Păcatele și mîntuirea Plata retur

Radu PREDA
Publicat în Dilema Veche nr. 1027 din 14 decembrie – 20 decembrie 2023
© wikimedia commons
© wikimedia commons

Miezul Predicii de pe Munte este multinucleic. Exact ca un calculator de ultimă oră care, prin matematică, vine să „confirme” cele spuse prin Revelație. Tehnic vorbind, nu avem alternative. Cum realitățile au nevoie de profunzimi interpretative, convergențe, definiția condiției umane sub adumbrirea Misterului nu se articulează printr-un singur capăt de pricepere, multitudinea parabolelor evanghelice arătînd că pe marginea marii Teme nu te poți pronunța unic, o singură dată, dînd eventual cu pumnul în masă și strîngînd pînă la transpirație Crucea. Este un „Te iubesc!” care trebuie, pentru a nu ajunge vestigiu și etapă, spus și respus des, în cele mai insolite locuri, cu firescul mereu proaspăt al un angajament în curs de împlinire.

Așadar, predicînd de sus, geografic vorbind, de pe munte, Domnul trece în revistă fericirile trăibile omenește, dincolo de coajă, în seva chipului dumnezeiesc care ne este dat: de la caricaturizata „sărăcie cu duhul”, sursă de poante tembele, la plînsul tămăduitor, de la blîndețe la foame, niciodată ostoită, nemîncînd ajungînd să ne mănînce celulele pe noi ca hrană, vindecînd însă organe cu funcții excesive, bolnave, de la milostenie la subînțeleasa curățenie a inimii, binele virusat de motivații impure ajungînd opusul intenției sau declarației, de la făcătorii de pace, înnobilați cu filiația divină, la cei prigoniți pentru dreptate de corectitudinile politice ale epocilor, de la cei ocărîți, cu imagine proastă, la cei prigoniți, dați afară, neangajabili. Toate aceste fericiri sînt avansul aparent mizer, lichidarea urmînd să fie virată în ceruri.

Dar cum să înțelegem această etapizare a „plății”, a beneficiului? Ne aflăm în fața unei înțelegeri sindicale, pentru a evita greva morală, dar care eventual nu se va concretiza, nu va fi onorată, „implementată”? Ne duce Hristos de nas precum medicii care ne spun că avem un cancer neconfirmat în întregime, dar în metastază? Care este temeiul promisiunii: aici puțin, dincolo mult, chiar în belșug? Aici boală, acolo nemurire? Aici ocară, dincolo glorie? Este, totuși, creștinismul – cum îl simțea, definindu-l, Marx – un opiaceu, un panaceu? Evanghelia reprezintă cumva indicațiile de folosință a sedativului existențial? Este Biserica doar instituția morții cu stil, necrispată, fără explozii bezmetice de emoționalitate necultivată, necontrolată? Sînt „popii” niște inspiraționiști și motivaționiști, buni de închiriat de corporație? Plata totală fiind altundeva, ce se întîmplă cu dobînda între timp acumulată?

Ei bine, firește, situația este – nu pentru că o afirm eu – mai complexă. Pe scurt, în cadrele unui articol de gazetă: cum să explici cititorului de azi că, în creștinism, viitorul nu este nălucă, simplă promisiune, amînare sau consolare, ci prezentul care începe deja, neepuizîndu-se, păstrîndu-se pentru propria lui devenire? Desigur, putem avea exemple și nereligioase, majoritatea investitorilor, strategilor sau vizionarilor lucrînd în mijlocul lui aici, indicîndu-ne însă frecvent enervant și înșelător – se cheamă marketing! – un acolo care, statistic cel puțin, se confirmă în majoritatea cazurilor. Apoi, a lăsa pe mîine, a te încredința zilei care urmează constituie cel mai bun armistițiu cu celeritatea, cu evidența minutului, cu presiunea calendarului, cu fazele lunii. Mîine poate fi, și chiar este, un azi împlinit. Fără multe alte vorbe prețioase: cine crește un copil, sădește un copac sau scrie o carte face, în chip limpede, un contract de comodat cu dincolo-de-clipă. Este aici, dar deja figurează dincolo. Din veac în veac.

