Pădurea mea, inundaţiile voastre

Publicat în Dilema Veche nr. 233 din 31 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ne-am obi┼čnuit deja ca ├«n fiecare an (cu o frecven┼ú─â din ce ├«n ce mai ridicat─â) s─â ni se prezinte colec┼úia prim─âvar─â-var─â-toamn─â a inunda┼úiilor din Rom├ónia. Ne-am obi┼čnuit ┼či cu accesoriile fataliste ale colec┼úiei: m├«nia divin─â ┼či ├«nc─âlzirea global─â. D─âm din cap ┼či-i comp─âtimim pe sinistra┼úi, str├«ngem dovezi ale solidarit─â┼úii noastre ┼či oft─âm la unison. De┼či acest "unison" nu se dovede┼čte a fi fost reciproc. Desigur c─â ├«n toiul evenimentelor, nu te g├«nde┼čti la a┼ča ceva, iar c├«nd vezi ochii b─âtr├«ni privind cu disperare ├«ntreaga lor via┼ú─â dus─â de ┼čuvoaie nu te po┼úi g├«ndi c─â poate unii ┼či-au f─âcut-o cu m├«na lor, iar drama existen┼úial─â pe care o tr─âiesc te opre┼čte s─â observi c─â multe dintre zonele sinistrate corespund celor defri┼čate abuziv. De mai bine de 15 ani, sub deviza "e p─âdurea mea, fac ce vreau cu ea", ├«n Rom├ónia au disp─ârut ┼či continu─â s─â dispar─â zeci de mii de hectare de p─âdure. Abuzurile au fost mijlocite at├«t de crearea tardiv─â a cadrului legislativ privind regimul silvic, de inexisten┼úa (ineficien┼úa) institu┼úiilor teritoriale cu atribu┼úii de control, c├«t ┼či de retroced─ârile f─âcute abuziv. Doar pe baza unor protocoale formale, suprafe┼úe enorme de p─âduri au fost retrocedate de prim─ârii, f─âr─â executarea unor lucr─âri de cadastru ┼či f─âr─â trasarea cu exactitate a limitelor ├«ntre proprietari. ┼×i cum majoritatea noilor ├«mpropriet─âri┼úi fie ┼či-au t─âiat imediat p─âdurea, fie au v├«ndut-o (├«n acelea┼či scopuri), ├«n doar c├«┼úiva ani peste 50.000 de hectare de p─âdure au ┼či disp─ârut de pe teritoriul Rom├óniei, ca prin vraj─â. O vraj─â rea ale c─ârei urm─âri tragice le cunoa┼čtem. Dincolo de crima ecologic─â ┼či de afacerile ilegale, semnalele de alarm─â ale defri┼č─ârilor abuzive n-au ├«ncetat s─â apar─â: f─âr─â p─âduri, versan┼úii mun┼úilor au devenit adev─ârate tobogane pentru ap─â, torentele nemaiav├«nd nici un fel de opreli┼čte au produs inunda┼úii ┼či alunec─âri de teren de propor┼úii, sold├«ndu-se nu de pu┼úine ori chiar cu pierderi de vie┼úi omene┼čti. Bine├«n┼úeles, jafurile f─âcute ├«n p─âdurile domeniului public n-au fost cu mult mai prejos. De┼či conform unor date ale Ministerului Agriculturii, p─âdurea domeniului public ocup─â ├«n prezent 26,7% din suprafa┼úa total─â a ┼ú─ârii (afl├«ndu-se cu aproape 3 procente sub media european─â), alt─â statistic─â, apar┼úin├«nd de data aceasta Organiza┼úiei pentru Agricultur─â ┼či Alimenta┼úie a Na┼úiunilor Unite, arat─â c─â ├«n Rom├ónia dispar anual 20.000 de hectare de p─âdure, iar ac┼úiunile de re├«mp─âdurire s├«nt insuficiente fa┼ú─â de ritmul ├«n care se taie copacii. Astfel, cifrele Institutului Na┼úional de Statistic─â arat─â c─â ├«n ultimii ani masa lemnoas─â t─âiat─â a crescut cu 9,9%, iar procesul de ├«mp─âdurire a sc─âzut cu 31%. Cum afacerile cu lemn s├«nt foarte b─ânoase, to┼úi cei care particip─â la dezastru au de c├«┼čtigat bani grei: de la t─âietor la comerciant. Iar c├«nd vine vorba de ban, nimeni nu se d─â ├«n