Patimile omului manducans

Publicat în Dilema Veche nr. 493 din 25-31 iulie 2013
Patimile omului manducans jpeg

Vorbind de interdicţii în bucătărie, prefer să las deoparte normele gastronomiei comerciale, cu reguli severe de igienă şi restricţii adesea excesive. Amintesc în treacăt vegetarianismul, raw food-ismul şi extrema hibridă raw-vegană – curente cu platforme-program, ideologii şi convingeri imuabile. Interdicţiile lor sînt previzibile, deductibile din chiar numele curentului. Numind subgrupele raw veganismului: fruitarianism (fructarianism), juicearianism (sucarianism) şi sproutarianism (mugurarianism), simţim deja în aer latenţa unui conflict politico-ideologic între facţiuni şi şcoli de gîndire ireconciliabile. Imaginaţi-vă un „război al palorilor“, o confruntare (posibil sîngeroasă) între un vegetarian moderat, cu scăpări „lacto“ şi „ovo“, şi un tînăr radical mugurarian.

La o primă vedere, s-ar putea crede că în bucătăria cazanieră contemporană, ca şi în alte domenii ale facultativului, ale gustului şi afectivităţii, totul e permis, cîtă vreme place şi nu dăunează nimănui. Ceea ce pare să fie susţinut şi de încurajatorul verset 3 din capitolul IX al Genezei (înaintea reglementărilor din Levitic şi Deuteronom): „Tot ce se mişcă şi ce trăieşte să vă fie mîncare“ – o generozitate omnivoră care aminteşte de bucătăria chineză, unde „tot ce zboară se mănîncă“.

Există, totuşi, trei categorii clasice de interdicţii alimentare. Sînt cele care consfinţesc un contract cu divinitatea (posturi şi reguli religioase); cele de ordin etic, care instaurează un raport de neagresiune faţă de regnul animal (vegetarianismul tradiţional) sau faţă de mediul înconjurător în sens larg (veganismul) şi cele care reglementează propria igienă şi sănătate (dietetica). Obiectele interdicţiei sînt, prin urmare, alimentele impure, cele imorale sau cele nesănătoase. Un derapaj frecvent constă în suprapunerea şi încrucişarea celor trei normative: amendarea etică şi răstălmăcirea dietetică a interdicţiilor din prima categorie. Exemplul clasic ar fi explicarea interdicţiilor religioase (interzicerea, bunăoară, a cărnii de porc la evrei şi la musulmani) prin argumente igienico-climatice; sau înţelegerea postului ca pioasă cură de slăbire, ca moment subit de tandreţe faţă de regnul animal.

Interdicţiile dieteticii recente se rezumă la limitarea excesului de sare, zahăr şi grăsimi. De ce tocmai grăsimile (hrănitorul prin excelenţă), zahărul (dulceaţa) şi sarea (savoarea din bucate) – elementele, nucleul însuşi al hranei?

Mai presus de a fi sau nu sănătoase, cele trei substanţe sînt, în primul rînd, concentrate, extracte, esenţe ale celor trei regnuri: sarea e un extract al regnului mineral, zahărul e un concentrat organic-vegetal, iar grăsimea, esenţa animală a cărnii. Or, s-ar părea că diluţia, raritatea, puţinătatea trebuie să rămînă calităţile lăuntrice ale esenţelor – disponibile, în lumea civilizată de astăzi, pe scară largă şi în cantităţi fără precedent.

în cele din urmă, homo manducans (omul ca fiinţă mîncătoare) s-a izgonit din paradisul hranei „sănătoase“, nemijlocite, locale şi sezoniere, în lumea largă a vastelor libertăţi şi posibilităţi culinare; cu plăcerile şi cu neajunsurile aferente. Un tîrg cinstit şi o cădere agreabilă, pe moment, la cîte gusturi şi bucătării sînt de încercat.

Foto: L Muntean

Bătălia cu giganții jpeg
Unde greșesc autoritățile
Oare, în loc ca autoritățile să încerce să deservească traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca să nu zic mai la îndemînă, să-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spațiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
„Ce nu înțelegeți voi este că…”* – 11 lecții despre oraș
Pietonizarea e permanentă. A merge pe carosabil, chiar dacă temporar ți se dă voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
În Suedia, două roți sînt mai bune decît patru
Municipalități suedeze au început să reducă drastic numărul locurilor de parcare din centru, înlocuindu-le cu parcări pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat în trafic, de a nu plăti rate la mașină, de a nu fi vulnerabil la fluctuațiile prețului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
„În ceea ce privește mobilitatea urbană, cel mai important e să lupți împotriva izolării” – interviu cu Carlos MORENO
Administrațiile locale se confruntă cu această mare provocare de a oferi o alternativă la mașina personală care să fie acceptabilă pentru un număr mare de cetățeni.
Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.