Parteneriatul cu România - discursul ministrului britanic pentru Europa, David LIDINGTON

Publicat în Dilema Veche nr. 479 din 18-24 aprilie 2013
Parteneriatul cu România   discursul ministrului britanic pentru Europa, David LIDINGTON jpeg

Stima┼úi mini┼čtri,
doamnelor ┼či domnilor,

Este un privilegiu pentru mine s─â fiu azi ├«n fa┼úa dumneavoastr─â ┼či o onoare s─â fiu g─âzduit de intelectuali rom├óni, ├«ntr-o institu┼úie at├«t de prestigioas─â. Colegiul ÔÇ×Noua Europ─âÔÇť este unul dintre cele mai respectate centre de cercetare pe teme europene, ai c─ârui doctoranzi au contribuit la formularea pozi┼úiilor Rom├óniei ├«n afacerile europene. S├«nt ├«nc├«ntat s─â m─â ├«ntorc ├«n Rom├ónia. Au trecut mai mult de doi ani de la ultima mea vizit─â, timp ├«n care rela┼úia noastr─â s-a consolidat semnificativ. Am auzit c─â exist─â un proverb rom├ónesc: Oonday-z doy poo-te-ray-a cresh-tay (n.n. transcriere fonetic─â pentru englezi ÔÇô ÔÇ×Unde-s doi, puterea cre┼čteÔÇť).

Acesta este un important punct de plecare pentru mine azi, pentru c─â vreau s─â vorbesc despre rela┼úia Marii Britanii cu Rom├ónia, despre cum putem dezvolta ├«n continuare parteneriatul nostru, pentru a r─âspunde provoc─ârilor cu care ┼ú─ârile noastre se confrunt─â, ├«n cadrul Uniunii Europene ┼či ├«ntr-un context mai larg, pe scar─â global─â. ├Än primul r├«nd, voi ├«ncerca s─â creionez contextul acestor provoc─âri, ├«nainte de a examina modul ├«n care at├«t ┼ú─ârile noastre, c├«t ┼či Uniunea European─â ar putea rezolva aceste probleme.

Europa în lume, astăzi

Acesta este un moment bun pentru a fi aici, ├«n Rom├ónia, pentru c─â avem multe de vorbit. Ne confrunt─âm cu provoc─âri dificile, interdependente ├«n domeniul economic ┼či al securit─â┼úii, ├«n special ├«n Europa. S├«nt provoc─âri c─ârora le vom putea face fa┼ú─â doar dovedind ingeniozitate ┼či muncind ├«mpreun─â, ├«n contextul unei lumi din ce ├«n ce mai interconectate, ├«n care at├«t succesele, c├«t ┼či e┼čecurile dintr-o parte se resimt ├«n alt─â parte.

Criza zonei euro a f─âcut aceast─â constatare mai evident─â ca oric├«nd. De┼či nu este membru al zonei euro, Marea Britanie continu─â s─â resimt─â impactul crizei, nu ├«n ultimul r├«nd pentru c─â zona euro reprezint─â principalul nostru partener comercial. Partenerii no┼čtri din zona euro trebuie s─â ia m─âsurile necesare pentru a reinstaura stabilitatea ┼či a restabili ├«ncrederea, f─âr─â a submina pia┼úa unic─â. Cu toate acestea, promovarea cre┼čterii economice nu este nici pe departe singura provocare a europenilor ├«n acest moment.

Cu to┼úii s├«ntem con┼čtien┼úi de riscul tot mai mare la adresa securit─â┼úii interna┼úionale. Statele-problem─â reprezint─â o amenin┼úare la adresa regulilor interna┼úionale ┼či a stabilit─â┼úii regionale. Statele e┼čuate reprezint─â un refugiu pentru terori┼čti ┼či crima organizat─â, care ├«ncearc─â s─â submineze statul de drept. Toate aceste evolu┼úii ne amenin┼ú─â prosperitatea ┼či obiectivele comune de securitate.

Marea Britanie ┼či Rom├ónia

Vom r─âspunde cu succes acestor evolu┼úii doar prin consolidarea parteneriatelor noastre comune. Astfel, Marea Britanie dore┼čte s─â conlucreze cu Rom├ónia pentru a aborda aceste probleme.

C├«nd pre┼čedintele Rom├óniei a vizitat Marea Britanie ├«n 2011, am convenit asupra unui parteneriat strategic, care prevede cooperarea ├«n domeniul prosperit─â┼úii, al securit─â┼úii ┼či al rela┼úiilor bilaterale. Acest acord a ├«mbun─ât─â┼úit deja conlucrarea dintre cele dou─â ┼ú─âri. V─â propun s─â ne uit─âm doar la comer┼ú ┼či la investi┼úii. Exporturile britanice ├«n Rom├ónia au crescut cu 36%, ├«n ultimii doi ani, ┼či noi investi┼úii britanice au intrat ├«n ┼úar─â. De exemplu, ├«n sectorul energetic avem companiile Melrose ┼či Petrofac, active pe zona de petrol ┼či gaze, precum ┼či AMEC ├«n sectorul nuclear. ├Än telecomunica┼úii, Vodafone este, ├«n prezent, cel mai mare investitor britanic pe pia┼úa rom├óneasc─â, cu investi┼úii planificate ├«n urm─âtorii cinci ani de 500 de milioane de euro.

