ONGFest - „mica” societate civilă, timidă, dar ambițioasă

Publicat în Dilema Veche nr. 400 din 13-19 octombrie 2011
ONGFest   „mica” societate civilă, timidă, dar ambițioasă jpeg

„ONGFest – Tîrgul economiei sociale“ a avut loc la Bucureşti între 9-11 septembrie 2011, în Parcul „Alexandru Ioan Cuza“ (fost IOR). Temele festivalului – care a reunit la standuri 154 de organizaţii neguvernamentale – au fost: economia socială, voluntariatul şi spiritul civic. Evenimentul a continuat şi continuă printr-o caravană în marile oraşe: pe 1-2 octombrie la Cluj în Piaţa Muzeului şi la Oradea în Parcarea Independenţei, pe 8-9 octombrie la Timişoara, în Piaţa Unirii, şi pe 15-16 octombrie la Constanţa, în City Park. 

Bănuită de multe ori de interese meschine, acuzată de pasivitate ori de reacţie tardivă la problemele comunităţii, după 20 de ani de la Revoluţie societatea civilă dă semne că prinde viaţă. Nu este „marea societate civilă“ aparţinînd liderilor organizaţiilor neguvernamentale celebre care apar la televizor. Este „mica societate civilă“ a asociaţiilor al căror nume nu se bucură de publicitate, ai căror membri nu stăpînesc secretele PR-ului, dar care se dezvoltă lent în comunităţi mici, odată cu schimbarea mentalităţii. Numărul din ce în ce mai mare de voluntari implicaţi dezinteresat în proiectele micilor ONG-uri – tineri care cred că doar împreună cu alţii ca ei, revoltaţi de aceleaşi nedreptăţi, mai pot schimba lucrurile, cetăţeni dezgustaţi de abuzurile administraţiei publice şi de incompetenţa politicienilor de la care nu mai aşteaptă nimic, dar oameni care acţionează altruist, colectiv şi colegial – constituie dovezi că societatea civilă nu mai este doar o frumoasă fără corp a democraţiei româneşti. 

La corturile ONGFest amplasate în fostul parc IOR, asociaţiile şi fundaţiile şi-au exprimat organizat nemulţumirea prin invitaţii la petiţii cetăţeneşti de tot felul. ONG-urile i-au invitat pe vizitatorii festivalului la flash-mob-uri, la campanii de strîngere de semnături, la acţiuni de protest. Fostul Parc IOR a semănat, între 9 şi 11 septembrie, cu un Hyde Park, un simbol al discursului neîngrădit, al libertăţii de conştiinţă şi de exprimare. 

În cele două zile ale festivalului, ong-iştii de la corturi nu au căutat ca prin mese rotunde şi dezbateri interminabile să identifice soluţii la problemele comunitare, ci pur şi simplu au oferit curioşilor răspunsuri, rapoarte sau rezultate ale studiilor lor. În spaţiile amenajate cu măsuţe, panouri sau expoziţii de fotografii, la ONGFest gazdele au fost voluntarii, oamenii obişnuiţi care cred că activismul în viaţa comunităţii şi solidarizarea în jurul aceleiaşi cauze pot sensibiliza autorităţile statului să vină la dialogul cu societatea pentru îndreptarea injustiţiilor sociale sau a derapajelor politice. De exemplu, strîngerea de semnături împotriva noii legi a minelor, pliantele împotriva proiectului de exploatare cu cianuri şi petiţia „Salvaţi Roşia Montana!“ se regăseau la cele mai multe standuri, fie că ONG-ul respectiv era membru al campaniei (precum Terra Mileniului Trei, Eco-Civica, Agent Green etc.), fie că nu. 

Cum salvăm delfinii 

ONGFest şi-a propus de la bun început să stabilească un model de interacţiune directă între ONG-uri şi cetăţeni, să expună în faţa publicului larg proiectele asociaţiilor. Şi a reuşit. Printre obiectivele organizatorilor se numără promovarea ONG-urilor mici şi medii, mai puţin vizibile în media. Institutul Verde este una dintre asociaţiile tinere care au luat fiinţă în decembrie 2010 şi care se confruntă cu problema comună a finanţării. La cortul Institutului Verde i-am întîlnit pe secretarul asociaţiei, Silviu Dumitru, şi pe Georgeta Ionescu – membră. 

„Noi existăm de nouă luni şi nimeni nu finanţează ONG-uri care nu au un palmares bogat“, a explicat Silviu Dumitru. Vechimea mai mare de doi ani pentru a cîştiga sponsorizări reprezintă o condiţie care nu se poate depăşi altfel decît prin trecerea timpului. „Aplicăm cu răbdare la proiecte europene de finanţare, dar deocamdată munca în asociaţie se face exclusiv prin voluntariat. Banii pentru materialele noastre de promovare sînt din buzunarul membrilor fondatori. Tinerii care participă la cort, ca de altfel la toate evenimentele noastre, o fac gratuit. Sînt studenţi care cred în aceste cauze: înverzirea marilor oraşe, stoparea tăierii copacilor în parcuri şi oprirea defrişării pădurilor, reducerea poluării, drepturile animalelor, salvarea speciilor pe cale de dispariţie.“ Membrii Institutului Verde au strîns la standul de la ONGfest semnături pentru petiţia „Salvaţi delfinii din Marea Neagră!“, o campanie pe care au început-o vara aceasta la mare, la Vama Veche. Campania „Vama Verde“ s-a realizat cu un buget aproape zero, dar cu efortul membrilor care şi-a petrecut concediul sau vacanţa în Vamă. Pe Paul Iurea, voluntarul care a petrecut la cortul din Vama Veche cel mai mult timp strîngînd semnături, l-au numit apoi membru de onoare al Institutului. Silviu Dumitru se mîndreşte cu faptul că prin dăruirea acestor oameni ONG-ul a contorizat peste 4000 de semnături în doar trei săptămîni. Şi-au dat semnătura pentru cauza delfinilor inclusiv turiştii străini. 

