Pas de deux

Publicat în Dilema Veche nr. 467 din 24-30 ianuarie 2013
Pas de deux jpeg

S├«nt omul care n-a dansat niciodat─â. Dac─â la mijloc ar fi fost un bete┼čug fizic ÔÇô un picior mai scurt, de exemplu ÔÇô, acest text ar fi putut impune, for┼ú├«nd memoria s─â-l p─âstreze pentru un timp, ┼čantaj├«nd-o emo┼úional. Dar a┼ča, ├«ncerc├«nd s─â cuprind─â un neajuns de adaptare, o tar─â emo┼úional─â, un cr├«mpei dintr-o team─â cople┼čitoare de cel─âlalt, cade ├«n abisul subiectivit─â┼úii, f─âr├«m├«ndu-se printre st├«ncile cu muchii t─âioase ale eului.

Sigur, ceva b├«┼ú├«ieli pe refrene ABBA sau Boney M am executat ┼či eu, atunci c├«nd eram mic, cu ocazia s─ârb─âtoririi vreunei zile onomastice, ├«nconjurat de c├«┼úiva colegi de clas─â, to┼úi ├«n ciorapi, pentru a fi protejat covorul ÔÇô a┼ča-zis persan ÔÇô din sufrageria gazdei. Dar acelea nu puteau fi numite dansuri, dup─â cum nici avalan┼ča de gesturi lubrice, c─âut├«nd s─â descifreze un ceva ne┼čtiut la acea vreme adolescentin─â, ┼či ├«nso┼úit─â de alte ritmuri ale timpului respectiv (Depeche Mode ┼či Bros), nu avea cum s─â se coaguleze ├«n asta.

Sf├«ntul Ioan Botez─âtorul ├«┼či pierde capul din pricina unui dans care ├«l vr─âje┼čte pe Irod. Zbenguielile copil─âriei mele pe cine ar fi putut mira ├«ntr-at├«t?

Aristotel se ├«ntreab─â dac─â nu cumva muzica poate ├«nr├«uri sufletele, ├«ntocmai gimnasticii care o face asupra corpurilor, deprinz├«ndu-le cu o pl─âcere nobil─â ┼či pur─â. ├Än cartea ÔÇ×Despre educa┼úieÔÇť din Politica, exerci┼úiile fizice ┼či arta sunetelor ├«mpart deseori aceea┼či c─âr─âruie ce poart─â ├«nspre virtute, ├«ns─â despre dans nu se pomene┼čte nimic. Anumite moduri care construiesc armoniile muzicale, ba chiar ┼či unele instrumente sufer─â anatema, g├«nditorul g─âsindu-le c├«nd vulgare, c├«nd a┼ú├«┼ú─âtoare ale ideii de voluptate. Trupul este descris doar ├«nd├«rjit, st─âp├«nit ┼či ├«ncordat de ostenelile menite s─â ├«nl─âture lenevirea, niciodat─â prins ├«n v├«rtejul ├«n care l-ar putea ├«nl─ân┼úui curgerea sinuoas─â a melodiei. M─â temeam, la r├«ndul meu, de vraja sunetului, chiar atunci c├«nd din boxe se rev─ârsau muzici ┼či arti┼čti care nu aveau de a face cu vreo form─â, m─âcar sugerat─â, de magie (Ricchi e Poveri), pentru c─â ea putea z─âmisli contextul straniu, eteric sau scenografia romantic─â, aceea care mi-ar fi putut tr├«nti ├«n bra┼úe o fat─â, indiferent dac─â petrecerea, cheful, chermeza, chindia (cum zicea un br─âilean care mi-a fost coleg de armat─â) ori, mai elegant spus, ceaiul dansant se desf─â┼čura ├«n apartamente banale de bloc sau, cum avea s─â se ├«nt├«mple la c├«┼úiva ani distan┼ú─â, ├«n s─âli de lectur─â sordide ┼či reci, ale c├«te unui c─âmin studen┼úesc.

Cu m├«inile delicate lenevindu-mi pe umerii ├«nc─â nepotrivi┼úi jugului vie┼úii, n─âluca parfumat─â din fa┼úa mea se r─âsucea ├«n ritmul ┼člag─ârelor ca vata de zah─âr ├«n jurul b─â┼úului, amintindu-mi de b├«lciul oric─ârei de┼čert─âciuni ┼či, curios cum putea asta, f─âc├«nd ca piesele muzicale s─â par─â mult mai lungi dec├«t erau ├«n realitate, istovitor de lungi, nesf├«r┼čite, dar ┼či mult mai lente, mai dulci ┼či languroase, chiar dac─â era vorba de compozi┼úii Metallica, a┼ča ├«nc├«t ├«mbr─â┼úi┼čarea cu ea, una de izbeli┼čte, s─â-mi apar─â ca aceea etern─â, a mor┼úii.

Cu toate astea, pot spune deschis c─â n-am dansat niciodat─â, pentru c─â rotirea aceea pribeag─â ├«n care m─â l─âsam dus de ceea ce vedeam la al┼úii, la prietenii ├«ndr─âzne┼úi care ├«mbr─â┼úi┼čau fetele cochete ├«n pa┼či largi, de b├«tlan, coc├«rj├«ndu-se c├«t s─â-┼či mascheze erec┼úiile nevinovate ce ar fi putut distruge totul, numai dans nu era. Putea fi, mai degrab─â, un ritual de ini┼úiere, presupun├«nd aprioric suferin┼úa necesar─â accederii ├«n lumea celor mari. Pas cu pas.

C─âlin Torsan este muzician ┼či scriitor. Cea mai recent─â carte publicat─â: O zi. Ultima, Editura Casa de pariuri literare, 2011.

Foto L. Muntean

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.