Parteneriatul cu România - discursul ministrului britanic pentru Europa, David LIDINGTON

Publicat în Dilema Veche nr. 479 din 18-24 aprilie 2013
Parteneriatul cu România   discursul ministrului britanic pentru Europa, David LIDINGTON jpeg

Stimaţi miniştri,
doamnelor şi domnilor,

Este un privilegiu pentru mine să fiu azi în faţa dumneavoastră şi o onoare să fiu găzduit de intelectuali români, într-o instituţie atît de prestigioasă. Colegiul „Noua Europă“ este unul dintre cele mai respectate centre de cercetare pe teme europene, ai cărui doctoranzi au contribuit la formularea poziţiilor României în afacerile europene. Sînt încîntat să mă întorc în România. Au trecut mai mult de doi ani de la ultima mea vizită, timp în care relaţia noastră s-a consolidat semnificativ. Am auzit că există un proverb românesc: Oonday-z doy poo-te-ray-a cresh-tay (n.n. transcriere fonetică pentru englezi – „Unde-s doi, puterea creşte“).

Acesta este un important punct de plecare pentru mine azi, pentru că vreau să vorbesc despre relaţia Marii Britanii cu România, despre cum putem dezvolta în continuare parteneriatul nostru, pentru a răspunde provocărilor cu care ţările noastre se confruntă, în cadrul Uniunii Europene şi într-un context mai larg, pe scară globală. În primul rînd, voi încerca să creionez contextul acestor provocări, înainte de a examina modul în care atît ţările noastre, cît şi Uniunea Europeană ar putea rezolva aceste probleme.

Europa în lume, astăzi

Acesta este un moment bun pentru a fi aici, în România, pentru că avem multe de vorbit. Ne confruntăm cu provocări dificile, interdependente în domeniul economic şi al securităţii, în special în Europa. Sînt provocări cărora le vom putea face faţă doar dovedind ingeniozitate şi muncind împreună, în contextul unei lumi din ce în ce mai interconectate, în care atît succesele, cît şi eşecurile dintr-o parte se resimt în altă parte.

Criza zonei euro a făcut această constatare mai evidentă ca oricînd. Deşi nu este membru al zonei euro, Marea Britanie continuă să resimtă impactul crizei, nu în ultimul rînd pentru că zona euro reprezintă principalul nostru partener comercial. Partenerii noştri din zona euro trebuie să ia măsurile necesare pentru a reinstaura stabilitatea şi a restabili încrederea, fără a submina piaţa unică. Cu toate acestea, promovarea creşterii economice nu este nici pe departe singura provocare a europenilor în acest moment.

Cu toţii sîntem conştienţi de riscul tot mai mare la adresa securităţii internaţionale. Statele-problemă reprezintă o ameninţare la adresa regulilor internaţionale şi a stabilităţii regionale. Statele eşuate reprezintă un refugiu pentru terorişti şi crima organizată, care încearcă să submineze statul de drept. Toate aceste evoluţii ne ameninţă prosperitatea şi obiectivele comune de securitate.

Marea Britanie şi România

Vom răspunde cu succes acestor evoluţii doar prin consolidarea parteneriatelor noastre comune. Astfel, Marea Britanie doreşte să conlucreze cu România pentru a aborda aceste probleme.

Cînd preşedintele României a vizitat Marea Britanie în 2011, am convenit asupra unui parteneriat strategic, care prevede cooperarea în domeniul prosperităţii, al securităţii şi al relaţiilor bilaterale. Acest acord a îmbunătăţit deja conlucrarea dintre cele două ţări. Vă propun să ne uităm doar la comerţ şi la investiţii. Exporturile britanice în România au crescut cu 36%, în ultimii doi ani, şi noi investiţii britanice au intrat în ţară. De exemplu, în sectorul energetic avem companiile Melrose şi Petrofac, active pe zona de petrol şi gaze, precum şi AMEC în sectorul nuclear. În telecomunicaţii, Vodafone este, în prezent, cel mai mare investitor britanic pe piaţa românească, cu investiţii planificate în următorii cinci ani de 500 de milioane de euro.

De asemenea, semnarea parteneriatului strategic a determinat şi o creştere a numărului de contacte ministeriale la nivel înalt, inclusiv o vizită a ministrului de Externe britanic, anul trecut. Unul dintre cele mai importante momente pentru relaţia bilaterală a fost reprezentat de discursul pe care Alteţa Sa Regală Prinţul de Wales l-a susţinut, în care şi-a exprimat admiraţia pentru România, cu ocazia sărbătoririi, la Bucureşti, în luna iunie, a Jubileului de Diamant a Majestăţii Sale, Regina Marii Britanii.

