Olimpicii, fuga creierelor ┼či ┼čcoala rom├óneasc─â

Publicat în Dilema Veche nr. 88 din 22 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Fost olimpic interna┼úional la matematic─â la ├«nceputul anilor '70, m-am ocupat ├«nc─â din studen┼úie de preg─âtirea copiilor dota┼úi, ├«n vederea concursurilor ┼čcolare de matematic─â numite, dup─â o terminologie ├«mprumutat─â din Rusia sovietic─â a anilor '50, olimpiade de matematic─â. ├Än treac─ât fie spus, Rom├ónia a ini┼úiat olimpiadele interna┼úionale de matematic─â ├«n 1959, dup─â care s-au inspirat ┼či celelalte discipline, iar termenul olympiads a fost inventat, dintr-o gre┼čeal─â de traducere, de c─âtre organizatorii rom├óni de atunci; el este azi acceptat unanim (├«n limba englez─â termenul corect este olympics). Din 2001, s├«nt coordonator al olimpiadei na┼úionale de matematic─â ┼či responsabil cu alegerea ┼či preg─âtirea loturilor pentru olimpiadele interna┼úionale. Particip ca membru al juriului ┼či conduc─âtor al delega┼úiei Rom├óniei la olimpiadele interna┼úionale. Este o activitate neretribuit─â, f─âcut─â cu pasiunea atmosferei intelectuale fantastice din preajma copiilor excep┼úionali ┼či probabil cu nostalgia anilor ├«n care eram elev ┼či-i admiram pe cei ce ne ├«ndrumau. Mul┼úi dintre ace┼čti copii ne devin, dup─â ani de studii, colegi ┼či colaboratori ├«n cercetarea matematic─â; aceasta chiar ├«n situa┼úiile ├«n care activitatea lor se petrece pe alte meleaguri. Colectivul de profesori (inclusiv studen┼úi) cu care lucr─âm este profesionist ┼či pasionat. Este mic numeric, provine din multe ora┼če ale ┼ú─ârii, fiind rareori retribuit pentru aceast─â munc─â. Pot spune chiar c─â au fost multe situa┼úii ├«n care noi, profesorii, am devenit sponsori. Despre olimpici, ┼čcoala rom├óneasc─â ┼či fuga creierelor, mass-media relateaz─â adeseori prin cli┼čee, prejudec─â┼úi sau prin interpret─âri ┼čablon. De aceea, voi ├«ncerca s─â prezint un punct de vedere personal, dar, din c├«te ┼čtiu, acceptat de marea majoritate a colegilor mei. Cu toate c─â lucrurile nu difer─â mult ├«n alte domenii (informatic─â, fizic─â ┼či poate chimie), m─â voi referi strict la aspecte legate de matematic─â. ├Äncep cu o precizare esen┼úial─â: matematica de la concursurile ┼čcolare este a┼ča-numita matematic─â elementar─â, deci care nu face apel la no┼úiuni ┼či rezultate de nivel universitar superior. Cuprinde de fapt cultura ┼či deprinderile matematice presupuse a fi cunoscute la nivel de liceu ┼či c├«teva cuno┼čtin┼úe de nivelul anilor I ┼či al II-lea al Facult─â┼úilor de Matematic─â. Cu toate acestea, multe dintre faptele matematice ce fac obiectul acestor concursuri, con┼úin elemente ┼či tehnici ale matematicii de cercetare ┼či provoac─â deseori acela┼či parfum de sublim intelectual. Accesul la matematica neelementar─â, obiectul cercet─ârii acestei ┼čtiin┼úe, necesit─â ani buni de ┼čcoal─â universitar─â de v├«rf. Este de aceea extrem de accesibil─â acestor copii dota┼úi cu antrenament ┼či talent ├«n ra┼úionamentul matematic. Mai trebuie poate amintit c─â olimpiadele presupun rezolvarea ├«n timp limitat a unor probleme, ceea ce implic─â ┼či o preg─âtire de tip sportiv, cu o important─â component─â psihologic─â ┼či de rezisten┼ú─â fizic─â. De fapt, mul┼úi matematicieni importan┼úi nu au fost olimpici de v├«rf, modul lor de g├«ndire nefiind adaptat unor ra┼úionamente rapide. Mai mult, nu e o regul─â c─â olimpicii devin