Patru cărţi de vizită

Publicat în Dilema Veche nr. 169 din 7 Mai 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Antoaneta BUGNER De s├«nge e nevoie zilnic Funda┼úia Donatorilor Benevoli de S├«nge a fost un organism "n─âscut", nu "f─âcut". Nu am programat-o, s-a creat firesc dup─â nenum─âra┼úi ani lucra┼úi ├«n transfuzie, v─âz├«nd nevoia de s├«nge existent─â ├«n Rom├ónia. Am ├«nceput s─â vorbesc despre asta acas─â, ├«ntre prieteni, oriunde mergeam ┼či oriunde se ├«nfiripa o conversa┼úie. Am avut surpriza s─â am primele rezultate: prieteni veni┼úi s─â doneze, oameni cunoscu┼úi ├«n parc - unde mergeam cu c├«inele la plimbare, veneau s─â doneze, fiul meu a devenit donator fidel laolalt─â cu colegii s─âi de la facultate... ├Än 2000 am c─âp─âtat personalitate juridic─â. ┼×i cam asta ar fi ce avem, mai corect ar fi s─â spunem c─â noi mai mult s├«ntem dec├«t avem. Nu primim nici o finan┼úare ritmic─â (de la Guvern, de exemplu, cum primesc o mul┼úime de funda┼úii considerate de utilitate public─â). ├Än fiecare an facem cam zece proiecte ┼či - dac─â avem noroc -, c─âp─ât─âm finan┼úare pentru unul singur. De pe la o ambasad─â str─âin─â. C├«nd am cerut un sediu, Prim─âria ne-a r─âspuns c─â nu are un spa┼úiu potrivit - ├«ntr-o perioad─â ├«n care sediile se d─âdeau pe ochi frumo┼či, cum erau partidele-fantom─â, care mai apoi ┼či-au deschis mici afaceri private ├«n spa┼úiile ob┼úinute. Ce facem noi? R─âspunsul cel mai simplu ar fi c─â mergem ├«mpotriva curentului. ├Än acest moment, aici, nimic nu are mai pu┼úin succes dec├«t promovarea voluntariatului ┼či a benevolatului. Nici nu este de ne├«n┼úeles: c├«nd o persoan─â nu este apreciat─â corect de societatea ├«n care tr─âie┼čte, c├«nd munca pe care o face nu ├«i este pl─âtit─â cum s-ar cuveni, este foarte greu s─â-i mai ceri s─â r─âspund─â societ─â┼úii cu acte benevole. ┼×i totu┼či... dac─â eu nu dau s├«nge, tu nu dai s├«nge... s├«nge nu este. S├«ngele nu poate fi importat (este interzis din ra┼úiuni medicale), nu poate fi f─âcut ├«n laborator. El nu exist─â, dec├«t dac─â ├«l doneaz─â cineva. Asigur─ârile de s─ân─âtate pe care le pl─âtim cu to┼úii nu pot acoperi acest lucru, nu au cum. ├Än ┼ú─ârile vecine, autosuficiente acum pe s├«nge, mai multe organisme au ├«nceput campanii succesive pentru a l─âmuri cet─â┼úenii de toate aceste lucruri. ┼×i au reu┼čit. Dar au lucrat ├«mpreun─â: Guvern, Crucea Ro┼čie, Biserica, nenum─ârate funda┼úii ┼či asocia┼úii, mass-media. Aici s├«ntem noi, singuri, ├«ncerc├«nd s─â schimb─âm o ├«ntreag─â mentalitate. Uneori s├«ntem descuraja┼úi, dar lucr├«nd efectiv ├«n transfuzie nu putem trece pe l├«ng─â dramele reale, cauzate de lipsa de s├«nge. Campanii? Le facem c├«nd avem fonduri pentru afi┼če, pliante, tricouri. Anul trecut, de Ziua Mondial─â a Donatorului, s─ârb─âtorit─â ├«n data de 14 iunie, am ob┼úinut o cistern─â de 30 de tone, pentru care am f─âcut eforturi mari ┼či pe care am scris cu litere de 1 metru cuv├«ntul "S├ÄNGE". Am ob┼úinut dreptul de a sta cu cisterna ├«n fa┼úa Parcului Tineretului, timp de ┼čase ore. Aveam baloane cu heliu inscrip┼úionate, aveam pliante ├«n care scrisesem "de 10 astfel de cisterne e nevoie ca s─â acoperim necesarul de s├«nge, dar de la fiecare e suficient s─â primim 450 