l─âturi de la ┼čmen, de orice natur─â ar fi acesta, considerentele morale care privesc comunitatea p─âlind de fiecare dat─â ├«n lumina c├«┼čtigului personal. Bun─âoar─â, st├«nd de vorb─â cu c├«┼úiva locuitori din satul Horea (zona mun┼úilor Apuseni fiind ┼či ea o zon─â afectat─â de defri┼č─âri masive ┼či ilegale), am ├«n┼úeles c─â pentru mul┼úi dintre ei prezentul este cel care conteaz─â. B─ânu┼úul e dovada supravie┼úuirii ├«n prezent, pentru c─â "numai Dumnezeu ┼čtie ce o fi ├«n viitor". ┼×i cum ├«n prezent rata ┼čomajului e ridicat─â, banul pus pe mas─â este cel mai bun aliat pentru a ├«nfrunta ziua de m├«ine. Ajung├«nd ├«n timpul unor festivit─â┼úi, am urcat ├«mpreun─â cu s─âtenii dealul Fericetului. Cu mare greutate din cauza noroaielor ve┼čnice ├«n care piciorul se afund─â p├«n─â peste glezn─â. Aici, c├«nd plou─â, nu mai po┼úi ie┼či din cas─â f─âr─â 4x4, ma┼čini pe care cei mai mul┼úi le au ├«n cur┼úi. Via┼úa lor e grea, a┼ča c─â fiecare e obligat s─â se descurce cum poate. Mi se spune c─â e mult─â s─âr─âcie, iar de c├«nd cu legile astea cu p─âdurea, se simt ┼či mai nedrept─â┼úi┼úi. S─âracului i se ia ┼či pielea de pe el, ├«mi spunea cineva, care mi-a povestit de o "r─âscoal─â" a mo┼úilor contra Inspectoratului Jude┼úean Silvic. A ie┼čit cu scandal pentru c─â la un control au vrut s─â le confi┼čte c├«teva zeci de camioane de cherestea. Respectau legea? S├«nt ├«ntrebat─â, la r├«ndul meu: dar pe ei cine-i respect─â? Cunosc pericolul la care se expun, defri┼č├«nd zonele ├«n care locuiesc? Ridic─â din umeri, murmur├«nd: cum o vrea Dumnezeu... Costea Ion, scriitorul satului, inginer silvic de profesie, autorul unei c─âr┼úi despre Feudalizarea p─âdurilor, mi-a explicat atunci de ce mo┼úii au aceast─â nemul┼úumire. Interzic├«ndu-le s─â mai exploateze aurul, zona fiind destul de potrivnic─â ┼či agriculturii, au ajuns s─â depind─â exclusiv de p─âdure, iar acum, c─â li se ia ┼či p─âdurea, r─âm├«n efectiv muritori de foame. De vin─â s├«nt "intelectualii de azi", obrazele fine care ├«ncearc─â s─â opreasc─â mo┼úul s─â-┼či fac─â activit─â┼úile pe care le-a f─âcut din timpuri str─âvechi, f─âr─â a propune o alternativ─â. Astfel, pentru mul┼úi mecanismul mentalit─â┼úii individualiste ia na┼čtere din cel al supravie┼úuirii. Devine un r─âzboi: dac─â ─âla e ho┼ú, eu de ce s─â r─âm├«n mai prejos? S─âr─âcia na┼čte goana dup─â bani, iar c├«┼čtigul imediat ┼či lipsa de educa┼úie - dezastre ecologice. T─âierea disperat─â a codrilor a transformat Rom├ónia ├«n prima ┼úar─â din Europa cu fenomene de de┼čertizare. G├«ndirea pe termen scurt (s─â am sacii ├«n c─âru┼ú─â, pe urm─â v─âd eu cum m─â descurc) a stricat ├«ntr-at├«t logica ├«nc├«t, de┼či unii ajung s─â cunoasc─â pericolul la care ├«┼či expun comunitatea ┼či propria lor via┼ú─â, distrug├«nd p─âdurile, nu le pas─â. C├«nd vine vorba de c├«┼čtig, legile nu exist─â sau s├«nt rele. C├«nd vine vorba de pericol, ofteaz─â ┼či invoc─â, invariabil, divinitatea. Iar c├«nd zonele s├«nt nimicite de furia naturii, a┼čteapt─â ajutor la unison, pentru c─â dac─â p─âdurea le apar┼úine exclusiv, dreptul la dezastru ├«l cedeaz─â tuturor.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.