Operațiuni militare speciale și pace

Publicat în Dilema Veche nr. 938 din 31 martie – 6 aprilie 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

După ce Putin a interzis cuvîntul „răz­boi“ în mass-media rusești, re­dac­torul-șef al unei gazete de o­po­ziție a spus, oftînd trist, că dacă cineva o să vrea să scoată zilele astea o nouă ediție a capodoperei lui Lev Tolstoi, va trebui să o intituleze chiar așa, Operațiune militară specială și pace.

Întemeietorii Europei, vechii greci și, după ei, romanii, considerau că războiul este una dintre cele mai înalte și respectabile îndeletniciri ale omului. Războiul era starea firească pe atunci, iar pacea era o stare de excepție. Astăzi, războiul este unanim socotit o nenorocire care trebuie evitată cu orice preț; se spune că nu există pe lume nici o justificare pentru război. Pe măsură ce cultura europeană s-a constituit în toată complexitatea ei, războiul a fost evacuat pas cu pas din sfera deplinei normalități în sfera anomaliilor, devenind cea mai respingătoare și condamnabilă dintre acestea. Dacă cultura antică era o cultură a războiului, cultura europeană contemporană este o cultură a păcii. Procesul acesta de pacificare coincide, cum spuneam, cu procesul de constituire și dezvoltare a culturii europene și are ca vector decisiv creștinismul. Umanismul renascentist și iluminismul post-renascentist – ele însele reacții complexe ale intelectului omenesc la creștinism, reacții deloc de simplă respingere, cum spun ignarii – au mers simultan cu dezvoltarea științelor și cu progresul uluitor al tehnologiilor. Interesant este că dezvoltarea științelor și progresul tehnologiilor au avut ca efect, printre altele, desigur, perfecționarea armelor în sensul creșterii puterii lor de distrugere. În antichitate, războiul era un contact fizic violent. Combatanții se priveau în ochi, simțeau sîngele celuilalt amestecat cu sîngele propriu pe piele, își auzeau respirația gîfîită, simțeau în pori frica celuilalt și inevitabil se opreau cînd ajungeau la capătul puterii fizice. În vremea științei și tehnologiei de vîrf, războiul a devenit un joc cu joystick – combatanții sînt departe de victime, de cele mai multe ori nu le văd și sînt tot mai protejați. Iar distanța dintre combatanți este direct proporțională cu forța de distrugere a armelor lor.

Cultura păcii înflorește într-o vreme în care tehnologia războiului a ajuns la un nivel inimaginabil. Vechea vorbă după care dacă vrei pace e bine să te pregătești de război este dovedită recurent. Multă lume inteligentă crede că tocmai puterea colosală a armelor pe care le avem ne oprește să facem război – ne e frică să nu ne distrugem cu totul. Teoria asta ține pînă cînd un nebun începe, totuși, războiul și toți ceilalți, „actori“ în teoria armelor nimicitoare care te opresc de la război, rămîn derutați. Ce să facă? Să răspundă cu război războiului, parcă le e frică. Și de nebun, și de escaladare. Să răspundă cu pace războiului? E stupid. De altfel, cea mai interesantă trăsătură a culturii păcii este că, în interiorul ei, pacifismul e imposibil. Sau, în fine, doar ridicol.

Dosarul acesta pune problema războiului, așa cum ar putea să și-o pună un continent obișnuit cu pacea, dar care odată, demult, nu știa să trăiască altfel decît în război.

Bătălia cu giganții jpeg
Unde greșesc autoritățile
Oare, în loc ca autoritățile să încerce să deservească traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca să nu zic mai la îndemînă, să-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spațiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
„Ce nu înțelegeți voi este că…”* – 11 lecții despre oraș
Pietonizarea e permanentă. A merge pe carosabil, chiar dacă temporar ți se dă voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
În Suedia, două roți sînt mai bune decît patru
Municipalități suedeze au început să reducă drastic numărul locurilor de parcare din centru, înlocuindu-le cu parcări pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat în trafic, de a nu plăti rate la mașină, de a nu fi vulnerabil la fluctuațiile prețului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
„În ceea ce privește mobilitatea urbană, cel mai important e să lupți împotriva izolării” – interviu cu Carlos MORENO
Administrațiile locale se confruntă cu această mare provocare de a oferi o alternativă la mașina personală care să fie acceptabilă pentru un număr mare de cetățeni.
Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.