Este deja binecunoscut faptul că Alteţa Sa Regală Prinţul Charles patronează un număr important de organizaţii nonguvernamentale din România, care activează în domeniul dezvoltării rurale sustenabile şi al restaurării arhitecturii tradiţionale, dat fiind interesul său special în conservarea patrimoniului rural al României.

Parteneri pentru Securitate: Afganistan, Siria şi vecinătatea sudică

Marea Britanie recunoaşte şi felicită România pentru contribuţia sa la securitatea internaţională. Sînteţi un partener de prim rang în cadrul NATO. Nu este nevoie să amintim decît misiunea NATO în Afganistan, unde România a jucat un rol-cheie. Aş dori să aduc un omagiu curajului trupelor româneşti, care se expun pericolului în fiecare zi, pentru a aduce stabilitate în Afghanistan. Transmitem sincere condoleanţe familiilor celor 19 soldaţi români care şi-au pierdut viaţa în zonele de conflict. Anunţul preşedintelui Traian Băsescu din ianuarie, potrivit căruia România va continua să-şi ofere sprijinul şi după 2014, este o dovadă a angajamentului pentru un viitor stabil şi prosper pentru poporul afgan. Însă contribuţia României la securitatea internaţională nu începe şi nu se încheie în Afganistan. În nici un caz.

Aş sublinia, de asemenea, experienţa şi expertiza dumneavoastră în zona Orientului Mijlociu, de exemplu, în Siria. România are cel mai mare număr de cetăţeni care trăiesc în Siria, dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, şi există legături trainice între români şi poporul sirian. Situaţia disperată din această ţară subliniază necesitatea ca noi să continuăm să lucrăm împreună, folosindu-ne de toată expertiza pe care o avem la dispoziţie şi învăţînd unii de la alţii, pentru a sprijini Coaliţia Naţională Siriană şi pentru a căuta o soluţie la situaţia îngrozitoare de acolo.

Aş mai dori să subliniez şi contribuţia pe care România o aduce în vecinătatea sudică a Europei, unde, la fel ca noi, sprijiniţi ţările Primăverii arabe, în tranziţia lor spre democraţie. De exemplu, asistenţa oferită de Ministerul Afacerilor Externe funcţionarilor tunisieni şi egipteni, privind tranziţia spre democraţie, concentrîndu-se pe provocarea organizării primelor alegeri post-tranziţie.

Primăvara arabă este, în esenţa sa, o oportunitate majoră de a aduce prosperitatea, securitatea şi statul de drept, într-o regiune care se află chiar la uşa Europei. Desigur, procesul nu va fi uşor. Dar eforturile României în regiune – de exemplu, în Libia, unde un ONG românesc gestionează un proiect al UE de asistenţă în domeniul reformei închisorilor – contribuie la instaurarea unor schimbări de durată.

Colaborarea în afara Europei este importantă. Dar trebuie, de asemenea, să conlucrăm în interiorul continentului, pentru a ne proteja securitatea. Lucrăm îndeaproape pe o serie întreagă de problematici din domeniul justiţiei şi al afacerilor interne. Ameninţarea tot mai mare venită din zona infracţionalităţii cibernetice este un bun exemplu. Criminalitatea cibernetică nu respectă frontierele, iar ameninţarea acesteia va creşte în continuare, pe măsură ce economiile noastre se mută din ce în ce mai mult online.

traducere de Alexandra TODERIŢĂ

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Prima echipă eliminată de la Euro 2024, după ce Franța și Olanda au remizat în grupa D
Germania și Spania sunt deja în optimile Campionatului European.
image
Cum a rămas un român fără bani în cont în timp ce își rezerva vacanța online. „Am intrat pe link”
Numărul înşelăciunilor legate de rezervări online a crescut de 9 ori în acest an. A păţit-o şi un tânăr din Bucureşti care a rămas fără o sumă importantă din cont.
image
Cele mai cancerigene produse de curățenie pe care toată lumea le folosește. Cu ce le puteți înlocui
Un avocat specializat în vătămări corporale catastrofale a avertizat consumatorii împotriva utilizării a trei produse cancerigene care se găsesc în mod obișnuit în case.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: