Patru ani cu Merkel, patru ani de eurocriz─â

Andreas FISAHN
Publicat în Dilema Veche nr. 509 din 14-20 noiembrie 2013
Patru ani cu Merkel, patru ani de eurocriz─â jpeg

Din perspectiv─â european─â, patru ani de guvernare Merkel ├«nseam─â, ├«nt├«i de toate, patru ani de criz─â. ├Än mod ironic, ├«nceputul legislaturii aproape c─â a coincis cu ├«nceputul crizei euro. Rezumatul, dup─â patru ani, al politicilor anticriz─â introduse de Angela Merkel: calea neoliberal─â a guvernului federal, spre o Europa competitiv─â, cu politici economice mai autoritare, promovate de Bruxelles, par s─â se impun─â ÔÇô ┼či asta ├«n dauna Europei. 

Aceast─â cale are ├«ns─â dou─â condi┼úii: ├«nt├«i de toate, nu trebuie s─â se dezvolte vreo form─â notabil─â de opozi┼úie, sau, dac─â exist─â, ea trebuie ┼úinut─â ├«n fr├«u prin metode represive. Acestea din urm─â ar putea determina anumite state s─â renun┼úe la alte garan┼úii ale statului de drept, lucru care s-ar putea ├«nt├«mpla, dac─â exist─â dubii, doar mobiliz├«nd anumite resentimente na┼úionale. ├Än al doilea r├«nd, politicile autoritare de austeritate ale lui Merkel ar trebui s─â risipeasc─â criza de pe pia┼úa de capital, deci s─â ├«nl─âture, ├«n primul r├«nd, riscurile de creditare ale investitorilor (mai ales ├«n cazul ├«mprumuturilor de stat). Aceste riscuri rezult─â ├«ns─â din dezechilibrele economice dintre statele membre. Reducerea lor st─â sub semnul ├«ntreb─ârii ÔÇô pentru asta nu exist─â, spre deosebire de era Thatcher ┼či de era Reagan, vreun proiect pentru clasele mijlocii sau vreun proiect pentru marele capital, care s─â ofere noi perspective ├«n ceea ce prive┼čte rata dob├«nzii (ca atunci c├«nd pie┼úele financiare erau ├«n plin─â expansiune).

Dac─â neoliberalismul autoritar al lui Merkel e┼čueaz─â, a doua perspectiv─â este cel pu┼úin la fel de sumbr─â. Urmarea ar fi o evolu┼úie malign─â a ┼čovinismului ├«n Uniunea European─â. Primele semnale ├«n acest sens exist─â deja: succesul electoral al partidelor na┼úionaliste ├«n multe ┼ú─âri europene ÔÇô culmin├«nd cu preluarea puterii ├«n Ungaria de c─âtre Orb├ín, dar ┼či ├«n reluarea controalelor de frontier─â ├«n spa┼úiul Schengen, sau abandonarea, de c─âtre Germania, a tratatului din 1953, care obliga statele membre s─â acorde persoanelor provenind din alte state servicii medicale la acela┼či nivel ca al propriilor cet─â┼úeni.

P├«n─â acum, reac┼úia mental─â la criz─â a fost mai ales na┼úional─â. S-au salvat b─âncile ÔÇ×noastreÔÇŁ, s-a impulsionat economia ÔÇ×noastr─âÔÇŁ. Statele ├«┼či impun interesele na┼úionale cu tot mai mult─â vehemen┼ú─â, ceea ce creeaz─â impresia unei Europe a egoi┼čtilor. Toate acestea mobilizeaz─â sentimentele ┼čovine ÔÇô ele s-au v─âzut, de altfel, ┼či ├«n Germania, c├«nd ajutoarele financiare acordate Greciei au fost ├«nso┼úite de replici-cli┼čeu despre ÔÇ×grecii cei lene┼čiÔÇŁ.

Pe scurt: provoc─ârile crizei nu pot fi rezolvate cu ajutorul unor politici economice autoritare. Actuala criz─â nu e o criz─â a monedei euro sau o criz─â a datoriilor, ci o criz─â a concep┼úiei europene despre economie ┼či finan┼úe. O rezolvare a crizei care s─â ne emancipeze nu poate exista f─âr─â o revizuire fundamental─â a tratatelor europene.

