Patriotismul ca problem─â

Alina MUNGIU-PIPPIDI
Publicat în Dilema Veche nr. 239 din 11 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am v─âzut recent un film al unui student rom├ón despre Grabova, un sat din mun┼úii Albaniei de Sud. Ionu┼ú, student la antropologie, f─âcuse filmul, ├«ntre altele, ┼či ca s─â ajute la str├«ns bani pentru f├«nt├«ni - cele vechi se ├«nfundaser─â, ca ┼či sistemul de canalizare de pe vremea c├«nd Grabova avea 40.000 de locuitori (azi nu mai are nici 400) - ┼či ca s─â str├«ng─â bani s─â repare vechea biseric─â. Ciobanul arom├ón (Sandu), ├«ntrebat de Rom├ónia, d─âdea din umeri. Abandona┼úi. Asta nu e patrie pentru noi, spunea, cu lacrimi ├«n ochi. Prin ce? Dup─â cum vorbea de Grabova, nu ├«nc─âpea nici o ├«ndoial─â. Patria lui era asta, cele cinci vechi ora┼če din mun┼úi locuite de muntenii arom├óni, reduse la c├«teva sute de familii, dar cu trecutul ┼či miturile lor - corsari bizantini, r─âzboinici cre┼čtini, cu c├«ntecele ┼či limba lor ┼či cu dorin┼úa de a le p─âstra. Cu efortul de a preveni ca plec─ârile repetate s─â des─âv├«r┼čeasc─â ce nu f─âcuser─â turcii ┼či Enver Hodja, aneantizarea Grabovei. O patrie nu e nevoie s─â fie mai mare ca Grabova. Ea e un proiect colectiv de devenire, dar unul ancorat ├«n sine, nu ├«n compara┼úie social─â, ca na┼úionalismul. S─â fii patriot ├«nseamn─â, cum am v─âzut cu Sandu, s─â contribui la un asemenea proiect. S─â fii na┼úionalist ├«nseamn─â s─â g─âte┼čti mai bine ca ungurii, s─â c├«┼čtigi mai mult ca bulgarii, s─â fii mai democrat ca ru┼čii ┼či mai credincios ca occidentalii, s─â faci tu ├«n capul altora ca s─â nu fac─â ei ├«n al t─âu. Am v─âzut recent o caricatur─â a na┼úionalismului rom├ónesc ├«n Maramure┼čul istoric, azi ├«n Ucraina. A fost un fel de tur ghidat prin inferioritatea altor popoare fa┼ú─â de noi. Probabil c─â via┼úa de minoritar ├«n alt─â ┼úar─â e o ├«ncercare a┼ča de grea pentru stima de sine a unui b─ârbat ├«nc├«t se dezvolt─â nevoia de a o compensa printr-o comparare social─â inevitabil p─ârtinitoare. Patriotul ├«┼či ├«ngra┼č─â capra lui: na┼úionalistul vrea s─â o crape pe a vecinului. Distinc┼úia pe care o fac eu aici lipse┼čte din mare parte a literaturii academice. Ca atare, patriotismul e condamnat la pachet cu na┼úionalismul, de┼či nu ar merita. Indicatori de patriotism (dac─â e┼čti dispus sau nu s─â mori pentru ┼úara ta ├«ntr-un r─âzboi) s├«nt pu┼či la un loc cu cei de na┼úionalism (dac─â to┼úi cei care vorbesc aceea┼či limb─â ar trebui s─â tr─âiasc─â ├«ntr-un singur stat, dac─â reziden┼úii care nu vorbesc limba na┼úional─â ar trebui s─â aib─â drepturi egale etc). Urmarea e o literatur─â academic─â foarte confuz─â, gen Matei Dogan, ┼či o ├«ntreag─â genera┼úie de oameni sp─âla┼úi pe creier care se ridic─â ├«n conferin┼úe ┼či spun c─â identitatea e inventat─â, o crea┼úie integral construit─â de intelectuali. Probabil c─â Tito sau Delors nu au fost intelectuali, de asta nu au reu┼čit s─â construiasc─â identitatea iugoslav─â sau pe cea european─â, de┼či au muncit la ea din greu. Constructivi┼čtii nu reu┼česc s─â ne explice de ce doar unora le iese construc┼úia identitar─â ┼či altora nu. Grabova nu e, evident, inventat─â. E construit─â de Ionu┼ú, desigur, dintr-un sat de munte ├«ntr-un vis nostalgic despre o comunitate dinainte de statele na┼úiune r─âmas─â captiv─â ├«n spa┼úiu ┼či timp. Grabova f─âr─â Ionu┼ú ┼či v─ârul lui care construie┼čte f├«nt├«ni e doar un grup de case ├«n ruin─â, ar putea fi nimic ├«n doar c├«┼úiva ani din cauza migra┼úiei dup─â oportunit─â┼úi. Proiectele patriotice exist─â doar at├«ta vreme c├«t ├«i inspir─â pe antreprenori. Asta are ├«n comun patriotismul cu na┼úionalismul: nu se poate dispensa de activi┼čti. Dar