Patologie magică și ritualitate iatrică în complexul Gurbanului rudăresc

Bogdan NEAGOTA
Publicat în Dilema Veche nr. 754 din 2-8 august 2018
Patologie magică și ritualitate iatrică în complexul Gurbanului rudăresc jpeg

Prolog. Rudarii ┼či obsesia etnologic─â a originilor

Rudarii s├«nt o popula┼úie rom├ónofon─â panbalcanic─â, constituit─â ├«n comunit─â┼úi preponderent rurale, dispersate pe un teritoriu vast: Rom├ónia meridional─â (Muntenia ┼či Oltenia), Bulgaria, Grecia septentrional─â, Serbia (la sud de Dun─âre), Albania. B─âie┼čii/b─âia┼čii (< baie, min─â), izomorfi din punct de vedere etnic, s├«nt r─âsp├«ndi┼úi ├«ndeosebi ├«n fostele provincii ale Imperiului Habsburgic: Transilvania meridional─â, Ungaria oriental─â, Croa┼úia septentrional─â ┼či de est, Bosnia, Serbia (Vojvodina), Slovacia (est ┼či sud), Ucraina (Transcarpatia). ├Än Moldova, rudarii apar cu numele de albieri.

O mare parte a cercet─ârilor etno-antropologice rom├óne┼čti asupra rudarilor a fost blocat─â, vreme de decenii, ├«n chestionarea istoricist─â a etnogenezei acestei popula┼úii. Inten┼úionalitatea ideologic─â a cercet─ârii era evident─â, atunci, ca ┼či acum. ├Än epoca socialist─â, nu se scria despre rudari, a┼ča cum nu se scria despre ┼úigani, ├«n contextul na┼úional-comunismului din deceniile ┼čapte-opt. Ulterior, ├«n perioada postsocialist─â, cercet─ârile asupra rudarilor au fost absorbite, din ra┼úiuni politice ┼či financiare, de romani studies, care devin hegemonice ├«n contextul dezvolt─ârii unilaterale, cu inten┼úionalit─â┼úi ideologice, a antropologiei etnicit─â┼úii din Europa Central─â ┼či de Est.

├Äntreb─ârile predominante ale cercet─âtorilor, mai vechi sau mai noi, s├«nt: de unde provin rudarii, care este provenien┼úa lor etnic─â, care au fost posibilele rute de migra┼úie a comunit─â┼úilor de rudari/b─âie┼či etc. Pe fondul penuriei documentelor istorice, recursul la documentele orale ┼či utilizarea unei metode regresive devin condi┼úii sine qua non ├«n cercetare, ├«n sensul construirii unei metodologii func┼úionale, deopotriv─â istoric─â ┼či antropologic─â, cu ingrediente teoretico-literare (problematica fic┼úionaliz─ârii/mitific─ârii) ┼či psihologice (problematica memoriei). Astfel, este posibil─â o reconstituire a istoriei recente a comunit─â┼úilor de rudari, prin scanarea memoriei de lung─â durat─â a v├«rstnicilor (interviurile de tip povestea vie┼úii) ┼či sondarea istoriei medii prin lectura adecvat─â a tradi┼úiilor narative orale. [ÔÇŽ] Legendele etiologice joac─â un rol fundamental ├«n (re)generarea periodic─â a identit─â┼úii comunitare, prin ├«nvestirea memoriei mitice ca memorie istoric─â: ├«n legendele rud─âre┼čti din V├«lcea, o serie de aspecte socio-profesionale (meseria de lemnar), de via┼ú─â cotidian─â (locuirea ├«n bordeie, retrase ├«nspre p─âduri ┼či ├«n lunci) ┼či ceremonial─â (Gurbanul) s├«nt convertite ├«n etiologii mitice cu valoare identitar─â: originea dacic─â a rudarilor (marginalizarea dacilor dup─â cucerirea roman─â ┼či retragerea lor ├«n p─âduri, unde au supravie┼úuit ca lucr─âtori ├«n lemn ┼či p─âstori) ┼či r─âd─âcinile biblice ale acestora (str─âmo┼čul rudarilor este Avraam, al c─ârui sacrificiu fondator e perpetuat ├«n Gurban/Noe, ai c─ârui descenden┼úi s-au retras ├«n p─âduri/Sf├«ntul Iosif, tat─âl adoptiv al lui Iisus, t├«mplar de meserie). [ÔÇŽ]

Gurbanul ritual. O descriere morfologic─â

Gurbanul e un complex ceremonial magico-religios, difuz ├«n comunit─â┼úile rud─âre┼čti sud-carpatice (Mehedin┼úi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Gorj, V├«lcea ┼či Arge┼č) ┼či sud-dun─ârene (Timocul bulg─âresc ┼či s├«rbesc ┼či Valea Moravei), la care meseria tradi┼úional─â consta ├«n prelucrarea lemnului (albieri, rotari ┼či, uneori, corfari). [ÔÇŽ]