Europa trebuie s─â fie ├«nfiin┼úat─â din nou, ├«nl─âtur├«ndu-se cele patru gre┼čeli de construc┼úie: ├«n primul r├«nd ÔÇô structura bazal─â nedemocratic─â, ├«n al doilea r├«nd ÔÇô concuren┼úa autoritar─â dintre state, ├«n al treilea r├«nd ÔÇô dereglementarea pie┼úelor financiare ┼či ├«n al patrulea r├«nd ÔÇô supravie┼úuirea economiilor na┼úionale.

Prima gre┼čeal─â de construc┼úie a ceea ce avea s─â devin─â UE const─â ├«n faptul c─â a generat o opinie public─â dominat─â de interese economice ┼či c─â deficitul de democra┼úie a fost folosit pentru a contracara revendic─ârile sociale. UE are nevoie de o consolidare a democra┼úiei politice ┼či de o consolidare a opiniei publice. Trebuie ├«nl─âturate capacitatea structural inegal─â de participare la organiza┼úiile politice ┼či la discursul public, de pild─â, printr-un cadru oferit disputelor europene pe teme tarifare.

S─â reconstruie┼čti Europa pe noi baze democratice presupune s─â aduci Parlamentul ├«n linia ├«nt├«i a procesului legislativ, ├«n vreme ce Consiliul ar trebui s─â treac─â ├«n plan secund. Pentru asta e nevoie de partide europene ┼či de o legisla┼úie electoral─â european─â care s─â fie unitar─â. Comisia s─â r─âspund─â, ├«nainte de toate, ├«n fa┼úa Parlamentului, iar membrii ei s─â fie ale┼či ori revoca┼úi de acesta. O asemenea consolidare a democra┼úiei ├«n Europa nu se poate realiza dec├«t cu eliminarea ordinii concuren┼úiale din Constitu┼úie ┼či deschiderea acesteia spre alte modele economice. Aceasta ar ├«nsemna repararea celei de-a doua gre┼čeli de construc┼úie. De vreme ce ordinea concuren┼úial─â e ├«nscris─â ├«n tratatele europene, e nevoie de o schimbare dac─â vrem o alt─â Europa. Aici e vorba de echilibrarea competen┼úelor economice ┼či fiscale, cu scopul armoniz─ârii minimale a impozitelor pentru ├«ntreprinderi ┼či liber profesioni┼čti. Dou─â domenii importante, ├«n care armonizarea dreptului e exclus─â ├«n mod explicit, ar fi impozitele ┼či sistemele de asigur─âri sociale. ├Än ceea ce prive┼čte politicile legate de impozitare, UE nu poate hot─âr├« dec├«t aplicarea unor impozite indirecte. ├Än plus, acestea ÔÇô cum ar fi impozitele pe tranzac┼úiile financiare ÔÇô trebuie adoptate ├«n unanimitate. Impozite pe profit sau impozite pe capital nu pot fi reglementate de UE. O consecin┼ú─â e c─â Irlanda ori Cehia pot, astfel, practica un dumping fiscal care ├«ncurajeaz─â ├«nfiin┼úarea de ├«ntreprinderi tip cutie-po┼čtal─â.

Un asemenea model are drept rezultat o sc─âdere a veniturilor din impozitarea ├«ntreprinderilor. Consecin┼úele se v─âd ┼či ├«n Germania, compar├«nd impozitele raportate de Oficiul Federal pentru Statistic─â din ultimele decenii. ├Än anii ÔÇÖ50 ┼či ÔÇÖ60, ├«ncas─ârile din impozitele pe salarii, pe venituri ┼či pe corpora┼úii erau ├«nc─â foarte apropiate ca pondere. ├Än anul 2010, impozitul pe salarii e principala surs─â de ├«ncasare, ├«n vreme ce din impozitul aplicat corpora┼úiilor se ├«ncaseaz─â mai pu┼úin de 10% din veniturile statului. Una peste alta: nu exist─â ni┼čte mecanisme naturale care s─â duc─â de la statul care impoziteaz─â la statul ├«ndatorat; ├«n spatele acestei transform─âri se afl─â o decizie structural─â a UE. Astfel, ÔÇ×criza datoriilorÔÇŁ e o criz─â a sistemului economic.