se poate dispensa de multe alte lucruri f─âr─â de care na┼úionalismul nu poate tr─âi: de stat, de exemplu. Mai to┼úi prietenii mei balcanici s├«nt patrio┼úi iugoslavi (se declar─â cu aceast─â na┼úionalitate la recens─âm├«nt), de┼či statul c─âruia ├«i s├«nt ei loiali ┼či care le alimenteaz─â visele a disp─ârut de mult. Simt c─â mai avem asigurate genera┼úii de problem─â, deci genera┼úii de nevoie de patriotism. M─ârturisesc c─â na┼úionalismul m─â plictise┼čte din ce ├«n ce mai tare. Trebuie s─â fii foarte neumblat sau necitit ca s─â vezi distinctivitate ├«ntr-o tendin┼ú─â care aduce ├«mpreun─â ├«ntr-un fel profund monoton pe c─âlug─ârul s├«rb cu intelectualul prea cre┼čtin rom├ón, pe studentul islamist turc cu regizorul rus care folosesc aproape acela┼či vocabular ca s─â ├«┼úi explice cine s├«nt ei prin raportul lor cu Occidentul (nu s├«nt pre┼úui┼úi cum ar merita). Nu am dec├«t simpatie, ├«n schimb, pentru patriotismul grabovean. ┼×i pentru cel rom├ónesc, dac─â e vorba de proiectul de a completa civilizarea ┼či europenizarea Rom├óniei, a┼ča cum l-au visat intelectuali ca Spiru Haret sau Dimitrie Gusti. ┼×i pentru oricare proiect care vrea s─â valorizeze un demers colectiv, nu s─â maximizeze evaluarea unui grup prin compara┼úie cu altul. Patriotul ├«┼či ├«ngra┼č─â capra lui: na┼úionalistul vrea s─â o crape pe a vecinului. Bine├«n┼úeles c─â problema s-a mai pus la noi. De c─âtre na┼úionali┼čti ca Nae Ionescu, care au rezolvat-o simplu, excluz├«ndu-i pe patrio┼úi. Cu mult─â prevedere, Nae i-a condamnat anticipat pe to┼úi cei care, ca Maior, ar pune um─ârul la vreun proiect rom├ónesc. Pentru el, ideea de proiect era suspect de occidental─â ├«n sine, de┼či a sus┼úinut el ├«nsu┼či proiecte politice cum nu se poate mai programatice. A fi rom├ón, deci na┼úional, ├«nsemna a fi ortodox ┼či nimic mai mult, a fi totul. A fi bun rom├ón (sau patriot - echivalarea mea) ├«nsemna a fi mai mult dec├«t at├«t, deci altceva, deci mai pu┼úin, deci nimic. Nu a┼č da din umeri la sofismele lui Nae. S├«ntem o cultur─â de v├«rst─â medie, dar cu performan┼ú─â cultural─â pu┼úin─â, ceea ce macin─â stima de sine a na┼úionali┼čtilor ├«n mod continuu. Ca atare, activitatea lor devine din ce ├«n ce mai obositoare ┼či mai costisitoare ├«n acela┼či timp. Bugetul nostru de promovare cultural─â ├«n str─âin─âtate cre┼čte de la an la an. Num─ârul celor care reac┼úioneaz─â normal, deci f─âr─â s─â se identifice ei cu situa┼úia, ├«n situa┼úii precum cele din Kosovo sau Georgia, e suspect de mic. Devine un gest patriotic s─â le tragi rom├ónilor c├«te un ┼čut ├«n stima lor colectiv─â, mai ales c─â, atunci c├«nd e vorba s─â fac─â ceva concret, se dovedesc periodic a fi nu un mare popor, ci o m├«n─â de oameni. Dar ca s─â ├«nchei cum am ├«nceput, patria mea nu e doar Rom├ónia, de┼či este ┼či asta, intens, av├«nd at├«tea de terminat la ea, ├«n primul r├«nd statul de drept, prag fundamental niciodat─â trecut de-a binelea. Patria mea e tot postcomunismul, din Caucaz la Tirana, ├«n care reg─âsesc acela┼či proiect care are ├«nc─â nevoie de noi ┼či, inevitabil, to┼úi studen┼úii est-europeni, c─â s├«nt maghiari, uzbeci sau kosovari, s├«nt studen┼úii mei, printr-o ├«n┼úelegere implicit─â care se instaleaz─â ├«ntre noi din prima zi. Am studen┼úi thailandezi, ┼či latino-americani, ┼či africani, cu care lucrez foarte bine, dar cu ai mei am ├«n comun ceva mai mult, lucrul din care eman─â adev─ârata esen┼ú─â a patriotismului, o problem─â comun─â. C├«nd asta nu mai este, patriotismul se stinge, cum vezi ├«n unele ┼ú─âri occidentale. Din fericire, simt c─â mai avem asigurate genera┼úii de problem─â, deci genera┼úii de nevoie de patriotism.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.