Însăși funcția memorială a slujbelor Bisericii, cu prisosință în cea dreptmăritoare, indică acest decalaj care, pentru a nu deveni schizofrenie, se transformă în paradoxală – pentru că de înțeles – succesiune concomitentă. Celebrăm prezența istorică a lui Hristos, citim din Apostol și Evanghelie, adică din textele epocii, dar în egală și nedifirențiabilă măsură Îl întîlnim, prin filtrul acomodant și esențial al simbolului, în gesturile, trăirile, convingerile și mărturiile de acum, din chiar actul slujbei sau rugăciunii de azi. În esența lucrării sale, anamneza liturgică nu actualizează pe Mîntuitorul precum am scoate ceva de la congelator, ci suflă cu grijă în flacăra unei prezențe devastatoare, evitînd să ne ardem, să ne pîrlim. Iar asta nu este o „invenție” creștină, ci leagă în profunzime, mai puțin vizibil așadar, Vechiul de Noul Testament, promisiunea profetică și împlinirea ei, timpurile și locurile, elementele. Chimiile. Rugul aprins.

Plata la destinație, zicînd astfel, dă posibilității de a fi bun, virtuos inclusiv sau mai ales virtuos, într-un context viciat, dar cu atît mai mult neidealizat, fără halucinații, așa cum în general atingerea idealului trebuie, la rigoare, mereu amînată, întîrziată, pentru a nu se stinge cumva orice entuziasm pentru ceva mai înalt. Iarăși, în plină frenezie capitalistă, sufletește și instituțional deopotrivă, nu este recomandabil să fii la capătul potențialului de creștere, de profunzime. Falimentul este suma succeselor insuficient metabolizate de dinainte. Așadar, că este plată, dividend sau garanție, investiție, idealul este ingredientul aparentei banalități, motivație și obiectiv. 

Zisa amînare mai este și candoare, îngăduință, tenacitate și program. 40 de ani a avut răbdare Dumnezeu pînă a „răsplătit” poporului Său ales toate greutățile rătăcirii cu sens din deșert. 30 de ani a fost Hristos într-un cvasi-anonimat, înainte de a ieși, la propriu, la propovăduire. 10 ani de căutări a necesitat convertirea lui Pavel. Biologic sau profesional, axiologic sau cognitiv, pocăință sau cutezanță, cucerire sau consolidare, recuperare sau inovație, timpul este mereu de partea noastră. Cu condiția de a nu-l brusca, încărcîndu-l monstruos, de a nu-l pierde ca proștii. A privi la timp și la timpuri cere de aceea discernămînt. Adică tocmai acea virtute pe care o traducem secular prin caracter, chiar și înțelepciune, de la un  nivel încolo.  

Dumnezeu ne iubește fără să ne copleșească, să ne domine precum un salvator politic. El nu ne „rezolvă”, ci este rezolvarea, estuarul, iar nu substitutul apei. Aceasta este alimentată de noi, de bucuriile și de lacrimile noastre, de sudoarea frunții prin care, după cădere, ne cultivăm, metaforic și nu prea, viața. Faptul că nu ne dă, asemeni tatălui fiului risipitor, toată, integrala moștenire, cu riscul real de a o risipi, ajunge să fie marea rezervă, contul neștiut care în criză ne salvează sau, lin, ne reconfortează. Cu alte cuvinte, departe de a fi amînare sau momeală, lipsă nedeclarată de lichidități, măsură macroeconomică de corecție a inflației, de consolidare a monedei în piață, promisiunea facturării dincolo, în alt regim și timp, nu ne face nici mai săraci decît ajungem din propria neglijență, nici neconsolați, doritori aici și acum de o perfecțiune deja accesibilă prin Har. 

