Pariu pe cursul valutelor

C─ât─âlin ALISTARI
Publicat în Dilema Veche nr. 388 din 21-27 iulie 2011
Pariu pe cursul valutelor jpeg

Cine nu s-a visat, m─âcar o dat─â, drept mare speculator la burs─â? Atacul reu┼čit asupra lirei sterline l-a transformat pe George Soros ├«ntr-un idol. Gordon Gekko din celebra serie de film Wall Street, creionat ├«n scenariu ca un fel de r─âu suprem, este perceput de public drept un personaj pozitiv. L─âs├«nd ipocrizia deoparte, avem cu to┼úii mai mult─â sau mai pu┼úin─â admira┼úie ÔÇô ori un sentiment amestecat de admira┼úie ┼či invidie ÔÇô pentru oamenii care au abilitatea de a face bani f─âr─â efort. Specula, fie c─â e cu ac┼úiuni, cu valute ori m─ârfuri, are o doz─â de farmec irezistibil: profit f─âr─â responsabilit─â┼úi morale ata┼čate. Acum mai mul┼úi ani, la o petrecere, un tip, auzind c─â lucrez la o revist─â economic─â, m─â ia deoparte ┼či, foarte conspirativ, ├«mi d─â o carte de vizit─â. Noul meu amic avea un prieten plin de cash (tocmai v├«nduse pe bani mul┼úi un business) ┼či ├«mpreun─â jucau pe Forex. Ar fi dorit s─â ┼čtie ÔÇô ÔÇ×ai ┼či tu un comisionÔÇť ÔÇô diverse chestii din mediul economic, ├«nainte de a se ├«nt├«mpla, presupun├«nd c─â un ziarist are acces la informa┼úii confiden┼úiale ├«naintea publicului larg. Habar n-aveam ce vorbea omul ─âsta, iar Forex ├«mi p─ârea un termen din chinez─â. Lucrurile s-au schimbat ├«ntre timp. 

Zilele acestea e mai u┼čor ca niciodat─â s─â fii speculant financiar. Nu trebuie s─â ┼čtii c├«te galioane au scufundat furtunile, pentru a cump─âra ├«n avans anume mirodenii. Nu ai nevoie de multe milioane la purt─âtor ca s─â po┼úi intra ├«n joc; ori de rela┼úii sus-puse. Nici m─âcar de diplom─â de bacalaureat n-ai nevoie. Tot ce trebuie s─â faci ca s─â intri ├«n elita speculan┼úilor financiari este s─â deschizi un cont Forex ┼či s─â ca┼čti bine ochii. Cel pu┼úin asta spun reclamele. Dac─â p├«n─â ┼či v├«nz─âtoare aia, Maria, a reu┼čit s─â duc─â acas─â 3000 de euro ├«ntr-o zi, noi ce cusur am avea? 

Pia┼úa Foreign Exchanges ÔÇô bursa valutelor, sau cum vre┼úi s-o numi┼úi ÔÇô nu este o noutate. Nou este doar accesul facil, iar prin asta ├«n┼úeleg faptul c─â pe pia┼ú─â pot intra ┼či oameni obi┼čnui┼úi, cu bugete obi┼čnuite. Principalii actori ai Forex s├«nt b─âncile mari ale lumii, b─âncile na┼úionale, fondurile de investi┼úii, marile companii multina┼úionale ┼či speculatorii. ├Än ultima categorie a┼úi intra, dac─â a┼úi ├«ncepe s─â tranzac┼úiona┼úi valute. Minimum de fonduri necesar este 500 de euro, ├«ns─â, ca s─â ├«n┼úelegi ceva din poveste, ai nevoie de 3000-5000 de euro. Chiar ┼či a┼ča, suma este insignifiant─â av├«nd ├«n vedere nivelul de varia┼úie al valutelor, de multe ori schimb├«ndu-se doar a doua ┼či a treia cifr─â de dup─â virgul─â. Juc├«nd doar suma propriu-zis─â, a┼úi putea eventual c├«┼čtiga sau pierde c├«┼úiva euro. Aici intervine levierul (leverage) pe care-l ofer─â brokerii, furnizorii platformelor de tranzac┼úionare. Cei 5000 de euro ai vo┼čtri dau dreptul la a tranzac┼úiona 500.000 de euro. Zecimalele ├«nseamn─â deja sute sau mii de euro. Este mai profitabil, dar ┼či foarte riscant. Banii adu┼či de acas─â ├«nseamn─â doar 1% din ├«ntreaga sum─â ┼či s├«nt foarte, foarte u┼čor de pierdut. Dac─â nu a┼úi deschis o op┼úiune ÔÇ×stop lossÔÇť la o anumit─â sum─â, investi┼úia se poate evapora ├«n c├«teva minute. Iar brokerul v─â ├«nchide contul imediat ce acesta a ajuns la zero. Ca s─â revii ├«n joc, trebuie s─â depui al┼úi bani. Alt avantaj e c─â po┼úi intra ├«n pia┼ú─â direct printr-o v├«nzare, adic─â po┼úi vinde o anume valut─â, f─âr─â ca mai ├«nt├«i s-o cumperi. ├Äntotdeauna e vorba despre o pereche valutar─â, gen euro-dolar, dolar-yen, leu-euro etc., la care se raporteaz─â varia┼úiile de cota┼úie. 