La cortul de la ONGFest, în două zile s-au înregistrat 500 de susţinători pentru salvarea delfinilor: au semnat şi copii, şi liceeni fără drept de vot. Institutul Verde de la Bucureşti a fost sensibilizat de semnalele de alarmă pe care le trag, de cîţiva ani, organizaţia ecologistă Oceanic Club şi biologii marini din Constanţa despre numărul mare al delfinilor fie morţi prin asfixie din cauza capturării accidentale în plasele pescăreşti, fie eşuaţi din cauza zgomotelor provocate de explozii submarine provenite de la aplicaţiile militare sau din cauza undelor emise de sonarele folosite de navele militare. Prin această campanie de semnături ei speră să pună presiune asupra administraţiei locale pentru a deschide centre pentru tratamentul şi salvarea delfinilor eşuaţi pe plajă (inexistente acum în România) şi pentru interzicerea efectuării de exerciţii militare în anumite perioade de migraţie a delfinilor. 

Animale, dependenţe  şi voluntari copii 

În apropierea umbrelei Institutului Verde, se afla instalat cortul unui ONG pentru protecţia animalelor: Asociaţia ROBI. În faţa cortului ROBI era improvizat un ţarc pentru cîţiva căţei care aşteptau cuminţi să fie adoptaţi, iar la stand cîteva pisici îşi fermecau potenţialii stăpîni din cutiuţele lor. Mai multe pisici şi căţei au fost luaţi acasă de bucureşteni inimoşi, iubitori de animale. Preşedintele Asociaţiei ROBI, Elena Marilena Cristian, unul dintre voluntarii asociaţiei, se mîndreşte cu campania de adopţii „Un prieten pentru sufletul tău“, desfăşurată săptămînal în Parcul Obor, prin care au fost adoptate peste 2000 de animale, dar şi cu campania de sterilizări gratuite „Stop Abandonului“ – o colaborare cu cabinete ale medicilor veterinari care sterilizează gratuit animalele fără stăpîn, aduse la veterinar de către binevoitori. 

Pe o altă alee a fostului parc IOR, la cortul ALIAT – Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor – vizitatorii erau informaţi despre centrul de tratament gratuit pentru persoanele cu un consum problematic de alcool şi pentru familiile acestora. Voluntari cu vocaţie, ca Izabela Nicolae, făceau doritorilor teste de evaluare a severităţii consumului de alcool, şi cine nu depăşea nivelul de consum periculos pentru sănătate primea cadou o lanternă cu şurubelniţă multifuncţională. Cîştigători ai unui proiect din cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POS DRU, voluntarii ALIAT ofereau materiale informative despre alcool, droguri şi efectele lor, cu mărturii scrise de la foşti consumatori. Totuşi, din discuţiile cu ei a reieşit că programul este în pericol: întîrzierea rambursării şi refinanţarea pentru derularea etapei următoare a proiectului îi îngrijora pe membrii ALIAT. 

O vizitatoare a tîrgului a povestit că are prieteni dependenţi de alcool care au nevoie urgentă de tratament şi a întrebat dacă ONG-ul şi centrul funcţionează „pe bune“, pentru că ea s-a săturat de cîţi ong-işti apar la televizor doar pentru a-şi crea imagine, pentru a face bani şi pentru a participa apoi la concursuri de dans de mare audienţă. Ea a invocat şi zvonul despre fundaţiile care se înregistrau în anii ’90 doar pentru a importa maşini scutite de taxe. Izabela Nicolae şi celelalte voluntare ALIAT au asigurat-o că ONGFest este un tîrg al celor care se implică „pe bune“ şi i-au oferit adresa Centrului de tratament. 

Printre participanţi, prin parc şi-au făcut loc şi copiii-voluntari. Adolescenţi de la Asociaţia Little People Romania – Clubul Temerarilor care susţin copiii bolnavi de cancer în lupta lor cu boala vindeau vizitatorilor, contra unor sume modice, brăţări şi scoici desenate pentru a strînge bani pentru copii bolnavi. Alţi micuţi, în schimbul unui cupon, cereau o donaţie în valoare de 5 lei pentru o masă caldă oferită copiilor străzii. Erau voluntari ai Asociaţiei „Feed the Children“ (Asociaţia Hrăniţi Copiii) care adunau fonduri pentru familii aflate în dificultate psiho-socială, pentru tineri cu grave probleme de sănătate sau pentru copiii cu risc crescut de abandon şcolar. 

Programul ONGFest şi discuţiile cu oamenii la stand, atragerea de noi voluntari şi acţiunile de la cort împiedică transformarea festivalului într-o simplă masă rotundă care să se încheie cu aplauze şi felicitări pentru organizatori şi cu un comunicat de presă. ONGFest nu este un eveniment de Public Relations pentru ONG-uri. Nu arată a conferinţă cu promisiuni şi lozinci politicianiste. Membrii ONG-urilor şi simplii cetăţeni intră spontan în dialog şi pornesc împreună pe drumul voluntariatului. Sînt oameni obişnuiţi care cred în binele comun şi care împărtăşesc convingerea că schimbarea sînt ei. 

Antonio Momoc este cercetător şi lector univ. dr. la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti, membru al Institutului Verde.

Foto: V. Dorolţi

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.