P─ârintele de la m─ân─âstirile S├«mb─âta de Sus ┼či Prislop

Mircea P─éCURARIU
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 697 din 29 iunie ÔÇô 5 iulie 2017
P─ârintele de la m─ân─âstirile S├«mb─âta de Sus ┼či Prislop jpeg

N─âscut la 29 septembrie 1910 ├«n satul Va┼úa de Sus din ÔÇ×┼óara ZaranduluiÔÇť, Zian Boca a f─âcut ┼čcoala primar─â ├«n ora┼čul Brad, apoi tot acolo a urmat cursurile Liceului confesional ortodox ÔÇ×Avram IancuÔÇť, ├«ntre anii 1922-1929. D├«nd urmare chem─ârii sale l─âuntrice, ├«ntre anii 1929-1933 a urmat cursurile Academiei Teologice ÔÇ×AndreieneÔÇť din Sibiu, unde a avut profesori bine preg─âti┼úi, din ÔÇ×┼čcoalaÔÇť mitropolitului de atunci, Nicolae B─âlan.

Apreciat ┼či de mitropolitul Nicolae B─âlan, t├«n─ârul Zian Boca a fost trimis cu o burs─â din partea Arhiepiscopiei Sibiului, ca s─â urmeze cursurile ÔÇ×Academiei de Arte FrumoaseÔÇť din Bucure┼čti, ├«ntre anii 1933-1938. Dup─â cum va m─ârturisi el ├«nsu┼či mai t├«rziu, ├«n fa┼úa unor organe de anchet─â, asista ┼či la prelegerile de Mistic─â ale profesorului Nichifor Crainic de la Facultatea de Teologie ┼či la diverse conferin┼úe care aveau loc ├«n Sala Dalles. Dup─â terminarea studiilor de pictur─â, a f─âcut un an de practic─â, lucr├«nd la pictura bisericii din Bixad, jude╚Ťul Covasna. La 11 septembrie 1935, mitropolitul Nicolae B─âlan l-a hirotonit diacon nec─âs─âtorit. Acela┼či mitropolit l-a trimis apoi ├«ntr-o c─âl─âtorie de studii la Muntele Athos pentru a cunoa┼čte via┼úa monahal─â de acolo, precum ┼či pictura bisericeasc─â bizantin─â. S-a re├«ntors ├«n ┼úar─â ├«n iunie 1938, dup─â care a plecat la Chi┼čin─âu, unde a ├«nv─â┼úat poleirea cu aur ÔÇ×cicancaÔÇť ┼či alte lucruri pe care trebuia s─â le cunoasc─â un pictor bisericesc de la c├«┼úiva me┼čteri angaja┼úi de mitropolia de acolo.

Re├«ntors de la Chi┼čin─âu, la Pa┼čtile anului 1939, s-a ├«nchinoviat la m─ân─âstirea S├«mb─âta de Sus, ctitoria domnitorului martir Constantin Br├óncoveanu, readus─â la via┼ú─â cu c├«┼úiva ani ├«n urm─â de c─âtre mitropolitul Nicolae B─âlan. Acesta l-a c─âlug─ârit la 9 mai 1940, sub numele de Arsenie, sub care va fi cunoscut de acum ├«nainte. La 10 februarie 1942 a fost hirotonit preot (ieromonah). ├Än scurt timp, P─ârintele Arsenie s-a remarcat at├«t ca liturghisitor, dar mai ales ca predicator ┼či duhovnic, ├«nc├«t ctitoria br├óncoveneasc─â a devenit un important centru de spiritualitate ortodox─â. ├Än urma predicilor ┼či a ├«ndemnurilor sale, c├«┼úiva tineri ┼či-au ├«ndreptat pa┼čii spre Facultatea din Bucure┼čti sau spre Academia Teologic─â din Sibiu. Multe tinere din satele f─âg─âr─â┼čene sau din sate mai ├«ndep─ârtate au intrat ├«n via┼úa monahal─â, mai ales la m─ân─âstirile Bistri┼úa ┼či Hurezi, din jude┼úul V├«lcea, unele dintre ele au urmat studii teologice superioare, altele au urmat Seminarul Teologic de la M─ân─âstirea Hurezi. ├Än acela┼či timp, prin predicile sale ├«nfl─âc─ârate, a reu┼čit s─â ├«ntoarc─â pe mul┼úi spre o adev─ârat─â via┼ú─â cre┼čtineasc─â.

