Parabole futuriste

Adrian G. ROMILA
Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
Parabole futuriste jpeg

Singularitatea fic╚Ťiunii lui Crohm─âlniceanu are mai multe paliere. Unul e de g─âsit ├«n interiorul propriului scris: un istoric literar, care d─âduse c─âr╚Ťi importante dup─â ce renun╚Ťase la ÔÇ×amici╚ŤiaÔÇŁ realist-socialist─â (vorbesc de ce-a urmat dup─â 1963, c├«nd i-a ap─ârut monografia dedicat─â lui Blaga), s-a apucat s─â scrie proz─â. Nu c─â ar fi fost ceva inedit, aveam deja litera╚Ťi aulici care abordaser─â cu succes beletristica. E-adev─ârat, Croh (cum ├«i ziceau cunoscu╚Ťii) a f─âcut-o ├«n doar dou─â plachete, una ap─ârut─â ├«n 1980 (Istorii insolite), cuprinz├«nd dou─âsprezece povestiri, alta ├«n 1986 (Alte istorii insolite), cu zece. Un alt palier al singularit─â╚Ťii invocate aici ar fi cel al genului ├«n care a exersat fic╚Ťiunea. Spre deosebire de cenacli╚Ötii s─âi de la ÔÇ×JunimeaÔÇŁ (C─ârt─ârescu, Nedelciu, Cr─âciun, Cu╚Önarencu ╚Ö.a.), Croh a scris literatur─â SF sau de anticipa╚Ťie, un gen prin care, probabil, a c─âutat originalitatea necesar─â ├«ntre at├«╚Ťia performeri tineri, care l-a protejat de cenzur─â ╚Öi care, implicit, i-a asigurat libertatea ├«n raport cu eventualele compromisuri estetice. ├Än sf├«r╚Öit, cel mai important palier ├«mi pare caracterul profund livresc al literaturii sale, ├«n siajul logic-textualist al unei paradigme ├«n plin─â afirmare. M─â g├«ndesc la experimentele narative postmoderne din jurul s─âu, Mircea Nedelciu publicase Amendament la instinctul propriet─â╚Ťii ├«n 1983, Caravana cinematografic─â a lui Ioan Gro╚Öan ap─âruse ├«n 1985, ie╚Öise ╚Öi celebra antologie Desant ÔÇÖ83, ca s─â amintesc doar trei dintre bornele epocii. Exact acesta e decupajul tu╚Öant pe care-l opereaz─â Croh ├«n blocul genului SF/de anticipa╚Ťie ╚Öi aceasta e perspectiva din care a╚Ö vrea s─â-i privesc aici textele.

Cronologic ╚Öi spa╚Ťial, povestirile lui Croh au toate datele unor proiec╚Ťii care s─â le permit─â o evolu╚Ťie ├«n deplin─â libertate, de neimaginat ├«n prezentul auctorial. Nu cred c─â e vorba numai de respectarea unui protocol al fandomului, dimpotriv─â, compensarea fantasmatic─â a cotidianului optzecist autohton a jucat un rol important. Plasat─â ├«ntr-un viitor mai mult sau mai pu╚Ťin ├«ndep─ârtat, foarte avansat tehnologic ╚Öi informa╚Ťional, proza lui se desf─â╚Öoar─â ├«n─âuntrul unui areal american, asiatic sau vest-european, locuri cu o mare deschidere ├«n mi╚Öcare ╚Öi expresie (numele personajelor, cele mai multe engleze╚Öti, franceze sau germane, contribuie ╚Öi ele la asta). C─âl─âtoriile rapide pe mapamond ╚Öi ├«ntre galaxii (inclusiv cu ma╚Öini ale timpului), existen╚Ťa unei pie╚Ťe bursiere ╚Öi posibilitatea pl─â╚Ťilor prin carduri, existen╚Ťa societ─â╚Ťilor de asigur─âri pe via╚Ť─â ╚Öi a barurilor cu strip-tease ╚Öi Martini, amenin╚Ťarea jafurilor bancare, consumul de heroin─â ╚Öi LSD, oportunitatea vacan╚Ťelor exotice ╚Öi a unei prese critice s├«nt tot at├«tea elemente care ofer─â nu doar cadrul firesc al unei lumi viitoare (din care, evident, comunismul glorios lipse╚Öte), ci ╚Öi alternativa estetic─â necesar─â pentru un prezent frustrant.

p14 alte istorii insolite jpg jpeg

Nara╚Ťiunea se concentreaz─â pragmatic pe derularea simpl─â a subiectului, cu rare interese tipologice, psihanalitice sau descriptive. E o retoric─â alb─â, golit─â de grosimea tropilor sau de vreun interes pentru experimente formale, iar portretele precise, peisajele extinse sau incursiunile introspective s├«nt rare. E o penurie inten╚Ťionat─â a mijloacelor expresive ╚Öi a unei problematici existen╚Ťiale, ├«n favoarea unei ÔÇ×logiciz─âri sistematice a imagina╚ŤieiÔÇŁ, cum afirmase chiar autorul undeva. Mai toate povestirile sale s├«nt mici parabole despre raportul universului uman cu alteritatea propriilor reprezent─âri ╚Öi cu cea a unor lumi din trecut, din viitor sau din cosmos, atunci c├«nd nu mixeaz─â explicit pe teme legate de text/literatur─â/referin╚Ť─â/interpretare. Specificul decorului spa╚Ťial futurist, de obicei plin de incredibile cuceriri ale ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi tehnicii, pierde treptat teren ├«n favoarea metaliterarului dus adesea p├«n─â-n limitele cele mai aride. Dac─â ar fi s─â pun c├«teva accente generale, a╚Ö zice c─â primul volum e mai centrat pe ÔÇ×logicizarea imagina╚ŤieiÔÇŁ, iar al doilea, pe jocurile livre╚Öti.