ml". Presa? F─âcusem un comunicat de pres─â, trimisesem e-mail-uri ┼či fax-uri la 50 de ziare ┼či posturi TV. A venit doar revista Flac─âra. Seara, ne-am uitat s─â vedem ce ┼čtiri au posturile-cheie (Antena 1, PRO TV, Realitatea etc.). Doi romi s-au b─âtut, un VIP vrea s─â ├«nfieze un copil etc., toate repetate la sa┼úietate pe toate posturile TV, la toate orele. Nimic despre donare. A fost descurajant... S├«nt zile ├«n care ne mai vine inima la loc. Pe nea┼čteptate, g─âsim ajutor de unde nici nu ne g├«ndim: hotelul Mariott, de exemplu, ne-a sponsorizat Ziua Donatorului ┼či cu ajutorul lor am reu┼čit s─â organiz─âm o campanie de donare efectiv─â la sediul lor. Dar asta se ├«nt├«mpl─â o dat─â ├«n an, c├«nd g─âsim oameni cu suflet. Iuliana OLTEAN Idei ┼či munc─â - avem ├«ndeajuns Misiunea de baz─â ACSIS este de a preveni abandonul maternal ┼či de a sprijini familiile aflate ├«n dificultate social─â. Punctul de plecare al asocia┼úiei a fost proiectul derulat ├«n 2004 - "Prevenirea Abandonului Maternal" - un proiect finan┼úat de funda┼úia elve┼úian─â Terre des Hommes. Problemele de finan┼úare au ap─ârut imediat dup─â intrarea Rom├óniei ├«n Uniunea European─â. Nemaifiind considerat─â o ┼úar─â cu factor de risc, finan┼úatorii elve┼úieni nu-┼či mai puteau justifica prezen┼úa aici, ├«n ochii propriilor finan┼úatori, a┼ča c─â, neav├«nd ├«ncotro, au retras finan┼úarea. Ca multe alte mici organiza┼úii non-profit - finan┼úate strict de funda┼úii elve┼úiene sau americane... - "nu ne mai r─âm├«nea dec├«t s─â ne desfiin┼ú─âm. Am tot aplicat la al┼úi finan┼úatori, la PHARE, la Banca Mondial─â... dar nu am c├«┼čtigat nici o program pentru c─â s├«ntem un ONG relativ t├«n─âr, la ├«nceput ┼či necunoscu┼úi." ├Än mod normal - ├«mi mai spune Iuliana Oltean, director executiv al organiza┼úiei -, un ONG ca ACSIS, care activeaz─â ├«n prevenirea abandonului maternal, ar trebui s─â fie finan┼úat de stat ├«n procent de cel pu┼úin 20%. ├Än Spania, un ONG care activeaz─â pe acela┼či domeniu social este finan┼úat de stat ├«n procent de 50%. "Domeniul nostru este considerat a fi de importan┼ú─â na┼úional─â pentru c─â ne ocup─âm de prevenirea abandonului. Cu toate acestea, nu exist─â acest sprijin, iar anul trecut, c├«nd era gata s─â ├«nchidem, toat─â lumea spunea c├«t de mult regret─â, dar nu exista nimeni ├«n Rom├ónia care s─â ne ajute." A venit ├«ns─â cineva, tot un elve┼úian care le cuno┼čtea activitatea de p├«n─â atunci ┼či tocmai "c├«nd eram pe punctul de a ├«nchide por┼úile ne-a propus o finan┼úare, ca persoan─â fizic─â". Elve┼úianul, un filantrop care a ales ACSIS din mai multe organiza┼úii care activau pe acela┼či domeniu, a fost f─âr─â doar ┼či poate salvarea organiza┼úiei, ├«ns─â nu ┼či o perspectiv─â de lung─â durat─â. "Deocamdat─â avem o rela┼úie ├«n construc┼úie ┼či nu putem spune c─â avem o finan┼úare pe care s─â ne baz─âm p├«n─â reu┼čim s─â se ┼úinem pe picioare. Pe de o parte, e ├«mbucur─âtor c─â putem ├«nc─â func┼úiona, pe de alta ├«ns─â, e trist c─â nu s-a putut g─âsi finan┼úare de la o firm─â din Rom├ónia. Am trimis o sumedenie de cereri la marile companii. Nu am primit r─âspuns." Problemele financiare s├«nt problemele care primeaz─â ├«n ONG-urile din Rom├ónia. Sprijinul vine de multe ori din partea