Plata din ceruri? Dumnezeu pune restul. O, ce veste minunată!

Radu Preda este preot și profesor de teologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

calin georgescu jpg
Călin Georgescu acuză o scădere masivă pe TikTok. Cum a ajuns de la „milioane de vizualizări” la doar „câteva zeci de mii”
Candidatul pro-rus Călin Georgescu spune despre contul său principal de TikTok că este victima unei operațiuni de shadowban, iar vizualizările au scăzut dramatic.
1 barbut jpg jpeg
„Nu vă jucați viitorul la barbut”. Un specialist în economie vorbește de „risc masiv de faliment si austeritate”, dacă Georgescu câștigă alegerile
Planurile lui Georgescu, puse în practică, înseamnă risc mare ca România să piardă zeci de miliarde fonduri europene din PIB. Calculați câte joburi se pierd aici, de la constructori, șoferi, la personal tehnic din diverse domenii, avertizează un specialist român.
banner Iasmina Hill png
Cât de bine s-a simțit Iasmina Hill de Ziua Recunoștinței în America! A lăsat curcanul pentru o super cină la un restaurant luxos! „Am mâncat ca regii”
De când este căsătorită cu milionarul american Bradford Hill, frumoasa româncă Iasmina Hill are o viață ca în povești și își face toate poftele.
victor ponta id76298 inquam photos octav ganea jpeg
Cu cine va vota Victor Ponta. Răspunsul neașteptat al fostului premier: „Nu o să votez cu..."
Victor Ponta a spus clar că nu o va vota pe Elena Lasconi în finala prezidențială de duminică, însă nu s-a exprimat nici în favoarea lui Călin Georgescu.
Diana Șoșoacă FOTO Inquam Photos / George Călin
Diana Șoșoacă: „Eu şi colegii mei primim să ne sacrificăm”. Cum arată guvernul cu 31 de membri al SOS România
Președinta SOS România, Diana Șoșoacă, a anunțat că partidul său se poate „sacrifica” la guvernare, în contextul perioadei grele care urmează, propunând o listă cu 31 de miniștri.
Elena Lasconi declaratii dupa primul tur 25 noiembrie 2024  Foto Inquam Photos Octav Ganea (3) jpg
Miting pro-Europa în Piața Victoriei, anunțat de Elena Lasconi: „Vino alături de mine”
Elena Lasconi, președinta și candidata USR în turul II al alegerilor prezidențiale, a anunțat pe rețelele de socializare un miting pro-Europa în Piața Victoriei.
IMG 2994 1536x1152 jpeg
Jaf armat la o bancă din Călărași. Un individ cu cagulă a amenințat angajații și a fugit cu o sumă importantă de bani
Un jaf armat a avut loc marți seară în municipiul Călărași. Un bărbat a amenințat angajații și a fugit cu o sumă importantă de bani. Polițiști au împânzit zona și îl caută pe atacator.
Refugiati cu copii din Mariupol ajung la punctul de evacuare din Zaporizhzhia Ucraina FOTO EPA-EFE
Avioane sub controlul lui Putin, folosite pentru a deporta copii ucraineni
Un raport al Yale School of Public Health arată că avioane şi fonduri prezidenţiale ruse au fost utilizate într-un program prin care sute de copii au fost luaţi din teritorii ucrainene ocupate, au fost privaţi de identitatea ucraineană şi plasaţi în familii ruse.
Valentina Aldea 3  jpeg
Iată pe cine trimite POT în Parlamentul României! De pe site-urile de adulți, direct în Senat?
Valentina Aldea, candidată din partea Partidului Oamenilor Tineri (POT) și cunoscută online sub numele Justin Jade, a fost aleasă senator, stârnind controverse din cauza trecutului său ca videochatistă, în contrast cu valorile promovate oficial de partidul său.