Ceremonialul este activ ├«n dou─â versiuni, izomorfe ca structur─â, dar profund diferite ca func┼úionalitate, de┼či pot fi celebrate la aceea┼či dat─â calendaristic─â (Sf├«ntu Gheorghe Nou/Vechi ┼či ├Än─âl┼úarea) ┼či, uneori, ├«n acela┼či perimetru: varianta ritual─â (Gurbanul de vindecare/s─ân─âtate) ┼či varianta deritualizat─â (Gurbanul de drag). Mobilul acestui ritual sacrificial iatric ├«l constituie vindecarea celor lovi┼úi de Gurban/poci┼úi de Sfinte. Gurbanul se constituie ca un complex ritual-narativ de o cazuistic─â bine elaborat─â, redus─â, ├«n fond, la masa sacrificial─â (cu miei sau cu pe┼čti) oferit─â Sfintelor (nivel ritual) de c─âtre cei care le-au deranjat, ├«ntr-un fel sau altul, c─âlc├«nd din neb─âgare de seam─â ├«n masa Sfintelor (nivel narativ) sau comi┼ú├«nd alte erori involuntare (participarea la Gurban f─âr─â p─âstrarea cur─â┼úeniei preliminare, c─âlcarea ├«n vechile vetre de Gurban ┼č.a.).

Gurbanul este un ritual ├«n care s├«nt cel pu┼úin dou─â straturi culturale: ÔÇ×experien┼úele extaticeÔÇť care circumscriu un ÔÇ×complex daimonic folcloricÔÇť (Sfintele, ┼×oimanele, Ielele), atestate ├«n lumea rural─â rom├óneasc─â p├«n─â recent ┼či ritualul Kurbanului din aria cultural─â islamic─â turcofon─â (Kurban Bayram), ÔÇ×care ┼či-a schimbat ├«ns─â destinatarul divin, de la Allah la Sfinte (daimoni patogeni ┼či iatrici, ├«n acela┼či timp)ÔÇť. ├Än lectur─â istoric─â, Gurbanul este dovada concret─â a migra┼úiei sud-dun─ârene a rudarilor rom├ónofoni ┼či a convie┼úuirii acestora cu musulmanii balcanici. [ÔÇŽ]

Gurbanul constituie un sistem magico-religios sub├«ntins de c├«teva seturi de reguli, care asigur─â func┼úionarea ÔÇ×dramaturgieiÔÇť rituale ┼či distribuie rolurile fiec─ârui actant, pacient sau martor. Bolnavii din Gurban constituie nodurile acestei re┼úele ceremoniale, cei care trebuie s─â ├«ndeplineasc─â cu scrupulozitate riturile ┼či s─â respecte regulile preliminare: cur─â┼úenie general─â ├«n cas─â ┼či curte; cur─â┼úenie corporal─â ┼či abstinen┼ú─â sexual─â timp de ┼čase s─âpt─âm├«ni, ├«naintea s─ârb─âtorii ┼či o s─âpt─âm├«n─â dup─â; cur─â┼úenie moral─â ÔÇô interdic┼úia de a ├«njura ┼či comite fapte reprobabile; abstinen┼ú─â ┼či ascez─â; cur─â┼úenie corporal─â ┼či vestimentar─â. Un statut aparte ├«l are personalul ceremonial, care ├«ndepine┼čte o func┼úionalitate precis─â ├«n sintaxa Gurbanului: popii (cei care ureaz─â mielul), preotesele (cele care ureaz─â mescioarele cu pe┼čti ┼či p├«inici), diecii (care dau r─âspunsurile la urare/rug─âciune) ┼či, desigur, tehnicienii sacrificiali (sacrificatorii, care taie mieii ┼či ├«i prelucreaz─â). ├Än sf├«r┼čit, participan┼úii la Gurban, f─âr─â a fi actan┼úi principali, s├«nt parte integrant─â a unei distribu┼úii ceremoniale sine qua non. ┼×i ei trebuie s─â respecte regulile adjuvante, constitutive pentru sistemul terapeutic gurbanic: cur─â┼úenia corporal─â ┼či abstinen┼úa sexual─â, ├«ntre trei s─âpt─âm├«ni ┼či o s─âpt─âm├«n─â; oricare comesean trebuie s─â participe la trei mese de Gurban, ├«n aceea┼či zi de s─ârb─âtoare; hainele cu care a fost la Gurban trebuie schimbate dup─â ├«ntoarcerea acas─â ┼či sp─âlate.