voluntarilor, care s├«nt din ce ├«n ce mai mul┼úi, "oameni care aud de noi ┼či ne sprijin─â cu ce pot". ACSIS este o organiza┼úie mic─â, ├«n momentul actual av├«nd angaja┼úi trei oameni, minimum c├«t prevede legea. Func┼úioneaz─â ├«ntr-un apartament, pe Calea Mo┼čilor, unde ├«┼či desf─â┼čoar─â majoritatea ac┼úiunilor ┼či programelor. Organizeaz─â grupuri de suport pentru mamele singure pe care le ajut─â s─â ├«┼či p─âstreze copilul, oferindu-le sprijin, material ┼či consiliere. "Publicitate? Mergem la diferite evenimente, ├«mp─âr┼úim flutura┼či... este o ac┼úiune care are efecte ├«n timp, pentru c─â a┼ča au venit la noi foarte mul┼úi voluntari. ├Än momentul de fa┼ú─â s├«ntem dependen┼úi de aceast─â finan┼úare. Este p├«n─â la urm─â un cerc vicios. Nu avem bani, nu putem aduce oameni cu expertiz─â, dac─â nu avem oameni cu expertiz─â nu ne putem dezvolta, ca s─â primim mai multe fonduri. ├Än rest, idei ┼či munc─â - avem ├«ndeajuns." P├«n─â la sf├«r┼čitul anului 2006, 185 de copii au fost sprijini┼úi de c─âtre ACSIS pentru a putea fi crescu┼úi ├«n familiile lor. Florin BUHUCEANU ACCEPT ├Ämplinim ├«n toamna acestui an 11 ani de existen┼ú─â. Un r─âgaz suficient pentru a evoca, chiar sumar, debutul Asocia┼úiei ACCEPT ├«ntr-o perioad─â c├«nd ne situam de jure ├«n afara legii (vorbesc aici de faimosul articol 200 din Codul Penal, care desfiin┼úa prin lege drepturile persoanelor de orientare homosexual─â). A protesta public ├«mpotriva acelei discrimin─âri sponsorizate ┼či legitimate de statul rom├ón era un act de curaj ├«n acei ani, c├«nd cuvinte simple - precum gay, lesbiana, bisexual, transgender - erau considerate a fi o insult─â. A ┼úi le apropria ├«nsemna un adev─ârat act de suicid social, asta ├«n cazul ├«n care nu f─âceai cuno┼čtin┼ú─â cu sistemul penitenciar. ACCEPT s-a definit astfel ca organiza┼úia al c─ârei scop, pentru ani buni, era abrogarea acelui articol. O adev─ârat─â ra┼úiune de existen┼ú─â care o situa pe pozi┼úii de vizibilitate public─â. ┼×i ├«nc─â una provocatoare. Acele momente de insurgen┼ú─â ne definesc ┼či ast─âzi. Din p─âcate. A spune, ├«n 2007, s├«nt lesbiana, gay, bisexual ori transgender (LGBT) este la fel de curajos ┼či de rar precum roma sam, "s├«nt rom" - la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö90. Cu toate schimb─ârile legislative (┼či voi aminti aici ├«n principal introducerea legisla┼úiei antidiscriminare), mentalitatea societ─â┼úii, ├«n asamblul ei, fa┼ú─â de persoanele LGBT, a r─âmas eminamente primitiv─â. Nu mai pu┼úin de 37% dintre rom├óni cred c─â homosexualitatea ar trebui pedepsit─â prin lege. Resentiment ira┼úional care ├«┼či caut─â continuu motiva┼úii ira┼úionale, homofobia r─âm├«ne o virtute na┼úional─â. Livr─âm cursuri unor categorii-┼úint─â (psihologi, medici, judec─âtori etc.), miz├«nd ├«n timp pe diminuarea discrimin─ârii pe criteriul orient─ârii sexuale. S├«ntem avoca┼úi ┼či sf─âtuitori ai victimelor discrimin─ârii. S├«ntem, nu mai pu┼úin, un centru de informare pentru varii speciali┼čti, pe tema orient─ârii sexuale ┼či a identit─â┼úii de gen, organiz─âm campanii de prevenire HIV/SIDA. Spre ve┼čnica sup─ârare a unora dintre parlamentari, ├«ncerc─âm s─â influen┼ú─âm legi care ne afecteaz─â via┼úa. Dorim s─â devenim cu