De asemenea, semnarea parteneriatului strategic a determinat ┼či o cre┼čtere a num─ârului de contacte ministeriale la nivel ├«nalt, inclusiv o vizit─â a ministrului de Externe britanic, anul trecut. Unul dintre cele mai importante momente pentru rela┼úia bilateral─â a fost reprezentat de discursul pe care Alte┼úa Sa Regal─â Prin┼úul de Wales l-a sus┼úinut, ├«n care ┼či-a exprimat admira┼úia pentru Rom├ónia, cu ocazia s─ârb─âtoririi, la Bucure┼čti, ├«n luna iunie, a Jubileului de Diamant a Majest─â┼úii Sale, Regina Marii Britanii.

Este deja binecunoscut faptul c─â Alte┼úa Sa Regal─â Prin┼úul Charles patroneaz─â un num─âr important de organiza┼úii nonguvernamentale din Rom├ónia, care activeaz─â ├«n domeniul dezvolt─ârii rurale sustenabile ┼či al restaur─ârii arhitecturii tradi┼úionale, dat fiind interesul s─âu special ├«n conservarea patrimoniului rural al Rom├óniei.

Parteneri pentru Securitate: Afganistan, Siria ┼či vecin─âtatea sudic─â

Marea Britanie recunoa┼čte ┼či felicit─â Rom├ónia pentru contribu┼úia sa la securitatea interna┼úional─â. S├«nte┼úi un partener de prim rang ├«n cadrul NATO. Nu este nevoie s─â amintim dec├«t misiunea NATO ├«n Afganistan, unde Rom├ónia a jucat un rol-cheie. A┼č dori s─â aduc un omagiu curajului trupelor rom├óne┼čti, care se expun pericolului ├«n fiecare zi, pentru a aduce stabilitate ├«n Afghanistan. Transmitem sincere condolean┼úe familiilor celor 19 solda┼úi rom├óni care ┼či-au pierdut via┼úa ├«n zonele de conflict. Anun┼úul pre┼čedintelui Traian B─âsescu din ianuarie, potrivit c─âruia Rom├ónia va continua s─â-┼či ofere sprijinul ┼či dup─â 2014, este o dovad─â a angajamentului pentru un viitor stabil ┼či prosper pentru poporul afgan. ├Äns─â contribu┼úia Rom├óniei la securitatea interna┼úional─â nu ├«ncepe ┼či nu se ├«ncheie ├«n Afganistan. ├Än nici un caz.

A┼č sublinia, de asemenea, experien┼úa ┼či expertiza dumneavoastr─â ├«n zona Orientului Mijlociu, de exemplu, ├«n Siria. Rom├ónia are cel mai mare num─âr de cet─â┼úeni care tr─âiesc ├«n Siria, dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, ┼či exist─â leg─âturi trainice ├«ntre rom├óni ┼či poporul sirian. Situa┼úia disperat─â din aceast─â ┼úar─â subliniaz─â necesitatea ca noi s─â continu─âm s─â lucr─âm ├«mpreun─â, folosindu-ne de toat─â expertiza pe care o avem la dispozi┼úie ┼či ├«nv─â┼ú├«nd unii de la al┼úii, pentru a sprijini Coali┼úia Na┼úional─â Sirian─â ┼či pentru a c─âuta o solu┼úie la situa┼úia ├«ngrozitoare de acolo.

A┼č mai dori s─â subliniez ┼či contribu┼úia pe care Rom├ónia o aduce ├«n vecin─âtatea sudic─â a Europei, unde, la fel ca noi, sprijini┼úi ┼ú─ârile Prim─âverii arabe, ├«n tranzi┼úia lor spre democra┼úie. De exemplu, asisten┼úa oferit─â de Ministerul Afacerilor Externe func┼úionarilor tunisieni ┼či egipteni, privind tranzi┼úia spre democra┼úie, concentr├«ndu-se pe provocarea organiz─ârii primelor alegeri post-tranzi┼úie.

Prim─âvara arab─â este, ├«n esen┼úa sa, o oportunitate major─â de a aduce prosperitatea, securitatea ┼či statul de drept, ├«ntr-o regiune care se afl─â chiar la u┼ča Europei. Desigur, procesul nu va fi u┼čor. Dar eforturile Rom├óniei ├«n regiune ÔÇô de exemplu, ├«n Libia, unde un ONG rom├ónesc gestioneaz─â un proiect al UE de asisten┼ú─â ├«n domeniul reformei ├«nchisorilor ÔÇô contribuie la instaurarea unor schimb─âri de durat─â.

Colaborarea ├«n afara Europei este important─â. Dar trebuie, de asemenea, s─â conlucr─âm ├«n interiorul continentului, pentru a ne proteja securitatea. Lucr─âm ├«ndeaproape pe o serie ├«ntreag─â de problematici din domeniul justi┼úiei ┼či al afacerilor interne. Amenin┼úarea tot mai mare venit─â din zona infrac┼úionalit─â┼úii cibernetice este un bun exemplu. Criminalitatea cibernetic─â nu respect─â frontierele, iar amenin┼úarea acesteia va cre┼čte ├«n continuare, pe m─âsur─â ce economiile noastre se mut─â din ce ├«n ce mai mult online.

traducere de Alexandra TODERIŢĂ

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.