├Än volumul din 1980, doar trei povestiri trimit explicit la literatur─â. ÔÇ×Un capitol de istorie literar─âÔÇŁ imagineaz─â un viitor ├«n care ma╚Öinile de scris s├«nt programate s─â produc─â perfect capodopere ╚Öi c─âr╚Ťi mediocre, f─âc├«nd inutil─â prezen╚Ťa criticilor literari, ├«nlocui╚Ťi, la r├«ndul lor, cu ma╚Öini specializate ├«n comentat texte. Cibernetizarea scrisului ├«ntr-un lan╚Ť de ma╚Öini interconectate asigur─â produc╚Ťia literar─â automatizat─â ╚Öi-i las─â pe oameni s─â-╚Öi vad─â lini╚Öti╚Ťi de alte treburi. ├Än ÔÇ×O recenzie ╚Ötiin╚Ťific─âÔÇŁ, vechea civiliza╚Ťie a omenirii distrus─â c├«ndva de o catastrof─â e reconstituit─â ipotetic dup─â vagi m─ârturii r─âmase ├«n anul 7455, descoperindu-se c├«t de simplist operau indivizii de odinioar─â cu no╚Ťiuni binare de tipul frumos-ur├«t, mic-mare, nobil-tic─âlos etc. ÔÇ×Doamna Bovary ├«n secolul XXXÔÇŁ insereaz─â fragmente din romanul lui Flaubert ├«ntr-o nara╚Ťiune despre un viitor ├«n care un personaj feminin analog a╚Öteapt─â un vizitator intergalactic sau un eveniment major ├«n univers care s─â-i schimbe existen╚Ťa anost─â. Celelalte buc─â╚Ťi ale volumului s├«nt bine reprezentate de povestirea ini╚Ťial─â, ÔÇ×Ceilal╚ŤiÔÇŁ, unde un astronaut care fusese trimis c─âtre o planet─â ├«ndep─ârtat─â constat─â ╚Öocat c─â, merg├«nd spre destina╚Ťie, se ├«ntoarce ├«napoi pe P─âm├«nt. ├Än infinitatea universului, proiec╚Ťiile ├«n oglind─â ╚Öi similitudinile perfecte s├«nt oric├«nd posibile, de unde ╚Öi inversarea cu pricina.

Volumul al doilea navigheaz─â aproape ├«n totalitate printre referin╚Ťe de genul legend─â/surs─â/mit/scris/real/carte/bibliografie/interpretare. ÔÇ×Scrisori din ArcadiaÔÇŁ recompune secolul al XVIII-lea ├«ntr-o lume viitoare hiperestetizat─â, unde oamenii au pus frumosul mai presus de tehnologie, evacu├«nd din vocabular p├«n─â ╚Öi cuvintele ce desemneaz─â no╚Ťiuni tehnice. ├Än ÔÇ×Hermeneu╚ŤiiÔÇŁ, erorile succesive ├«n interpretarea mesajelor dintre P─âm├«nt ╚Öi o civiliza╚Ťie din Alpha Centauri duc la un r─âzboi planetar. ├Än ÔÇ×Cele zece triburi pierduteÔÇŁ, o parte a omenirii se salveaz─â de la un cataclism cosmic c─âl─âtorind ├«n trecut, iar povestea lor e reconstituit─â din surse livre╚Öti identificabile ├«n prezentul real al autorului. Savantul din ÔÇ×Cu s├«nge receÔÇŁ testeaz─â teleportarea pe fondul unei crime involuntare ╚Öi provoac─â o dilem─â cu privire la cine e, de fapt, protagonistul menit s─â dea via╚Ť─â unui scenariu de film. Scriitorul din ÔÇ×Criza de imagina╚ŤieÔÇŁ are probleme cu propria identitate dup─â ce ╚Öi-a privit reflexia ├«n oglind─â ╚Öi a citit manuscrisul unei fete ├«n care el ├«nsu╚Öi e personaj.

Cu pronun╚Ťate note ironic-parodice, proza lui Crohm─âlniceanu aminte╚Öte mai degrab─â de Borges, Huxley ╚Öi Culianu dec├«t de corifeii SF inclu╚Öi de un Ion Hobana sau Alexandru Mironov prin antologiile de gen (o asemenea antologie, de pild─â, l-a plasat pe Croh ├«ntre Vladimir Colin ╚Öi Constantin Cuble╚Öan). A╚Ö zice c─â e vorba la el de o cerebralizare a posibilit─â╚Ťilor fantasticului, ╚Öi mai pu╚Ťin de un fantastic ╚Ötiin╚Ťific propriu-zis. Oricum, prin puternica predispozi╚Ťie metaliterar─â, povestirile lui dau seama din plin ╚Öi de pulsa╚Ťia prozei rom├óne╚Öti din anii ╩╝80, ╚Öi de particularit─â╚Ťile unui fic╚Ťionar poate mai pu╚Ťin evident.

Adrian G. Romila este critic literar ╚Öi prozator. Cea mai recent─â carte publicat─â: Efectul ├«ndelungat al pasiunilor de tinere╚Ťe, Editura Junimea, 2020.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.