adev─ârat, deplin, cet─â┼úeni ai Rom├óniei cu drepturi egale. Vi se pare prea mult? Cezara DAVID Cine e Romani CRISS? Romani CRISS ├«nseamn─â Centrul Romilor pentru Interven┼úie Social─â ┼či Studii. ├Än acela┼či timp, Kris din limba romani s-ar traduce cel mai simplu prin "sfat" sau "judecat─â". Romani CRISS a fost ├«nfiin┼úat ├«n aprilie 1993, de c─âtre Federa┼úia Etnic─â a Romilor (FER), Centrul de Cercetare a Romilor/┼óiganilor al Universit─â┼úii Ren├ę Descartes (Paris) ┼či Institutul de Sociologie al Academiei Rom├óne. Pe l├«ng─â aceste persoane juridice, CRISS a fost format ├«ns─â ┼či de un grup de persoane fizice: profesori ┼či cercet─âtori din lumea academic─â; activi┼čti din asocia┼úiile reunite ├«n FER. Experien┼úa fundamental─â a FER, mo┼čtenit─â de Romani CRISS, a fost cea a confrunt─ârii cu situa┼úiile de violen┼ú─â ├«mpotriva comunit─â┼úilor de romi din Rom├ónia la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö90 (V─âlenii L─âpu┼čului, Mihail Kog─âlniceanu) din perspectiva drepturilor omului, folosind "unelte" precum rezolvarea conflictului, mediere, litigiu, c├«t ┼či advocacy la nivel de comunitate, na┼úional sau interna┼úional. Dac─â ├«n primul an al existen┼úei sale, munca Romani CRISS a constat ├«n mare parte ├«n interven┼úii ├«n cazuri de violen┼ú─â multietnic─â, contribu┼úie la dezvoltarea comunitar─â ┼či ├«nt─ârirea mi┼čc─ârii romilor la nivel na┼úional ┼či interna┼úional, actualele priorit─â┼úi se ├«ndreapt─â c─âtre domeniul discrimin─ârii, ├«ncerc├«nd s─â ├«mbun─ât─â┼úeasc─â cadrul legal existent, pentru protec┼úia minorit─â┼úilor ┼či combaterea discrimin─ârii. ├Än prezent, Romani CRISS ofer─â asisten┼ú─â legal─â ├«n cazurile de abuz ┼či lucreaz─â pentru combaterea ┼či prevenirea discrimin─ârii rasiale ├«mpotriva romilor din toate domeniile vie┼úii publice, inclusiv ├«n educa┼úie, angajare ├«n c├«mpul muncii, locuin┼úe ┼či s─ân─âtate. O alt─â linie de ac┼úiune a Romani CRISS este implementarea unui num─âr de proiecte ├«n vederea ├«mbun─ât─â┼úirii educa┼úiei romilor, prin cre┼čterea ratei de ├«nscriere la ┼čcoal─â, a preg─âtirii pre┼čcolare a copiilor romi, programe de recuperare ┼čcolar─â pentru cei care au abandonat ┼čcoala ┼či pentru tineri adul┼úi, formare de mediatori ┼čcolari romi ┼či educa┼úie ├«n limba romani. Este de reamintit faptul c─â Romani CRISS a dezvoltat o re┼úea de mediatori sanitari, extins─â la nivel na┼úional, care lucreaz─â at├«t cu comunit─â┼úile de romi, c├«t ┼či cu institu┼úiile de stat. Organiza┼úia documenteaz─â ┼či monitorizeaz─â cazuri de violen┼ú─â ├«mpotriva comunit─â┼úilor, din perspectiva drepturilor civice ┼či a administr─ârii justi┼úiei. ├Än acela┼či timp, Romani CRISS ├«ncearc─â s─â diminueze tensiunile interetnice ┼či s─â previn─â recuren┼úa posibilelor conflicte viitoare, ac┼úion├«nd ca mediator ┼či facilit├«nd dialogul dintre comunit─â┼úile de romi ┼či autorit─â┼úile statului, precum ┼či ne-romi. Deseori, Romani CRISS ├«┼či exprim─â ├«ngrijor─ârile prin conferin┼úe de pres─â, ac┼úiuni de strad─â ┼či alte tipuri de campanii, pentru a face cunoscute diferite ├«nc─âlc─âri ale drepturilor omului, de a amplifica vocea comunit─â┼úilor locale ┼či a victimelor abuzului din Rom├ónia.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.