Era cunoscut ca un bun, dar aspru duhovnic. ├Än vara anului 1947 a venit la M─ân─âstirea S├«mb─âta principesa Ileana a Rom├óniei (mai t├«rziu ÔÇ×de HabsburgÔÇť), fiica regelui Ferdinand ┼či a reginei Maria, care a dorit s─â-i asculte predicile. Iar p─ârintele Arsenie a fost invitat la Castelul de la Bran, pentru a rosti predicile ┼či acolo.

├Ändat─â dup─â instalarea unui guvern zis ÔÇ×democraticÔÇť, la cererea fostului ministru al Cultelor, preotul Constantin Burducea, P─ârintele Arsenie a fost arestat ├«n R├«mnicu V├«lcea la 17 iulie 1945 ┼či anchetat la Bucure┼čti timp de dou─â s─âpt─âm├«ni, dar, dovedindu-i-se nevinov─â┼úia, a fost eliberat. A mai fost arestat timp de o lun─â ┼či jum─âtate ├«n vara anului 1948.

├Än toamna anului 1948 a ├«nceput o nou─â etap─â ├«n via┼úa P─ârintelui Arsenie, dup─â ce mitropolitul Nicolae B─âlan l-a numit stare┼ú al M─ân─âstirii Prislop, din jude┼úul Hunedoara, str─âveche ctitorie a ucenicilor Sf├«ntului Nicodim de la Tismana. ├Än 1949, jude┼úul Hunedoara, deci ┼či m─ân─âstirea, a intrat sub jurisdic┼úia Episcopiei Aradului, iar Prislopul a devenit o m─ân─âstire de maici, P─ârintele Arsenie fiind numit duhovnic.

P─ârintele nu s-a descurajat ├«n fa┼úa st─ârii de dec─âdere ├«n care a g─âsit m─ân─âstirea, ci a purces la restaurarea bisericii, ctitorie a domni┼úei Zamfira, fiica lui Moise Vod─â Basarab al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. Num─ârul maicilor a sporit mereu, cu toate c─â la Prislop nu s-a ├«nregistrat aceea┼či intens─â via┼ú─â duhovniceasc─â, iar P─ârintele era foarte re┼úinut ├«n predic─â ┼či ├«n discu┼úiile cu credincio┼čii, c─âci organele de represiune ├«┼či f─âceau din plin ÔÇ×datoriaÔÇť.

├Än m─ân─âstire veneau mereu inspectori din Ministerul Cultelor, dar mai ales ofi┼úeri de Securitate, iar ÔÇ×informatoriiÔÇť lor, recruta┼úi din r├«ndul unor pelerini, le ofereau mereu ÔÇ×note informativeÔÇť ├«n leg─âtur─â cu cele ce se petreceau ├«n m─ân─âstire. A┼ča se face c─â, ├«n diminea┼úa zilei de 16 ianuarie 1951, P─ârintele Arsenie a fost arestat, ├«nchis la Aiud, Baia Sprie ┼či Ocnele Mari, dup─â care a fost trimis ├«ntr-o colonie de munc─â de la Canalul Dun─âre Marea Neagr─â, unde a lucrat, ├«n condi┼úiile de exterminare fizic─â ┼či moral─â cunoscute, p├«n─â la 17 martie 1952, c├«nd a fost eliberat ┼či s-a re├«ntors la Prislop. Dar la 20 septembrie 1955 a fost arestat din nou ┼či ├«nchis la Timi┼čoara, Jilava ┼či Oradea. A fost mereu anchetat ┼či obligat s─â dea declara┼úii cu privire la leg─âturile sale cu Nichifor Crainic, cu principesa Ileana, cu teologii Antonie Pl─âm─âdeal─â (viitorul mitropolit), Nicolae Borda┼čiu ┼či al┼úii. Nu s-au g─âsit nici acum dovezi cu privire la vreo activitate a sa ├«n cadrul mi┼čc─ârii legionare, a┼ča c─â a fost eliberat, la 7 aprilie 1956. S-a re├«ntors la Prislop, unde ┼či-a continuat ostenelile duhovnice┼čti ┼či gospod─âre┼čti, dar urm─ârit mereu de organele de Securitate.

Toate acestea s-au ├«ncheiat ├«n mod nefericit la 14 mai 1959, deci ├«nainte de publicarea cunoscutului Decret 410, cu dispozi┼úii at├«t de drastice cu privire la via┼úa monahal─â din Rom├ónia. A p─âr─âsit Prislopul ┼či s-a ├«ndreptat spre Bucure┼čti. Pentru ├«nceput s-a angajat ca pictor pe l├«ng─â Vasile Rudeanu, care picta atunci monumentala Biseric─â ÔÇ×Sf├«ntul ElefterieÔÇť. Din 1961 p├«n─â ├«n 1967 a fost angajat la Atelierul de pictur─â ┼či email al Patriarhiei de la Schitul Maicilor.

