Pas de deux

Publicat în Dilema Veche nr. 467 din 24-30 ianuarie 2013
Pas de deux jpeg

Sînt omul care n-a dansat niciodată. Dacă la mijloc ar fi fost un beteşug fizic – un picior mai scurt, de exemplu –, acest text ar fi putut impune, forţînd memoria să-l păstreze pentru un timp, şantajînd-o emoţional. Dar aşa, încercînd să cuprindă un neajuns de adaptare, o tară emoţională, un crîmpei dintr-o teamă copleşitoare de celălalt, cade în abisul subiectivităţii, fărîmîndu-se printre stîncile cu muchii tăioase ale eului.

Sigur, ceva bîţîieli pe refrene ABBA sau Boney M am executat şi eu, atunci cînd eram mic, cu ocazia sărbătoririi vreunei zile onomastice, înconjurat de cîţiva colegi de clasă, toţi în ciorapi, pentru a fi protejat covorul – aşa-zis persan – din sufrageria gazdei. Dar acelea nu puteau fi numite dansuri, după cum nici avalanşa de gesturi lubrice, căutînd să descifreze un ceva neştiut la acea vreme adolescentină, şi însoţită de alte ritmuri ale timpului respectiv (Depeche Mode şi Bros), nu avea cum să se coaguleze în asta.

Sfîntul Ioan Botezătorul îşi pierde capul din pricina unui dans care îl vrăjeşte pe Irod. Zbenguielile copilăriei mele pe cine ar fi putut mira într-atît?

Aristotel se întreabă dacă nu cumva muzica poate înrîuri sufletele, întocmai gimnasticii care o face asupra corpurilor, deprinzîndu-le cu o plăcere nobilă şi pură. În cartea „Despre educaţie“ din Politica, exerciţiile fizice şi arta sunetelor împart deseori aceeaşi cărăruie ce poartă înspre virtute, însă despre dans nu se pomeneşte nimic. Anumite moduri care construiesc armoniile muzicale, ba chiar şi unele instrumente suferă anatema, gînditorul găsindu-le cînd vulgare, cînd aţîţătoare ale ideii de voluptate. Trupul este descris doar îndîrjit, stăpînit şi încordat de ostenelile menite să înlăture lenevirea, niciodată prins în vîrtejul în care l-ar putea înlănţui curgerea sinuoasă a melodiei. Mă temeam, la rîndul meu, de vraja sunetului, chiar atunci cînd din boxe se revărsau muzici şi artişti care nu aveau de a face cu vreo formă, măcar sugerată, de magie (Ricchi e Poveri), pentru că ea putea zămisli contextul straniu, eteric sau scenografia romantică, aceea care mi-ar fi putut trînti în braţe o fată, indiferent dacă petrecerea, cheful, chermeza, chindia (cum zicea un brăilean care mi-a fost coleg de armată) ori, mai elegant spus, ceaiul dansant se desfăşura în apartamente banale de bloc sau, cum avea să se întîmple la cîţiva ani distanţă, în săli de lectură sordide şi reci, ale cîte unui cămin studenţesc.

Cu mîinile delicate lenevindu-mi pe umerii încă nepotriviţi jugului vieţii, năluca parfumată din faţa mea se răsucea în ritmul şlagărelor ca vata de zahăr în jurul băţului, amintindu-mi de bîlciul oricărei deşertăciuni şi, curios cum putea asta, făcînd ca piesele muzicale să pară mult mai lungi decît erau în realitate, istovitor de lungi, nesfîrşite, dar şi mult mai lente, mai dulci şi languroase, chiar dacă era vorba de compoziţii Metallica, aşa încît îmbrăţişarea cu ea, una de izbelişte, să-mi apară ca aceea eternă, a morţii.

Cu toate astea, pot spune deschis că n-am dansat niciodată, pentru că rotirea aceea pribeagă în care mă lăsam dus de ceea ce vedeam la alţii, la prietenii îndrăzneţi care îmbrăţişau fetele cochete în paşi largi, de bîtlan, cocîrjîndu-se cît să-şi mascheze erecţiile nevinovate ce ar fi putut distruge totul, numai dans nu era. Putea fi, mai degrabă, un ritual de iniţiere, presupunînd aprioric suferinţa necesară accederii în lumea celor mari. Pas cu pas.

Călin Torsan este muzician şi scriitor. Cea mai recentă carte publicată: O zi. Ultima, Editura Casa de pariuri literare, 2011.

Foto L. Muntean

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.