Omul singur şi <i>binele naţiunii</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 175 din 16 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Laura Smith-Spark a analizat, în cadrul unei emisiuni difuzate la BBC pe 26 mai 2007, dependenţa de putere a liderilor autoproclamaţi din Africa şi America Latină. Lista propusă de autoare este impresionantă şi motivaţiile, plauzibile: la ora de faţă sînt opt şefi de stat ajunşi în funcţia supremă, în urma unor lovituri de stat. Cel mai vechi "în meserie" este Muammar Gaddafi, din Libia, şef al statului din 1969. Nu au intrat la socoteală civilii sau militarii ajunşi la putere în urma unor alegeri trucate. Iată cîteva fragmente extrase din analiza jurnalistei britanice: Puterea ca afrodisiac Richard Reeve, un analist african de la grupul de analiză Chatham House, situat la Londra, arată că mulţi conducători militari implicaţi în lovituri de stat rămîn la post mai mult timp decît s-a prevăzut iniţial. "Adeseori ei nu intenţionează să rămînă la putere cînd ajung acolo, dar puterea funcţionează ca un afrodisiac. De îndată ce o ai, e greu să renunţi la ea. Mai e şi frica de punerea sub acuzare după ce vor părăsi puterea. E greu să te întorci la viaţa anterioară de soldat, aşa că ei vor o recompensă financiară, o amnistie şi dacă nu, se menţin la putere." Durata cît se menţine la putere liderul unei lovituri de stat depinde şi de dimensiunea forţelor care-l susţin, dacă armatele sînt structurate, bine echipate, pentru a-şi asuma rolul guvernării. "Apare şi sentimentul că o conducere militară este o instituţie cu o durată mai mare decît cea politică." Binele naţiunii Ronaldo Munck, profesor de sociologie la Dublin City University, sugerează că în imaginea despre sine a autorilor de lovituri de stat militare funcţionează şi un anume sentiment de autodepreciere. În America Latină, în anii 1960 şi la începutul anilor ’70, intervenţia militară era declanşată de instabilitatea economică şi de forme ale crizelor politice. "Militarii apăreau ca salvatori ai situaţiei - aşa se prezentau - promiţînd că democraţia va fi restaurată. Se vedeau pe ei înşişi ca gardieni ai stabilităţii din ţară, deasupra partidelor politice... dacă partidele politice se ceartă şi nu guvernează, ei intervin ca să conducă ţara Ťpentru binele naţiunii»". Situaţia s-a schimbat în anii ’80 cînd guvernele din America Latină au căzut de acord să nu-i recunoască pe liderii care au venit la putere prin mijloace militare. Profesorul Munk explică această poziţie prin recunoaşterea realităţii că regimurile militare nu guvernează bine şi nu pot dura prea mult timp. Forţele externe Confruntîndu-se cu presiunea internaţională, mulţi lideri ai loviturilor de stat au tins să-şi dobîndească legitimitatea abandonînd rolul militar, organizînd alegeri civile. În unele ţări, li se acordă creditul de a fi adus o nouă stabilitate în politica ţărilor lor. Dl Reeve îl citează pe preşedintele Republicii Mali, Amadou Toumani Toure, un general care, în 1991, a răsturnat un dictator militar şi, în următorul an, a oferit civililor puterea, ca un exemplu de lider al unei lovituri de stat care şi-a cîştigat statutul de erou, ţinîndu-se de cuvînt. A cîştigat alegerile prezidenţiale din mai 2002 şi e la putere pînă în zilele noastre. (...) "Nu i-aş învinui doar pe militari, pentru că nu sînt singuri cînd se decid să pună mîna pe putere" - spune profesorul Munk. "În America Latină vor exista întotdeauna puternice grupuri civile care se alătură militarilor şi le cer să intervină. În general, militarii nu au inteligenţa politică necesară ca să acţioneze independent."

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.