ÔÇ×Orice persoan─â cu handicap a fost discriminat─â m─âcar o dat─â ├«n via┼ú─âÔÇŁ

Publicat în Dilema Veche nr. 310 din 21-27 ianuarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

ÔÇô

-

V─â propun s─â ├«ncepem pornind de la expresia ÔÇ×egalitate de ┼čanseÔÇť ┼či, mai ales, de la ac┼úiunile concrete pe care le presupune acest principiu.

A┼č vrea, ├«n primul r├«nd, s─â v─â spun c─â unul dintre cele mai mari paradoxuri cu care ne confrunt─âm este diferen┼úa enorm─â dintre principii ┼či ac┼úiuni. La nivel european, de exemplu, de┼či mai toate statele membre au f─âcut pa┼či importan┼úi ├«n lupta pentru protec┼úia ┼či promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilit─â┼úi, pot s─â spun f─âr─â ezitare c─â mai este mult p├«n─â departe. Nu este de ajuns doar s─â fii de acord cu un principiu, s─â ai inten┼úii bune, s─â faci declara┼úii ┼či s─â propui legi. Trebuie, pe scurt, s─â fii organizat, s─â colaborezi cu reprezentan┼úii tuturor categoriilor de handicap, s─â implici statul ┼či societatea civil─â ┼či s─â faci ├«n a┼ča fel ├«nc├«t problema dizabilit─â┼úii s─â devin─â c├«t mai vizibil─â la nivel interna┼úional.

Uniunea European─â este, f─âr─â ├«ndoial─â, direct ┼či activ implicat─â, ┼či acest lucru se vede, ├«n primul r├«nd, din legisla┼úia foarte clar─â ┼či strict─â. Directiva european─â privind egalitatea de ┼čanse ÔÇô ┼či aici m─â refer la educa┼úie, preg─âtire profesional─â, ├«ncadrare ├«n munc─â etc. ÔÇô se aplic─â ├«n mod egal tuturor statelor membre. Mai exist─â ┼či o serie de reglement─âri care se refer─â la drepturile celor care c─âl─âtoresc cu avionul, cu trenul sau cu vaporul ┼či, de asemenea, Conven┼úia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit─â┼úi, care a fost ratificat─â de Uniune.

Absolut. Colaborarea cu at├«tea asocia┼úii interna┼úionale nu este un lucru u┼čor. Ca s─â spun a┼ča, nu mergem doar pe autostrad─â, o mai lu─âm ┼či pe drumuri l─âturalnice! ├Än plus, av├«nd ├«n vedere c─â reprezent─âm persoane excluse social, discriminate, ignorate, ┼či noi, ca reprezentan┼úi, primim acela┼či tratament.

Revenind la egalitatea de ┼čanse, acest lucru ├«nseamn─â ┼či accesibilitatea oamenilor at├«t ├«n mediul ├«nconjur─âtor, dar ┼či la informa┼úie, prin mijloace specifice fiec─ârei categorii de dizabilitate: scrieri ├«n Braille, scrieri cu caractere m─ârite, limbaj mimico-gestual sau afi┼čaje ÔÇ×easy to readÔÇť. Se poate vorbi, din acest punct de vedere, de ├«nving─âtori ┼či ├«nvin┼či?

Mi se pune deseori aceast─â ├«ntrebare ├«n ┼úara mea, Grecia, ┼či prefer s─â nu r─âspund, dintr-un ra┼úionament foarte simplu: s─â compari situa┼úia din ┼ú─âri at├«t de diferite, cu situa┼úii, inten┼úii, opinii ┼či politici at├«t de diferite este o gre┼čeal─â. S─â speri s─â ob┼úii o uniformitate ÔÇô o iluzie. ├Än general, pot spune c─â Suedia st─â mult mai bine dec├«t Grecia sau Rom├ónia, Grecia fiind peste Rom├ónia. ├Än particular ├«ns─â, nu vreau s─â fac compara┼úii detaliate pentru c─â nu ar fi drept. ┼óara dvs., de exemplu, a trecut prin multe schimb─âri ├«n ultimii 20 de ani, schimb─âri pe care multe alte ┼ú─âri nu le-au experimentat. Trebuie s─â acord─âm fiec─ârei ┼ú─âri circumstan┼úe atenuante, acest lucru nefiind ├«ns─â un alibi pentru a nu lua m─âsuri, pentru a nu respecta legi.

Ce este cel mai greu de ÔÇ×pus ├«n practic─âÔÇť ÔÇô dintre educa┼úie, accesibilitate, preg─âtire profesional─â, ├«ncadrare ├«n munc─â? ├Än Rom├ónia, de exemplu, situa┼úia ├«ncadr─ârii ├«n munc─â a nev─âz─âtorilor este dramatic─â. Din 80 de mii de nev─âz─âtori, numai 1600 lucreaz─â. 

Din nou spun ÔÇô depinde de la ┼úar─â la ┼úar─â. ├Än leg─âtur─â cu exemplul dvs., nu neg c─â a┼ča ar fi, dar s─â ┼čti┼úi c─â acest lucru nu se ├«nt├«mpl─â numai ├«n Rom├ónia ┼či, ├«n orice caz, nu numai nev─âz─âtorilor, ci tuturor categoriilor de persoane cu handicap. Mai ales c─â trecem printr-o perioad─â de criz─â, statul ar trebui s─â se implice mai mult ├«n genul acesta de activit─â┼úi. C├«t despre asocia┼úiile de profil, ar trebui s─â fie mult mai active pentru a schimba situa┼úiile de genul acesta.

Numele Rom├óniei a fost adus ├«n discu┼úie de dou─â ori. Pentru c─â nu s-au spus lucruri pozitive ┼či pentru c─â nu a┼č vrea s─â termin─âm ├«ntr-o not─â pesimist─â, a┼č vrea s─â ne felicita┼úi pentru ceva.

De┼či poate nu se vede, ┼úara dvs. a f─âcut eforturi reale ├«n mi┼čcarea pentru promovarea ┼či protec┼úia drepturilor persoanelor cu handicap. Con┼čtientizarea problemelor existente, dorin┼úa de schimbare, implicarea activ─â nu pot fi dec├«t salutare. S├«nte┼úi un popor de oameni inteligen┼úi ┼či de aceea ├«mi place s─â cred c─â pa┼čii pe care i-a┼úi f─âcut p├«n─â acum, de┼či mici, s├«nt foarte importan┼úi pentru ca persoanele cu handicap din ┼úara dvs. s─â nu mai fie excluse, ignorate, discriminate.

Dvs. v-a┼úi sim┼úit vreodat─â discriminat din cauza faptului c─â s├«nte┼úi nev─âz─âtor? 

Dat fiind c─â, prin func┼úia pe care o am, nu m─â mai reprezint doar pe mine, ├«mi place s─â vorbesc despre al┼úii, ┼či nu despre propria persoan─â. Dac─â a┼č spune ├«ns─â c─â nu m-am sim┼úit sau c─â nu am fost niciodat─â discriminat, a┼č min┼úi. Orice persoan─â cu handicap a fost discriminat─â m─âcar o dat─â ├«n via┼ú─â ┼či, pentru ca aceast─â situa┼úie s─â se schimbe, este nevoie de o revolu┼úie. Mul┼úi spun c─â ┼úine ┼či de mentalitatea oamenilor. S├«nt de acord, dar nu trebuie s─â a┼čtept─âm s─â se schimbe mentalit─â┼úi, ca s─â ne exercit─âm drepturile.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.