De asemenea, exist─â o distribu┼úie strict─â a rolurilor rituale, dup─â gen, transgresabil─â doar ├«n cazul ├«n care lipse┼čte paredrul masculin. B─ârba┼úii taie lemnele pentru foc, fac groapa Gurbanului, preg─âtesc ┼úeapa ┼či cr─âcanele, sacrific─â mielul ┼či ├«l eviscereaz─â, ├«l cos (├«n cazul mielului fript) / ├«l tran┼čeaz─â cu cu┼úitul (├«n cazul mielului fiert), fac focul, ureaz─â mielul, sparg ┼úeasta acestuia ┼či ├«i dau bolnavei/bolnavului s─â guste din limba ┼či din creierul acestuia, rup mielul ├«n buc─â┼úi ┼či ├«l ├«mpart comesenilor la osp─â┼úul sacrificial, astup─â cu p─âm├«nt groapa de Gurban, ├«nfig ┼úeapa ┼či cr─âcanele ├«n groap─â / le arunc─â pe ap─â. Femeile se roag─â la pom (p─âr/m─âr p─âdure┼ú) sau la salcie, ureaz─â la mescioare, fac focul, fac p├«inicile, spal─â ma┼úele mielului la r├«u (acolo unde acestea s├«nt fierte ├«mpreun─â cu bure┼úii), fierb viscerele mielului (bure┼úii), preg─âtesc pe┼čtii pentru mescioare / pentru Gurban, fac m─âm─âliga, preg─âtesc masa de Gurban, orn├«nd-o cu crengi de fag, spal─â vasele de lut ┼či mesele la groap─â.

Majoritatea detaliilor acestei cazuistici rituale at├«t de minu┼úioase s├«nt decelabile doar prin coprezen┼úa cercet─âtorului ca martor la Gurbane (a┼ča-numita ÔÇ×observa┼úie participativ─âÔÇť), de-a lungul a minimum doi-trei ani. Este imposibil─â radiografierea personalizat─â a tuturor Gurbanelor dintr-o comunitate, ├«n aceea┼či zi festiv─â, mai ales atunci c├«nd num─ârul acestora este ridicat (10-15 vetre) ┼či c├«nd apar pacien┼úi noi ├«n fiecare an. Interviurile, esen┼úiale pentru accesarea structurilor cognitive de profunzime, circumscriu mai mult pove┼čtile Gurbanului (nivelul narativ, cel al povestirilor de boal─â ┼či vindecare) ┼či furnizeaz─â doar descrieri generice ale sintaxei ceremoniale, mai mult sau mai pu┼úin schematice. [ÔÇŽ]

Epilog

Gurbanul reific─â, ├«n planul sintaxei ceremoniale, structurile cotidianului, o serie de aspecte ale vie┼úii tradi┼úionale rud─âre┼čti, consumate ├«n p─âdure ┼či ├«n lunci, pe care le activeaz─â ├«n contextul dialecticii sacrului ┼či a profanului, transmut├«ndu-le condi┼úia epistemic─â ┼či convertindu-le ├«n obiecte sacre. Obiecte ┼či gesturi profane, rupte de contextul pragmatic in┼úial ┼či reasamblate ├«ntr-un context ritual, se resemantizeaz─â ┼či devin hierofanii ┼či rituri cu semnifica┼úie magic─â ┼či religioas─â.

Pe de alt─â parte, sistemul cultural al Gurbanului se pozi┼úioneaz─â la intersec┼úia dintre religiozitatea popular─â, cea local─â ┼či cea familial─â. Contextul social e ipostaziat ├«ntr-o sumedenie de microcontexte familiale, exprimate la nivel narativ, ├«n povestirile de boal─â ┼či de vindecare, care constituie cimentul coagulant al construc┼úiei rituale gurbanice ┼či, totodat─â, izvorul motiva┼úional de ad├«ncime. Ele unific─â, precum o p├«nz─â freatic─â, ├«ntreaga comunitate local─â ┼či genereaz─â, prin circumscrierea narativ─â a ritualit─â┼úii sacrificiale, o identitate cultural─â de tip tradi┼úional, ├«n care rela┼úia (personalizat─â) cu sacrul este condi┼úia sine qua non a existen┼úei corpului comunitar ┼či a etnicit─â┼úii. ├Än ultim─â instan┼ú─â, ritualul Gurbanului serve┼čte ca liant ├«ntre comunitatea local─â religioas─â ┼či cea social─â, ├«nscriind religia popular─â ├«n religiozitatea familial─â ┼či ├«n experien┼úa personal─â. Acest fapt ├«i confer─â vitalitate ┼či ├«i asigur─â viitorul, chiar ├«n condi┼úiile seculariz─ârii mentalit─â┼úii colective rud─âre┼čti. 

(Fragment din articolul ÔÇ×Patologie magic─â ┼či ritualitate iatric─â ├«n complexul Gurbanului rud─âresc. Morfologie ┼či istorieÔÇť, publicat ├«n volumul Cultura popular─â la rom├óni. Context istoric ┼či specific cultural (Editura Universitaria, Craiova & Editura Presa Universitar─â Clujean─â, 2014) 

Bogdan Neagota, doctor ├«n filozofia culturii ╚Öi ├«n istoria religiilor, este directorul Departamentului de Limbi ╚Öi Literaturi Clasice al Facult─â╚Ťii de Litere, Universitatea ÔÇ×Babe╚Ö-BolyaiÔÇť, Cluj.

Foto: Alessandro Galantucci, flickr

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.