├Än toat─â perioada activit─â┼úii sale la Bucure┼čti, dar ┼či dup─â aceea, p├«n─â la moarte, deci timp de trei decenii, a fost urm─ârit ├«n permanen┼ú─â de Securitate, prin diver┼či ÔÇ×informatoriÔÇť (ÔÇ×agen┼úiÔÇť). ├Än ultimii ani au ap─ârut trei volume de documente ale Securit─â┼úii despre P─ârintele Arsenie, din care afl─âm c─â era cunoscut sub denumirea ÔÇ×obiectivul BratuÔÇť.

Dup─â pensionare, ├«n 1967, s-a angajat la pictarea bisericii din parohia Dr─âg─ânescu, l├«ng─â Bucure┼čti, unde a lucrat mai mul┼úi ani. Pictura sa, ├«n tempera, impresioneaz─â prin nota ei de originalitate, prin frumuse┼úea chipurilor ┼či a scenelor biblice pe care le reprezenta; impresioneaz─â ├«n mod deosebit Schimbarea la Fa┼ú─â, precum ┼či Judecata de Apoi.

Prin 1982, P─ârintele Arsenie s-a retras la Sinaia, unde, cu sprijin financiar din partea unor credincio┼či f─âg─âr─â┼čeni, a cump─ârat o cl─âdire impun─âtoare, ├«n care a reu┼čit s─â str├«ng─â pe c├«teva dintre fostele maici ┼či surori de la Prislop. De┼či era b─âtr├«n ┼či bolnav, Securitatea ├«l urm─ârea ┼či acum. Acolo ┼či-a petrecut ultimii ani ai vie┼úii, p├«n─â la 29 noiembrie 1989, c├«nd s a mutat la cele ve┼čnice. Maicile din jurul lui au reu┼čit s─â ob┼úin─â acordul autorit─â┼úilor pentru transportul trupului s─âu ne├«nsufle┼úit la M─ân─âstirea Prislop (redeschis─â prin 1973), unde a dorit s─â fie ├«nmorm├«ntat.

De atunci, morm├«ntul s─âu a devenit loc de pelerinaj pentru zecile de mii de credincio┼či din toat─â ┼úara care vin zilnic aici s─â se reculeag─â ┼či s─â se roage pentru odihna sufletului P─ârintelui Arsenie.

├Än privin╚Ťa canoniz─ârii sale, pentru moment, putem spune c─â s-a instituit o comisie, ├«n frunte cu mitropolitul Ardealului, al─âturi de doi episcopi, trei profesori de teologie ┼či un cercet─âtor de la Consiliul Na┼úional pentru Studierea Arhivelor Securit─â┼úii (CNSAS), care cerceteaz─â via┼úa ┼či ostenelile duhovnice┼čti ale P─ârintelui Arsenie. P├«n─â acum, comisia respectiv─â s-a ├«ntrunit de dou─â ori, la Deva ┼či la M─ân─âstirea Prislop, ┼či a selectat lucr─ârile cele mai bune ┼či vrednice de crezare despre P─ârinte. Urmeaz─â s─â se ├«ntruneasc─â din nou fie la Sibiu, fie la M─ân─âstirea S├«mb─âta de Sus. Este ├«ns─â destul de greu s─â faci lumin─â ├«n via┼úa sa ┼či s─â ├«nl─âturi toate elementele ÔÇ×legendareÔÇť care s-au strecurat ├«n prea numeroasele lucr─âri consacrate vie┼úii ┼či lucr─ârii duhovnice┼čti a P─ârintelui. Va fi nevoie de o lucrare corespunz─âtoare ┼či autentic─â, ├«n care s─â fie prezentate via┼úa ┼či ├«nv─â┼ú─âturile duhovnice┼čti ale Cuviosului P─ârinte Arsenie. Numai atunci se vor putea ├«ntocmi o slujb─â pentru cinstirea lui ┼či un acatist, dup─â care acestea vor fi cercetate de comisia ÔÇ×pentru canoniz─âriÔÇť a Sf├«ntului Sinod ┼či se va hot─âr├« canonizarea lui, urm├«nd apoi proclamarea solemn─â a canoniz─ârii fie la Prislop, fie la S├«mb─âta de Sus. Abia atunci vom putea vorbi de ÔÇ×Sf├«ntul Cuvios P─ârinte ArsenieÔÇť! 

Mircea Păcurariu este preot, istoric și profesor universitar de teologie, membru al Academiei Române.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.