Omul de afaceri român

Florin POGONARU
Publicat în Dilema Veche nr. 112 din 22 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

între hazardul moral şi construirea reputaţiei Spectacolul mediatic al ultimei perioade induce neîncredere şi suspiciune cu privire la moralitatea mediului de afaceri, la legitimitatea acumulării unor averi, cu trimitere imediată la onorabilitatea calităţii de om de afaceri. Conştiinţa colectivă, impregnată de aproape cinci decenii de egalitarism, a internalizat sintagma "sărac şi cinstit" sub forma consecinţei perverse că oricine e bogat trebuie suspectat de necinste, fără să existe sentimentul contribuţiei pe care mediul de afaceri îl are la asigurarea bunăstării generale. Există, fără discuţie, îmbogăţiţi ai tranziţiei care nu au nimic în comun cu spiritul de afaceri al economiei de piaţă şi cu valorile capitalismului, dar s-a dezvoltat, în acelaşi timp, o clasă a oamenilor de afaceri prin a căror activitate se asigură optimizarea alocării şi utilizării resurselor în diverse sectoare ale economiei. În ciuda acestui lucru, există în continuare credinţa că Statul poate gîndi şi asigura binele general, că "mîna invizibilă" a economiei de piaţă nu poate optimiza alocarea resurselor la nivel de societate. Sîntem încă departe de înţelegerea faptului că morala reprezintă modul în care oamenii şi-ar dori să funcţioneze lumea, în timp ce economia reprezintă modul în care funcţionează de fapt. Amînarea continuă a reformelor în economie, lipsa de transparenţă, de predictibilitate şi absenţa concurenţei libere au fost bazate tocmai pe acest tip de idealism păgubos, care a încurajat adesea risipa şi deturnarea resurselor şi, în final, crearea îmbogăţiţilor tranziţiei. În acelaşi timp, în perioada de tranziţie, domnia hazardului moral la scara întregii societăţi a avut efecte devastatoare asupra mentalităţilor de afaceri. Credinţa că succesul în afaceri este direct proporţional cuapropierea de putere sau că "nu are rost să te grăbeşti să-ţi plăteşti impozitele, pentru că va veni o lege care îi iartă pe cei cu restanţe şi îi pune la nivel de egalitate cu bunii platnici" sînt exemple de astfel de mentalităţi. Slăbiciunea instituţiilor statului şi lipsa culturii necesare elaborării reglementărilor specifice economiei de piaţă au dat posibilitatea existenţei unor pete albe în legislaţie şi a unui spaţiu de joc pe care s-au pus bazele viitoarelor averi mari şi foarte mari. Fazele iniţiale ale economiei de piaţă s-au bazat, la noi, pe antreprenori de tipul one man show priceput la toate. Revoluţia în mentalităţile mediului de afaceri şi curăţirea de "păcatele fazei iniţiale" au avut loc în momentul în care antreprenorii de succes au început să angajeze manageri profesionişti. Este şi semnalul că afacerile încep să fie gîndite în termeni de centre de profit şi tehnici de marketing - pentru care e nevoie de specialişti - şi nu, în primul rînd, în termeni de "tras sforile" pentru a amîna plata taxelor la stat sau a creditelor la bănci (lucruri de care nu se putea ocupa decît proprietarul afacerii). Faza următoare a evoluţiei o reprezintă înţelegerea faptului că succesul în afaceri va fi dat de construcţia reputaţiei şi de responsabilizarea socială a firmei. Desigur că există tot felul de oameni de afaceri şi că nu mulţi au atins acest stadiu de evoluţie. Era şi greu, atîta timp cît structurile instituţionale, care trebuia să funcţioneze ca suport pentru mediul de afaceri, au rămas în urma evoluţiei mentalităţilor şi sofisticării la care au ajuns afacerile semnificative. Explicaţia este dată în primul rînd de gradul diferit de motivare existent în mediul de afaceri faţă de cel al angajaţilor publici. Nu este însă acceptabil să se încerce acoperirea acestui decalaj - şi însuşi actul de justiţie - prin spectacolul mediatic de înfierare a celor care au făcut avere. Actul real de justiţie pare a fi amînat: se estimează că nu va avea suficient rating.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Libertățile lui Niță
Dosarul de față marchează un secol de la acea Constituție și o privește cu luciditate.
constitutia din 1923 2 jpg
Triumful efemer al brătianismului – Constituția de la 1923
Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu
img jpg
De la formă la forță: starea de asediu
O altă Constituție urma să fie proclamată la sfîrșitul lui februarie 1938, instaurînd formal autoritarismul carlist.
p 11 Carol al II lea WC jpg
Între bovarism și realitate tradiții constituționale la centenar
Constituția din 1923 e mai mult un abandon al constituționalizării și, în felul ei, un pas precar spre maturizare.
p 12 Juliu Maniu WC jpg
p 13 Statuia lui Ion I C  Bratianu WC jpg
Cît de liberală putea fi Constituția din 29 martie 1923?
Din punct de vedere politic, adoptarea Constituției României Mari reprezintă un considerabil succes al PNL.
culisele promulgarii constitutiei din 1923 bataie ca in filme in jpg
A fost suficient să vi se prezinte chestiunea femeilor...
Dl. V. Pella: Ce legătură are igiena cu drepturile politice ale femeilor?
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.

Adevarul.ro

image
Femeia fatală a anilor '70: „M-am săturat să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat!“ VIDEO
Talentată și frumoasă, Vasilica Tastaman, femeia fatală a anilor '70, a atras cu mare ușurință spectatorii în sălile de spectacole și bărbații în viața ei. Este una dintre marile actrițe pe care le-a avut România. Astăzi se împlinesc 20 de ani de la decesul artistei.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.