Faptul c─â sistemele de asigur─âri sociale s├«nt ÔÇ×ieftineÔÇŁ ├«n ambele sensuri ale cuv├«ntului ┼úine de logica concuren┼úei pentru destina┼úia investi┼úiei. ├Änt├«i de toate, pentru c─â astfel scad obliga┼úiile pentru ├«ntreprinderi, care contribuie la finan┼úarea asigur─ârilor sociale. ├Än al doilea r├«nd, se creeaz─â, astfel, o presiune pe salarii (dup─â cum a ar─âtat, ├«n Germania, legisla┼úia Hartz), care, cel pu┼úin pe termen scurt, conduce la o sc─âdere a costurilor salariale unitare, gener├«nd astfel un avataj competitiv ├«n context interna┼úional. Eliminarea de c─âtre Schr├Âder a unor avantaje sociale, spre bucuria lui Merkel, se ├«nscria perfect ├«n aceast─â logic─â a deciziilor structurale europene. Consecin┼úa: dac─â o mare parte din ├«ncas─ârile statului provin din impozitul pe salarii, sc─âderea salariilor conduce, mai departe, la o relativ─â sc─âdere a ├«ncas─ârilor statului.

Nu ai cum să te opui acestei tendinţe economisind. În schimb, trebuie găsite formule pentru sisteme sociale unitare. Serviciile sociale ar trebui calculate în funcţie de veniturile medii sau în funcţie de PIB. Interdicţia de a acorda ajutoare ar trebui revizuită. (Legea concurenţei din UE interzice guvernelor ţărilor membre să intervină în libera concurenţă, sprijinind anumite companii, de pildă, prin contracte avantajoase, ajutoare financiare directe sau prin acordarea unor avantaje fiscale. Exceptate sînt ajutoarele acordate pentru promovarea serviciilor sociale sau a unor regiuni dezavantajate.)

├Än fine, o viitoare Constitu┼úie european─â ar trebui s─â renun┼úe la privatizare ┼či la concuren┼ú─â ├«n ceea ce prive┼čte serviciile de ├«ngrijire. Libertatea serviciilor nu e acela┼či lucru cu libertatea antreprenorial─â. ├Än acest sens, dreptul la ÔÇ×libertate antreprenorial─âÔÇŁ din Carta Drepturilor Fundamentale ar trebui ┼čters ┼či ├«nlocuit, cu mijloacele comuniz─ârii, analog cu Articolul 15 (ÔÇ×terenul ┼či p─âm├«ntul, rezervele naturale ┼či mijloacele de produc┼úie pot fi trecute, printr-o lege care reglementeaz─â felul ┼či valoarea desp─âgubirii, ├«n scopul comuniz─ârii, ├«n proprietatea comun─â sau ├«n alte feluri de proprietateÔÇŁ) ┼či cu Articolul 14 din Constitu┼úie (ÔÇ×Proprietatea presupune obliga┼úii. Folosirea ei trebuie s─â serveasc─â ┼či binelui comunÔÇŁ).

A treia gre┼čeal─â de construc┼úie a actualei UE e de g─âsit ├«n procesul de dereglementare a pie┼úelor financiare, care a continuat p├«n─â ├«n 2007, p├«n─â ce a ajuns s─â genereze premisele pentru r─âsp├«ndirea rapid─â a crizei financiare, acum cinci ani. Dereglementarea continu─â u┼čureaz─â afacerile speculative de orice fel, mai ales a celor ├«mpotriva unor state slabe, cum e Grecia, submin├«nd astfel UE. Pentru a o ├«nt─âri, trebuie reglementate pie┼úele financiare. Pentru asta e nevoie de o revizuire a normelor constitu┼úionale legate de libertatea de circula┼úie a capitalului. Aceasta e ├«n┼úeleas─â, spre deosebire de alte ÔÇ×libert─â┼úi fundamentaleÔÇŁ ÔÇô cum ar fi libertatea de circula┼úie a persoanelor, libertatea de circula┼úie a m─ârfurilor, libertatea serviciilor ÔÇô ca o obliga┼úie de liberalizare. Restric┼úii ale circula┼úiei de capital s├«nt interzise nu numai ├«n cadrul UE, ci ┼či ├«ntre state UE ┼či ter┼úi (Articolul 63 al Tratatului privind Func┼úionarea UE). ├Än plus, orice recul al ÔÇ×liberaliz─âriiÔÇŁ (┼či ├«n raport cu state ter┼úe) este interzis. S─â interzici teritorii financiare offshore sau a┼ča-numite oaze fiscale a devenit o imposibilitate juridic─â. ├Än orice caz, ├«n acest scop ar fi necesare m─âsuri de control ale circula┼úiei capitalului, pe care Consiliul le poate dispune pentru o perioad─â de cel mult ┼čase luni (Articolul 66, TFUE). Cu o ÔÇ×libertate fundamental─âÔÇŁ ├«n┼úeleas─â ├«ntr-un sens at├«t de larg, reglement─ârile pie┼úei financiare ├«┼či ating repede limitele.

