Oradea – mai ambițioși ca de obicei

Publicat în Dilema Veche nr. 946 din 26 mai – 1 iunie 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

În zilele de 4, 5 și 6 mai, la Oradea a avut loc o nouă ediție a Conferințelor Dilema veche. Tema conferințelor a fost „Comedia lumii”, aparent în răspăr cu spiritul zilei, dar în realitate, nu. Fideli spiritului revistei noastre, credem că marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi înțelese și nici respectate dacă uităm că tragedia merge de braț cu comedia prin lumea oamenilor. Vă amintiți simbolul teatrului – două măști siameze, una plîngînd, cealaltă rîzînd? Ar putea fi foarte bine simbolul vieții înseși. Cît despre teatru, nu am adus vorba chiar degeaba. Am vrut să facem o ediție cu totul specială a conferințelor noastre și am fost mai ambițioși ca în alte cazuri. Am socotit că o asemenea temă („Comedia lumii”) nu poate fi mai bine ilustrată decît prin comedie. Iar „dramaturgia” întregului eveniment, care a urmărit explorarea mai multor sensibilități comice decupate regional, ne-a făcut să optăm pentru comedii realizate de doi mari clasici, ei înșiși exponenți ai unor zone spiritual-temperamentale diferite: Caragiale și Creangă. Așadar, după ce, în prima zi, au conferențiat profesorul Daniel David de la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca („Au românii umor? Elemente de psihologie a umorului”) și profesoara Adriana Babeți de la Universitatea de Vest din Timișoara („Să rîzi? Să plîngi? Despre rîsu’-plînsu’ lumii noastre”),  spectacolele de teatru Rosto după I.L. Caragiale și Moș Nichifor după I. Creangă, producții ale prestigiosului Teatru ACT, au ținut afișul celei de-a doua și celei de-a treia zile. De asemenea, în fiecare seară a conferințelor, publicul l-a putut asculta pe cel mai important critic și istoric de teatru român, colaboratorul nostru drag George Banu, profesor emerit la Sorbona.

Ne-a bucurat să găsim la Oradea atîția oameni dispuși să rîdă și, în același timp, dispuși să înțeleagă de ce rîd – vasăzică și bine dispuși, și inteligenți. Oradea de azi este o bijuterie, iar conferințele au avut loc în două spații reprezentative pentru noul profil al orașului. Splendid renovate, Sinagoga Neologă (indiscutabil, cea mai frumoasă sală în care au pătruns vreodată conferințele noastre) și Teatrul „Regina Maria” au găzduit întîlnirile invitaților noștri, conferențiari și artiști, cu publicul orădean.

Ediția orădeană a Conferințelor Dilema veche a fost finanțată de Primăria Municipiului Oradea prin Asociația pentru Promovarea Turismului în Oradea și în Regiune (APTOR – Visit Oradea), condusă de doi oameni admirabili, Alina Toie și Alexandru Chira. Esențial a fost și sprijinul Fundației Superbet, partenerul strategic al conferințelor noastre, care ne va fi alături în toate edițiile din acest an. Mulțumiri! Sponsorilor Banca Transilvania și Group West Arad (dealer Opel, Peugeot, Citroën), precum și partenerului nostru de mobilitate Sixt Group Romania – recunoștința noastră. Ca de obicei, și această ediție a Conferințelor Dilema veche a fost organizată de Grupul pentru Management și Mediere Culturală, împreună cu revista noastră.

Acest Dosar reproduce fragmente din cadrul Conferințelor Dilema veche. Textele au fost editate, după nevoie, avînd în vedere trecerea de la oralitate la versiune scrisă.

Bătălia cu giganții jpeg
Unde greșesc autoritățile
Oare, în loc ca autoritățile să încerce să deservească traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca să nu zic mai la îndemînă, să-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spațiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
„Ce nu înțelegeți voi este că…”* – 11 lecții despre oraș
Pietonizarea e permanentă. A merge pe carosabil, chiar dacă temporar ți se dă voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
În Suedia, două roți sînt mai bune decît patru
Municipalități suedeze au început să reducă drastic numărul locurilor de parcare din centru, înlocuindu-le cu parcări pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat în trafic, de a nu plăti rate la mașină, de a nu fi vulnerabil la fluctuațiile prețului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
„În ceea ce privește mobilitatea urbană, cel mai important e să lupți împotriva izolării” – interviu cu Carlos MORENO
Administrațiile locale se confruntă cu această mare provocare de a oferi o alternativă la mașina personală care să fie acceptabilă pentru un număr mare de cetățeni.
Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinzătoare ale unui român care a vrut să afle cât costă viaţa în paradisul din Bali faţă de Cluj sau Bucureşti. „Mă costă 10 euro pe noapte”
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social, după cum spune chiar el. Patrik a vrut să afle cât costă viaţa în paradisul din Bali comparativ cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinzătoare
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actriţa din „Stranger Things“: „M-am îndrăgostit de Unsprezece şi am simţit că vreau să fiu ca ea“
Actriţa Millie Bobby Brown spune că o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficială, căci „Stranger Things“ tratează probleme reale – spre exemplu, personajul pe care îl interpretează, Unsprezece, se confruntă cu „stresul posttraumatic şi traumele din copilărie“.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.