Patru probleme şi, deocamdată, nici o rezolvare

George ONOFREI
Publicat în Dilema Veche nr. 708 din 14-20 septembrie 2017
Patru probleme şi, deocamdată, nici o rezolvare jpeg

Cel mai răspîndit mit legat de finanţarea culturii în România spune că nu sînt bani. Ne uităm la cota din PIB alocată Ministerului Culturii. Oftăm. Dacă ar fi însă să adunăm toate finanţările oferite de sectorul public local şi central în numele culturii, sub diverse forme de prezentare şi în funcţie de multiplele interpretări care pot fi găsite în mod birocratic actului cultural, ne-am cam cruci. Sînt cheltuiţi aceşti bani cu eficienţă? Măsoară cineva rezultatele tuturor serbărilor cîmpeneşti camuflate în liniile bugetare ale capitolului cultură?

1. Cine organizează?

Administraţiile locale (primării, consilii judeţene) au, în majoritatea lor, o structură care se ocupă în mod expres de organizarea de evenimente. O echipă mai mult sau mai puţin competentă (de obicei mai puţin) de birocraţi este chemată să facă, aşadar, management de eveniment. În cele mai răspîndite cazuri, este vorba despre Sărbătoarea Oraşului, petrecerea de Reve-lion în aer liber, dar există administraţii care şi-au asumat chiar şi organizarea de festivaluri culturale de amploare. Este, de altfel, cea mai mare sursă de frustrare în rîndul firmelor care se ocupă cu organizarea de evenimente – se văd concurate neloial de stat într-o piaţă în care cu foarte mare greutate reuşesc să supravieţuiască. Multe dintre acestea şi-ar asuma cu mare drag (au mai şi făcut-o, uneori, doar pentru a se convinge că e o idee foarte proastă din punct de vedere economic) să pună pe picioare evenimente culturale de amploare care să le asigure nu doar cash flow-ul, dar mai ales blazonul de care este nevoie în orice busi-ness. Numai că resursele financiare sînt în cu totul altă parte. Mai precis, la administraţie, nu la investitorii privaţi.

În lipsa unui eveniment astral excepţional, de tipul unei eclipse totale, Soarele şi Luna nu se prea întîlnesc pe cer, la fel cum nici banii din cultură şi managerii culturali profesionişti nu prea au ocazia să îşi dea mîna spre satisfacţia publicului. Altfel spus, cei care au bani nu au habar, cei care au habar nu au acces decît foarte rar la finanţările publice.

2. De ce nu-şi fac privaţii festivalurile lor?

Banii privaţi vor merge întotdeauna acolo unde se va putea scoate profit, fie el direct din încasări şi alte activităţi comerciale conexe specifice unui festival, de exemplu, fie de imagine, atunci cînd un mare brand vrea să se asocieze cu un eveniment de prestigiu. Dacă mediul antreprenorial ar fi sesizat în România existenţa unei oportunităţi reale de a-şi recupera în cîţiva ani investiţia, iar apoi ar genera profit de pe urma unei întîmplări culturale, atunci lucrurile s-ar fi întîmplat aşa pînă acum. Provocarea uriaşă a unui festival pe o nişă culturală ţine de faptul că, pe lîngă organizare, managementul acestuia trebuie să şi creeze piaţă, să producă bani dintr-o nevoie pe care publicul nu a identificat-o înainte. Mă feresc să spun că trebuie să educe, deşi, pînă la urmă, cam despre asta e vorba. Prin urmare, doar nevoia unui stat de a-şi educa cetăţenii poate să dicteze investiţii în nişa culturală.

3. Legislaţia

Destui operatori economici din zona de evenimente, comunicare ş.a.m.d. vă vor spune că, deşi au găsit uneori deschidere totală pe la cîte o administraţie sau chiar administraţia a apelat la serviciile acestora, s-au lecuit pe viaţă să mai aibă de-a face cu finanţarea unui eveniment din bani publici. Legile care guvernează felul în care pot fi cheltuiţi bani publici în evenimente culturale de amploare sînt aceleaşi care guvernează orice sindrofie comunală. Nu sînt adaptate unor nevoi reale, nu se pot angaja cheltuieli de pe un exerciţiu financiar pe altul, finanţatorul public nu poate desemna direct o echipă de implementare (decît în situaţia puţin probabilă în care o seamă de profesionişti cu venituri importante din piaţa liberă s-ar angaja la vreo primărie sau consiliu judeţean, fapt greu de imaginat). Pentru a nu intra prea mult în detalii plictisitoare, vă îndrept direct spre concluzia mea: nici c-o armată de jurişti şi economişti de top n‑ai reuşi să implementezi un proiect cultural de mare anvergură şi care să presupună o alocare bugetară, să spunem, de un milion de euro sau peste. Pînă cînd cadrul legal nu va fi adaptat nevoilor sectorului cultural şi pînă cînd nu va exista o piaţă reală care să determine apariţia unor festivaluri culturale care să se susţină exclusiv din sponsorizări şi bilet, ne vom învîrti şi cu discuţia, şi cu organizarea propriu-zisă în acelaşi cerc. Urmăresc asiduu agenda legislativă şi nu cred că greşesc prea tare dacă spun că, cel mai probabil, nici în următorul cincinal nu vom avea legi noi, moderne care să guverneze cîmpul cultural şi, cu precădere, al organizării de evenimente cu bugete mari din surse publice.