Reflec┼úiile cu privire la reglementarea pie┼úelor financiare au ap─ârut rapid, dup─â 2008, dar ele nu ┼či-au g─âsit aplicarea practic─â. Acestea se refereau inclusiv la necesitatea introducerii taxei Tobin, cu scopul de a ├«ncetini pie┼úele. ├Än prezent, at├«t de necesarul impozit pe tranzac┼úiile financiare nu este a┼čteptat s─â fie impus de c─âtre UE, el va fi negociat ┼či, eventual, adoptat la nivel de state.

A patra ┼či cea mai elementar─â gre┼čeal─â de construc┼úie a UE e men┼úinerea economiilor na┼úionale. ├Än plus, Banca Central─â European─â nu este obligat─â s─â urm─âreasc─â compensarea anumitor ┼úinte economice, cum ar fi cre┼čterea economic─â, cont curent echilibrat, ┼čomaj redus ┼či valoare monetar─â stabil─â, ci mizeaz─â ├«n primul r├«nd pe aceast─â ultim─â dimensiune.

├Äns─â o uniune monetar─â nu poate func┼úiona ├«n condi┼úiile ├«n care economiile na┼úionale se men┼úin. Pentru a func┼úiona, UE are nevoie de promisiunea unor condi┼úii de via┼ú─â unitare ┼či de un concept pentru o uniune de transferuri bazat─â pe solidaritate. Pentru asta e nevoie de un sistem de echilibrare financiar─â ┼či, ca prim pas, de o comutare dinspre fonduri agrare la fonduri structurale, precum ┼či de o planificare comun─â ├«n domeniul infrastructurii. ├Än acest scop e de dorit o revizuire a independen┼úei B─âncii Centrale Europene, precum ┼či o revizuire a obliga┼úiei exclusive de a urm─âri stabilitatea pre┼úurilor.

Raporturile de putere ┼či modelele de g├«ndire politic─â din Germania ┼či din UE nu ne las─â ├«ns─â s─â credem c─â o revizuire at├«t de profund─â a Constitu┼úiei Europene ar fi posibil─â. Ce se ├«nt├«mpl─â, ├«n schimb, e o revizuire factual─â a Constitu┼úiei, ├«n direc┼úia politicilor economice autoritare ÔÇô cu consecin┼úa, descris─â mai sus, a unui clivaj tot mai ad├«nc ├«n Europa.

UE a reac┼úionat, p├«n─â acum, la criza for┼úat─â de politica radical─â de austeritate printr-o strategie de c├«┼čtigare a timpului. Pentru a putea impune ÔÇ×devalorizarea intern─âÔÇŁ (prin t─âieri salariale ┼či distrugerea statului social), cerut─â, printre altele, ┼či de guvernul Merkel ÔÇô ┼či pentru a reduce oarecum consecin┼úele dramatice ale acesteia ÔÇô, se acord─â, dup─â ├«ndelungi tratative, noi credite statelor aflate ├«n criz─â. ├Äns─â dificult─â┼úile de refinan┼úare ale ÔÇ×┼ú─ârilor-problem─âÔÇŁ au fost atenuate mai ales de anun┼úul ┼čefului B─âncii Centrale Europene, Mario Draghi, privitor la cump─ârarea, f─âr─â limit─â, a titlurilor de stat. Deja, ├«n septembrie vor ap─ârea urm─âtoarele cazuri acute. Adev─âratele cauze ale crizei nu se trateaz─â ├«ns─â cu noi ├«ndemnuri la economisire ÔÇô ┼či cu creditele aferente; dimpotriv─â, tocmai a┼ča, ele se vor acutiza. Un singur lucru e cert: c─â Europa ┼či moneda euro vor intra cur├«nd ├«ntr-o nou─â criz─â, dac─â aceste politici vor continua.

traducere de Matei MARTIN

Acest articol a fost publicat pentru prima dat─â ├«n limba german─â, ├«n Bl├Ątter f├╝r deutsche und internationale Politik ┼či a fost oferit de Eurozine (www.eurozine.com), ┬ęAndreas Fisahn, Bl├Ątter f├╝r deutsche und internationale Politik / Eurozine.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?