Orbán la butoane

István PATAKY
Publicat în Dilema Veche nr. 662 din 27 octombrie - 2 noiembrie 2016
Orbán la butoane jpeg

Oare există un stat în Europa în care majoritatea votanților ar fi de acord ca Uniunea Europeană să poată dispune şi fără consimțămîntul Parlamentului autohton relocarea obligatorie în țara respectivă a unor persoane de altă cetățenie? Nu cred. Desigur, știm foarte bine că întrebarea care a fost formulată de guvernul ungar la referendumul din 2 octombrie se referea la cotele obligatorii de relocare a refugiaților, sau, mai pe larg, dacă cetățenii Ungariei vor sau nu imigranți în țară. Însă din simpla întrebare nu a reieșit acest lucru, ceea ce înseamnă că persoanele de altă cetățenie decît cea ungară pot fi orice. Imigranți, teroriști, pedofili sau hoți. Sau toți cei menționați anterior laolaltă. Căci cam asta a sugerat campania care a precedat consultarea populară.

Mai pe scurt, am avut de-a face cu populismul pur care poate fi prezentat ca exemplu în manualele de politologie. Dacă vrei să fii sigur că poți întări capitalul tău politic, formulează inteligent o întrebare cu care nu poți să dai greș la marea majoritate a populației. Fără a intra în detaliile referendumului – care a fost unul nevalidat, cu o participare sub 50%, dar cu o majoritate zdrobitoare, de 98% din voturi, în favoarea poziției cabinetului de dreapta condus de Viktor Orbán – și în cunoștința campaniei dure, cu accente naționaliste și anti-islam, care a precedat consultarea populară, putem afirma fără dubii că populismul a ajuns la apogeu în Ungaria.

Aici trebuie menționat repede faptul că nu Orbán a început acest mod de a face politică. În Ungaria, prima victimă a populismului accentuat a fost chiar actualul premier. La sfîrșitul primului mandat la putere, în 2002, Orbán și partidul sau, Fidesz, au pierdut alegerile în fața socialiștilor după ce candidatul la poziția de șef al guvernului, Péter Medgyessy, a promis o majorare cu 50% a salariilor bugetarilor. Nici în perioada guvernării de stînga al lui Ferenc Gyurcsány nu s-a dus lipsă de populism. La referendumul din 5 decembrie 2004 pe tema privatizării spitalelor, respectiv dubla cetățenie a maghiarilor din statele învecinate Ungariei, liderul socialist de atunci a derulat o campanie prin care a încercat să alarmeze populația, prin propagarea unei eventuale imigrații în masă a românilor care ar fi afectat grav piața forței de muncă.

Viktor Orbán, revenit la putere în 2010 – învățînd din succesele retoricii cu tentă populistă a socialiștilor –, a decis că se va folosi la maximum de comunicarea simplă care are drept țintă necesitățile, temerile omului de rînd. Mai întîi, teama cea mare a fost cauzată de situația economică, una precară, cauzată de criza globală, dar și de o guvernare socialistă defectuoasă. După ce Orbán, cu o majoritate de două treimi în Parlament, a schimbat tot ce se putea – inclusiv Constituția –, a ajuns rapid o țintă a „Bruxelles-ului“. Acest nume de oraș, sub umbra căruia a apărut din acel moment diavolul cu copite, care este incapabil să rezolve probleme, dar care este gata să înfigă un cuțit în spatele Ungariei. Viktor Orbán a găsit în „Bruxelles“ cauza tuturor problemelor, țapul ispășitor. Împotriva căruia maghiarii trebuie neapărat să înceapă un război de eliberare. Cu comandantul pe măsură. Sigur, accentele populiste nu înseamnă că premierul ungar a inventat o problemă care nu exista. Cunoaștem foarte bine criza decizională a Uniunii Europene și nemulțumirea crescîndă în rîndurile oamenilor, cauzată de acest lucru.

