Panaceu pandemic

Publicat în Dilema Veche nr. 906 din 19 – 25 august 2021
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg

Poezia a dus-o bine în pandemie și cine a citit poezie a trecut mai ușor prin pandemie.

Izolarea, lipsa comunicării și a socializării pe viu, fricile și angoasele, timpul cu sine, toate acestea i-au venit poeziei mănușă. Poeții au scris și s-au filmat citind, oamenii au citit, au ascultat și au postat pe rețelele sociale versuri și poeme, site-urile de poezie fiind accesate cu o treime mai mult în primăvara anului trecut. Un actor precum Sir Patrick Stewart s-a filmat citind în fiecare dimineață cîte un sonet shakespearian pînă le-a terminat.

Dintr-odată poezia părea cea mai grațioasă și totodată solidă punte între oameni, un limbaj curățat de zgomotul lumii, o pîlnie pentru incertitudini, temeri și anxietăți.

S-au inițiat diverse forme de video-lecturi cu scriitori de la ei de-acasă: pe site-urile și pe conturile de Facebook ale librăriilor (Cărturești) și editurilor (Paralela 45, Casa de pariuri literare), pe citestema.ro, pe contul Maraton de poezie online 2020 ș.a., iar Festivalul „Poezia e la Bistrița” s-a ținut ca și cum nimic nu se-ntîmpla. Unele edituri au publicat doar o mînă de titluri, altele au rămas în stand-by, restul însă și-au văzut de planurile editoriale spre lauda lor: Cartier, Casa de editură Max Blecher, Tracus Arte și nou-venita în peisaj OMG, care a ajuns repede la cincisprezece titluri de cărți scrise de poeți tineri și foarte tineri.

Revistele Poesis Internațional și Z9 Magazine (fosta Zona Nouă) au scos numere consistente, au apărut o mînă de antologii din clasici, Mircea Cărtărescu s-a întors la poezie după treizeci de ani, iar pe final de an Nobelul literar a fost acordat americancei Louise Glück (n. 1943), după aproape un sfert de secol de cînd o poetă (poloneza Wislawa Szymborska) mai fusese onorată cu această distincție. Recent a apărut și prima carte de poezie a ei tradusă în limba română (la Editura Pandora M), iar Amanda Gorman, tînăra poetă afro-americană care a citit poemul inaugural la învestirea noului președinte american, a fost subiectul unei dezbteri aprinse despre privilegiile traducerii.

La Iași, ingeniosul bine inepuizabil Ion Barbu a deschis recent Muzeul Poezie(i) și tot la Iași se află în lucru o serie de antologii inedite în care cincizeci de poeți au scris poeme folosind versurile clasicilor. Robert Șerban a publicat recent Poemul curcubeu (Casa de pariuri literare), un experiment în cadrul căruia a scris live vreme de opt ore, într-o galerie timișoreană, pe o bobină de hîrtie un poem-fluviu.

Prezentul Dosar vorbește despre toate aceste lucruri pe care poezia le-a făcut pentru noi între primăvara lui 2020 și toamna lui 2021.

HOR 0545 jpg
Bogați îngrijorați de propria sărăcie...
Acest Dosar vă prezintă fragmente din conferințele susținute în serile zilelor de 14, 15 și 16 septembrie, în Sala „Jean Monnet“ a Facultății de Studii Europene a UBB.
B  Glavan jpg
Drumul către sărăcie
Pe scurt: tot ceea ce subminează economisirea, investiţia înţeleaptă şi stimulentul muncii previne acumularea de capital şi ne duce pe drumul sărăciei.
A  Zahiu jpg
Venitul minim garantat: de la utopie la realitate
Tot ce avem în momentul de faţă ca schemă de asistență socială este ineficient, a generat un adevărat infern birocratic, de multe ori aceste programe sînt paravane pentru corupţie.
B  Voicu jpg
Sîntem încă săraci? România după 32 de ani
Concluzia a fost că, de fapt, nu te poţi raporta la „standardele societăţii”.
HOR 1291 jpg
Sărăcie, bogăție și judecată morală
Și iar întreb: ce ne facem cu tensiunea dintre teoria morală înaltă, care ne spune că valoarea morală nu depinde de condițiile materiale de viață, şi judecăţile morale implicite pe care le-am descris?
HOR 1452 jpg
„Care bogat se va mîntui?“ Libertatea ca sărăcie voluntară în Noul Testament
Creştinul trebuie să fie harnic, să-şi cîştige existenţa printr-o muncă onestă, să fie darnic şi solidar, dar să nu-şi facă griji pentru ziua de mîine. Aici apare încă un element definitoriu al relaţiei dintre paradigma creştină şi avuţia terestră.
p 21 foto C  Hord jpg
Globalizarea libertății
În fine, vreau să vă atrag atenția asupra acelor antiglobalişti care înţeleg globalizarea altfel, ca pe o globalizare politică. Ei vă vor vinde izolarea ca soluţie la problemă. Nu-i ascultaţi decît cu atenţie şi îngrijorare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială

Adevarul.ro

Scoala distrusa in regiunea Herson FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Kievul anunță eliberarea a 400 de kilometri pătrați din regiunea Herson. Tensiuni în Rusia din cauza mobilizării
Este a 224-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Forțele armate ucrainene au reușit să recucerească mai multe localități din regiunea Herson.
robinet cu cap termostatic jpg
Dispozitivul pentru economisirea consumului de gaz recomandat de șeful Termoficării Brașov
Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2023, însă acestea ajută doar la citirea consumului. Dispozitivul care ajută la economisirea energiei este robinetul cu cap termostatic
Colegiul Tehnic Mediensis din Mediaș Sibiu Foto Adevărul jpg
Incident la un colegiu din Mediaș, între directoare și o elevă „N-am agresat-o, n-am fost agresată” VIDEO
Un episod de violență școlară s-a consumat în urmă cu o săptămână la Colegiul Tehnic „Mediensis” din Mediaș - Sibiu. O filmare a surprins o altercație petrecută la o clasă de a IX-a.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.