Parteneriatul cu România - discursul ministrului britanic pentru Europa, David LIDINGTON

Stimaţi miniştri,
doamnelor şi domnilor,

Este un privilegiu pentru mine să fiu azi în faţa dumneavoastră şi o onoare să fiu găzduit de intelectuali români, într-o instituţie atît de prestigioasă. Colegiul „Noua Europă“ este unul dintre cele mai respectate centre de cercetare pe teme europene, ai cărui doctoranzi au contribuit la formularea poziţiilor României în afacerile europene. Sînt încîntat să mă întorc în România. Au trecut mai mult de doi ani de la ultima mea vizită, timp în care relaţia noastră s-a consolidat semnificativ. Am auzit că există un proverb românesc: Oonday-z doy poo-te-ray-a cresh-tay (n.n. transcriere fonetică pentru englezi – „Unde-s doi, puterea creşte“).

Acesta este un important punct de plecare pentru mine azi, pentru că vreau să vorbesc despre relaţia Marii Britanii cu România, despre cum putem dezvolta în continuare parteneriatul nostru, pentru a răspunde provocărilor cu care ţările noastre se confruntă, în cadrul Uniunii Europene şi într-un context mai larg, pe scară globală. În primul rînd, voi încerca să creionez contextul acestor provocări, înainte de a examina modul în care atît ţările noastre, cît şi Uniunea Europeană ar putea rezolva aceste probleme.

Europa în lume, astăzi

Acesta este un moment bun pentru a fi aici, în România, pentru că avem multe de vorbit. Ne confruntăm cu provocări dificile, interdependente în domeniul economic şi al securităţii, în special în Europa. Sînt provocări cărora le vom putea face faţă doar dovedind ingeniozitate şi muncind împreună, în contextul unei lumi din ce în ce mai interconectate, în care atît succesele, cît şi eşecurile dintr-o parte se resimt în altă parte.

Criza zonei euro a făcut această constatare mai evidentă ca oricînd. Deşi nu este membru al zonei euro, Marea Britanie continuă să resimtă impactul crizei, nu în ultimul rînd pentru că zona euro reprezintă principalul nostru partener comercial. Partenerii noştri din zona euro trebuie să ia măsurile necesare pentru a reinstaura stabilitatea şi a restabili încrederea, fără a submina piaţa unică. Cu toate acestea, promovarea creşterii economice nu este nici pe departe singura provocare a europenilor în acest moment.

Cu toţii sîntem conştienţi de riscul tot mai mare la adresa securităţii internaţionale. Statele-problemă reprezintă o ameninţare la adresa regulilor internaţionale şi a stabilităţii regionale. Statele eşuate reprezintă un refugiu pentru terorişti şi crima organizată, care încearcă să submineze statul de drept. Toate aceste evoluţii ne ameninţă prosperitatea şi obiectivele comune de securitate.

Marea Britanie şi România

Vom răspunde cu succes acestor evoluţii doar prin consolidarea parteneriatelor noastre comune. Astfel, Marea Britanie doreşte să conlucreze cu România pentru a aborda aceste probleme.

Cînd preşedintele României a vizitat Marea Britanie în 2011, am convenit asupra unui parteneriat strategic, care prevede cooperarea în domeniul prosperităţii, al securităţii şi al relaţiilor bilaterale. Acest acord a îmbunătăţit deja conlucrarea dintre cele două ţări. Vă propun să ne uităm doar la comerţ şi la investiţii. Exporturile britanice în România au crescut cu 36%, în ultimii doi ani, şi noi investiţii britanice au intrat în ţară. De exemplu, în sectorul energetic avem companiile Melrose şi Petrofac, active pe zona de petrol şi gaze, precum şi AMEC în sectorul nuclear. În telecomunicaţii, Vodafone este, în prezent, cel mai mare investitor britanic pe piaţa românească, cu investiţii planificate în următorii cinci ani de 500 de milioane de euro.