4. Haterii

Veţi spune că introducem teme copilăreşti într-o revistă serioasă care şi-a propus o temă şi mai serioasă. Foarte mulţi organizatori de evenimente au ajuns să fugă de finanţarea publică nu doar din pricina legislaţiei inadecvate, dar şi din cauza prejudiciilor de imagine pe care ţi le poate aduce asocierea cu o administraţie. Dincolo de liderii politici locali contestaţi sau controversaţi cu care trebuie să colaborezi şi să te asociezi, a avea „pe mînă“ bani publici te pune în situaţia ca întreaga opinie publică să îşi dea cu părerea: de la felul în care îţi evaluezi tu valoarea propriei munci, la cheltuielile cu bunuri şi servicii. Devii o ţintă nu doar tu, dar îţi atragi în horă şi furnizorii de care ai nevoie ca de aer în business-ul curent. Pentru nişte oameni care au lucrat şi vor mai lucra toată viaţa la stat, mofturile de tipul „îmi stric imaginea“ sînt irelevante; în schimb, pentru o echipă care întîi şi-a construit reputaţia în piaţa de evenimente, de multe ori, prestigiul profesional este bunul cel mai de preţ pe care şi-l poate vedea distrus în doar cîteva zile.

Nu am o concluzie şi nici vreo mare speranţă pentru următorii ani.

George Onofrei este jurnalist și editor. Este redactor-șef la Suplimentul de cultură și realizator de emisiuni la Radio Hit, Iași.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

FOTO Cristina Tărteață / Facebook
Vocea revoltei din Senat față de concedierile anunțate de Bolojan, o fostă pesedistă cu Lexus și două apartamente în București
Cristina Târteață, consilier parlamentar, a fost candidat PSD la alegerile europarlamentare din 2019. Ea se află printre funcționarii revoltați de măsurile anunțate de președintele Senatului, Ilie Bolojan.
nepalezi jpg
Cum arată viața străinilor care au venit să muncească în România. O nepaleză vrea să devină româncă: „Eu asta am căutat..”
Doi nepalezi de vârste destul de apropiate s-au angajat la un restaurant cu specific asiatic din București. Basanti s-a obișnuit imediat și își dorește să obțină cetățenia română, însă Rai nu s-a acomodat. Se simte singur printre români și îi este dor de familie.
Au apărut crăpături în Biserica Greacă din Constanța (Metamorphosis) Foto Captură video Ziua de Constanța jpg
Biserica Greacă şi Teatrul pentru copii din Constanța, în pericol de prăbușire. „Au început să apară crăpături”
Malul a început să se surpe, pe faleza din Constanţa, iar Biserica Greacă şi Teatrul „Elpis”, precum şi alte clădiri din zonă, riscă acum să se prăbuşească. Deși autorităţile caută soluţii pentru punerea în siguranţă a terenului, proiectul s-a blocat în avize.
ambulanta jpg
Un bărbat de 44 ani, salariat la o fabrică de mobilă din Slatina, a decedat la lucru. I s-ar fi făcut rău brusc
Un bărbat în vârstă de 44 ani, din Slatina, salariat la o fabrică de mobilă din municipiu, a decedat în timpul programului de lucru. I s-ar fi făcut rău brusc, echipajele chemate în ajutor nereușind să-l readucă la viață.
Transnistria
Presa rusă scrie că o companie din Cipru va livra gaze Transnistriei. Chișinăul reacționează: Scenarii false
O companie din Cipru ar putea furniza gaze regiunii separatiste Transnistria prin Turcia, notează presa rusă, în timp ce Guvernul moldovean afirmă că acesta este un scenariu fals, la fel ca și alte scenarii avansate recent în acest context.
Egypt 1646 jpg
Unde înoptau faraonii în călătoriile lor? Descoperire veche de 3500 de ani realizată în Egipt
Arheologii care lucrează în nord-estul Egiptului au descoperit rămășițele unei structuri vechi de 3.500 de ani, considerată a fi un popas regal, la situl arheologic Tel Habwa, în regiunea Sinaiului de Nord. Această descoperire scoate în evidență importanța strategică a zonei în timpul domniei faraon
Cupa Davis
Cupa Davis: România atacă Bulgaria cu jucători clasați în afara Top 200 mondial
România și Bulgaria se vor duela în Cupa Davis, niciuna dintre cele două naționale neavând jucători clasați între primii 200 ATP.
Droguri găsite în urma unor percheziții la persoane bănuite de trafic de narcotice din Vâlcea Sursă IPJ Vâlcea
Cum a ajuns traficant de droguri un inginer de la Apele Române. Vindea pe cont propriu, dar avea și un „subordonat”
Un angajat al Administrației Bazinale a Apelor a ajuns în fața procuroriilor DIICOT, după ce a fost acuzat de trafic de droguri. Vindea pe cont propriu, dar avea și un „subordonat” pe care îl aproviziona cu marfă. El a recunoscut fapta și a primit 2 ani și jumătate de închisoare, cu suspendare.
netflix pixabay jpg
Se scumpesc abonamentele Netflix! Ce noi tarife vor fi
Netflix este mai popular ca oricând, iar numai în ultimul trimestru al anului 2024, platforma de streaming a înregistrat nu mai puțin de 19 milioane de noi abonați. Însă, noul an începe cu vești proaste, pentru utilizatori.