Cine c├«┼čtig─â din Forex? Pentru marile b─ânci ┼či companii, pia┼úa respectiv─â este un instrument prin care-┼či regleaz─â mecanismele interne sau se adapteaz─â realit─â┼úilor economice. Dac─â b─âncile produc sau nu profit din diferen┼úe valutare este greu de spus, pentru c─â nu exist─â nici un fel de rapoarte oficiale. La r├«ndul lor, marile companii folosesc Forex pentru a ob┼úine valuta de care au nevoie la achizi┼úii de materii prime sau la plata salariilor ├«n str─âin─âtate. Speculatorii s├«nt un efect colateral al pie┼úei. Mai trebuie spus c─â pentru marii speculatori, cei care au fonduri de milioane, Forex nu este foarte interesant─â din cauza marjelor mici de profit. Cu aceea┼či investi┼úie se pot produce profituri mult mai mari pe pia┼úa derivatelor (CDS-uri) sau a comodit─â┼úilor, de exemplu. 

Cum po┼úi c├«┼čtiga pe Forex? Relativ greu. Nu exist─â statistici oficiale, dar se vehiculeaz─â c─â 90% dintre participan┼úi pierd. Posibilitatea tranzac┼úion─ârii ├«n timp real este o op┼úiune periculoas─â. Ai nevoie de nervi tari s─â prive┼čti, ├«n direct, cum ├«┼úi pleac─â banii din cont. Cei mai mul┼úi nu rezist─â ┼či, la un moment dat, ies din tranzac┼úie, prefer├«nd o pierdere oarecare, unui dezastru. La fel, ├«┼či autolimiteaz─â c├«┼čtigurile pentru c─â nu au t─ârie suficient─â s─â a┼čtepte momentul c├«nd varia┼úia de curs le aduce profit maxim ┼či ies repede, marc├«nd un c├«┼čtig mai mic. 

Ca s─â fii juc─âtor, ajut─â s─â ai o oarecare perspectiv─â economic─â. Dac─â, ipotetic, Silvio Berlusconi ar fi prins din nou ├«n pat cu o minor─â, Italia s-ar destabiliza politic, i-ar sc─âdea ratingul ┼či, prin urmare, cota┼úia euro ar sc─âdea. Ar fi bine s─â vinzi moneda european─â ┼či s─â cumperi dolari. Pe m─âsur─â ce procurorul italian cite┼čte verdictul lui Berlusconi, contul t─âu acumuleaz─â profit. Apoi e o chestiune de ore p├«n─â c├«nd iese Jean-Claude Trichet, ┼čeful B─âncii Centrale Europene, sau vreun alt ├«nalt oficial s─â spun─â c─â moneda european─â n-are nici o leg─âtur─â cu pretinsul delict de sex cu minore. Este exact momentul c├«nd trebuie s─â-┼úi vinzi dolarii, pentru a marca profitul. Ca s─â faci o ÔÇ×analiz─âÔÇť de genul celei de mai sus nu trebuie s─â fii Warren Buffett ┼či nici nu ai nevoie de cine ┼čtie ce informa┼úii. Este suficient s─â te ui┼úi la ┼čtirile de la ora 19,00, s─â ai ceva b─ânu┼úi de investit ┼či o gr─âmad─â de noroc. S─â g├«nde┼čti nu este musai, pentru c─â po┼úi s─â pl─âte┼čti o firm─â de brokeraj specializat─â s─â-┼úi livreze zilnic analizele ┼či predic┼úiile, unor speciali┼čti. Pentru banii de investit s├«nt prietenii, b─âncile ori contul nevestei. Norocul este, de fapt, singura condi┼úie sine qua non.

C─ât─âlin Alistari este consultant editorial la revista Capital.

Legend─â foto: George Soros

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.