După victoria din alegerile din 2014, Orbán și staff-ul său de campanie – simțind perfect momentul adecvat – au aruncat pe piața politică tema imigrației cu mult înainte de apariția refugiaților la granițele Ungariei. Cînd imigranții au ajuns în țară, temerile populației erau deja inflamate la maximum. Iar Orbán a ieșit pe scenă cu rezolvarea: gardul. Zis și făcut. După ridicarea gardului, Ungaria a fost ocolită de valul imigranților. Comandantul care își apără patria și nu se teme de urletele amenințătoare venite din Bruxelles-ul depășit de situație a învins. Cine nu e cu noi este de partea celorlalți, a dușmanilor din UE, a imigranților posibili teroriști, a celor a căror religie le permite să aibă mai multe soții. O retorică clară și eficientă pentru mobilizarea votanților fideli. Dar nu mai mult. Referendumul a fost un semi-eșec surprinzător pentru Viktor Orbán, în condițiile în care rata de participare a fost una scăzută. Acum, marea întrebare este dacă guvernul și partidul Fidesz vor continua nuanțarea temei imigranților pînă la alegerile din 2018 sau vor fi nevoiți să găsească și alte subiecte care pot fi comunicate prin metode populiste.

Vom afla răspunsul curînd. Mult mai repede decît putem noi să ne formăm o părere fără echivoc referitoare la profilul politic al lui Orbán. Avem de-a face cu un populist desăvîrșit, care face orice pentru a rămane la putere, un profesionist în comunicare, un politician pursînge care simte pulsul poporului său, un refomator al Uniunii Europene, glasul care după o vreme va domina în majoritatea statelor de pe bătrînul continent? 

István Pataky este jurnalist și corespondent RFI la Budapesta.

HOR 0545 jpg
Bogați îngrijorați de propria sărăcie...
Acest Dosar vă prezintă fragmente din conferințele susținute în serile zilelor de 14, 15 și 16 septembrie, în Sala „Jean Monnet“ a Facultății de Studii Europene a UBB.
B  Glavan jpg
Drumul către sărăcie
Pe scurt: tot ceea ce subminează economisirea, investiţia înţeleaptă şi stimulentul muncii previne acumularea de capital şi ne duce pe drumul sărăciei.
A  Zahiu jpg
Venitul minim garantat: de la utopie la realitate
Tot ce avem în momentul de faţă ca schemă de asistență socială este ineficient, a generat un adevărat infern birocratic, de multe ori aceste programe sînt paravane pentru corupţie.
B  Voicu jpg
Sîntem încă săraci? România după 32 de ani
Concluzia a fost că, de fapt, nu te poţi raporta la „standardele societăţii”.
HOR 1291 jpg
Sărăcie, bogăție și judecată morală
Și iar întreb: ce ne facem cu tensiunea dintre teoria morală înaltă, care ne spune că valoarea morală nu depinde de condițiile materiale de viață, şi judecăţile morale implicite pe care le-am descris?
HOR 1452 jpg
„Care bogat se va mîntui?“ Libertatea ca sărăcie voluntară în Noul Testament
Creştinul trebuie să fie harnic, să-şi cîştige existenţa printr-o muncă onestă, să fie darnic şi solidar, dar să nu-şi facă griji pentru ziua de mîine. Aici apare încă un element definitoriu al relaţiei dintre paradigma creştină şi avuţia terestră.
p 21 foto C  Hord jpg
Globalizarea libertății
În fine, vreau să vă atrag atenția asupra acelor antiglobalişti care înţeleg globalizarea altfel, ca pe o globalizare politică. Ei vă vor vinde izolarea ca soluţie la problemă. Nu-i ascultaţi decît cu atenţie şi îngrijorare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială

Adevarul.ro

Razboi in Ucraina FOTO Captură video jpg
Momentul în care un blindat rusesc venit să asiste un alt echipaj este lovit în plin de o rachetă ucraineană VIDEO
Un vehicul blindat BMP-2 a fost ţinta unei rachete ghidate antitanc (ATGM), a forțelor ucrainene, chiar în momentul în care transportorul venise să ajute câțiva soldați rămași în câmp.
Umar Kremlev si Vladimir Putin FOTO Profimedia jpg
Rusia și Belarus, reprimite în competiții! În schimb, Ucraina a fost sancționată. Decizii incredibile în boxul mondial!
Asociaţia Internaţională a Boxului (IBA) a decis miercuri să anuleze suspendarea sportivilor amatori din Rusia şi Belarus, care vor putea reveni în competiţii cu efect imediat şi vor putea concura sub steag şi imn propriu, transmite Reuters. În schimb, ucrainenii au fost sancționați.
Nikol Paşinian
Azerbaidjanul a eliberat 15 prizonieri de război armeni, în urma medierii Statelor Unite ale Americii
Azerbaidjanul a eliberat 17 prizonieri de război armeni în urma medierii Statelor Unite, a anunțat premierul armean Nikol Paşinian, după discuţii între cele două ţări inamice din Caucaz, transmite AFP.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.