De asemenea, semnarea parteneriatului strategic a determinat şi o creştere a numărului de contacte ministeriale la nivel înalt, inclusiv o vizită a ministrului de Externe britanic, anul trecut. Unul dintre cele mai importante momente pentru relaţia bilaterală a fost reprezentat de discursul pe care Alteţa Sa Regală Prinţul de Wales l-a susţinut, în care şi-a exprimat admiraţia pentru România, cu ocazia sărbătoririi, la Bucureşti, în luna iunie, a Jubileului de Diamant a Majestăţii Sale, Regina Marii Britanii.

Este deja binecunoscut faptul că Alteţa Sa Regală Prinţul Charles patronează un număr important de organizaţii nonguvernamentale din România, care activează în domeniul dezvoltării rurale sustenabile şi al restaurării arhitecturii tradiţionale, dat fiind interesul său special în conservarea patrimoniului rural al României.

Parteneri pentru Securitate: Afganistan, Siria şi vecinătatea sudică

Marea Britanie recunoaşte şi felicită România pentru contribuţia sa la securitatea internaţională. Sînteţi un partener de prim rang în cadrul NATO. Nu este nevoie să amintim decît misiunea NATO în Afganistan, unde România a jucat un rol-cheie. Aş dori să aduc un omagiu curajului trupelor româneşti, care se expun pericolului în fiecare zi, pentru a aduce stabilitate în Afghanistan. Transmitem sincere condoleanţe familiilor celor 19 soldaţi români care şi-au pierdut viaţa în zonele de conflict. Anunţul preşedintelui Traian Băsescu din ianuarie, potrivit căruia România va continua să-şi ofere sprijinul şi după 2014, este o dovadă a angajamentului pentru un viitor stabil şi prosper pentru poporul afgan. Însă contribuţia României la securitatea internaţională nu începe şi nu se încheie în Afganistan. În nici un caz.

Aş sublinia, de asemenea, experienţa şi expertiza dumneavoastră în zona Orientului Mijlociu, de exemplu, în Siria. România are cel mai mare număr de cetăţeni care trăiesc în Siria, dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, şi există legături trainice între români şi poporul sirian. Situaţia disperată din această ţară subliniază necesitatea ca noi să continuăm să lucrăm împreună, folosindu-ne de toată expertiza pe care o avem la dispoziţie şi învăţînd unii de la alţii, pentru a sprijini Coaliţia Naţională Siriană şi pentru a căuta o soluţie la situaţia îngrozitoare de acolo.

Aş mai dori să subliniez şi contribuţia pe care România o aduce în vecinătatea sudică a Europei, unde, la fel ca noi, sprijiniţi ţările Primăverii arabe, în tranziţia lor spre democraţie. De exemplu, asistenţa oferită de Ministerul Afacerilor Externe funcţionarilor tunisieni şi egipteni, privind tranziţia spre democraţie, concentrîndu-se pe provocarea organizării primelor alegeri post-tranziţie.

Primăvara arabă este, în esenţa sa, o oportunitate majoră de a aduce prosperitatea, securitatea şi statul de drept, într-o regiune care se află chiar la uşa Europei. Desigur, procesul nu va fi uşor. Dar eforturile României în regiune – de exemplu, în Libia, unde un ONG românesc gestionează un proiect al UE de asistenţă în domeniul reformei închisorilor – contribuie la instaurarea unor schimbări de durată.

Colaborarea în afara Europei este importantă. Dar trebuie, de asemenea, să conlucrăm în interiorul continentului, pentru a ne proteja securitatea. Lucrăm îndeaproape pe o serie întreagă de problematici din domeniul justiţiei şi al afacerilor interne. Ameninţarea tot mai mare venită din zona infracţionalităţii cibernetice este un bun exemplu. Criminalitatea cibernetică nu respectă frontierele, iar ameninţarea acesteia va creşte în continuare, pe măsură ce economiile noastre se mută din ce în ce mai mult online.

traducere de Alexandra TODERIŢĂ