matematicieni cercet─âtori; dup─â anii '90, aproximativ 40% au ales alte cariere: economie, computer science, banking, chiar medicin─â. ├Än al doilea r├«nd, un leit-motiv al prezent─ârilor media despre rezultatele interna┼úionale ale olimpicilor este ideea ├«mbr─â┼úi┼čat─â cu entuziasm de politicienii adep┼úi ai populismului debordant c─â preg─âtim copii excep┼úionali care apoi p─âr─âsesc ┼úara, capacitatea ┼či bagajul lor de speciali┼čti de v├«rf fiind folosit de al┼úii. Nu pot nega c─â nu exist─â o parte de adev─âr ├«n aceste afirma┼úii, iar exodul tinerilor supradota┼úi, ├«n anii imediat urm─âtori revolu┼úiei, a atins procente ├«ngrijor─âtoare. Pot s─â afirm ├«ns─â c─â fenomenul are acum limite normale, ├«n propor┼úii chiar mai mici dec├«t cel dinspre Fran┼úa spre SUA. Mai important este c─â experien┼úa celor 15 ani arat─â necesitatea altor percep┼úii ale fenomenului. ├Än primul r├«nd, copiii excep┼úionali, cel pu┼úin la matematic─â, nu mai s├«nt dispera┼úi s─â plece de cum absolv─â liceul. ├Än general nu mai fac asta dec├«t ├«n situa┼úia ob┼úinerii unei burse complete la o universitate american─â de top, adic─â de tipul Harvard, Princeton, Stanford, universit─â┼úi ├«n care, pentru ├«nv─â┼ú─âm├«ntul din primii ani (under-graduate), nu se ofer─â neap─ârat mai mult─â ┼čtiin┼ú─â dec├«t la ┼čcoli rom├óne┼čti cu tradi┼úie ├«n domeniu, dar o licen┼ú─â ob┼úinut─â acolo are valoarea unei "legitima┼úii de club select" pentru ├«ntreaga carier─â. ├Än plus, aproape to┼úi fo┼čtii olimpici - vorbesc despre cei care frecventeaz─â sau au frecventat universit─â┼úi de top - s-au remarcat ├«n mod excep┼úional, ceea ce contribuie puternic la o alt─â percep┼úie despre Rom├ónia dec├«t stigmatul dat de anii '90. Iat─â ┼či o poveste real─â: ├«n campusul din Princeton, dup─â declinarea na┼úionalit─â┼úii la ├«ntrebarea unei persoane ├«nt├«lnite pe strad─â, reac┼úia vine rapid: "e┼čti rom├ón? deci faci un doctorat ├«n matematic─â"; apoi: "de ce s├«nte┼úi voi, rom├ónii, at├«t de buni la matematic─â?". Mai mult, cercet─âtori rom├óni cu pozi┼úii universitare selecte ├«n str─âin─âtate contribuie substan┼úial ┼či uneori involuntar nu numai la genul de lobby rom├ónesc de care vorbeam, dar ┼či la cercetarea derulat─â ├«n centre din Rom├ónia. Este un fapt dovedit c─â, prin programe ini┼úiate ├«n comun, cu sprijinul matematicienilor stabili┼úi ├«n afar─â, cercetarea matematic─â rom├óneasc─â, f─âcut─â ├«n ┼úar─â, a avut ultimii 10 ani cei mai prolifici din istoria ei. Un exemplu sprijin─â cele tocmai afirmate. Concursul pentru ocuparea unor posturi de cercet─âtori, organizat ├«n vara acestui an la Institutul de Matematic─â, a dus la o concuren┼ú─â nemai├«nt├«lnit─â ├«ntre tineri cu doctorate la universit─â┼úi de prestigiu ┼či cu lucr─âri publicate ├«n reviste de top ale cercet─ârii matematice mondiale. Aceasta dovede┼čte c─â, dac─â s-ar ├«nfiin┼úa, pentru fiecare domeniu important al ┼čtiin┼úei ┼či culturii, pozi┼úii universitare speciale pentru tineri cu rezultate excep┼úionale, decent retribuite (nu pentru vechime!) ┼či oferite dup─â concursuri serioase (eventual cu comisii interna┼úionale) - a┼ča cum multe ┼ú─âri fac - vom asista la un ├«nceput al "exodului" creierelor spre cas─â. Un al treilea aspect, ├«ndeob┼čte subiect de atac la structuri guvernamentale, c├«nd se vorbe┼čte despre performan┼úele olimpicilor, este discu┼úia asupra discrepan┼úei ├«ntre calitatea ├«nv─â┼ú─âm├«ntului rom├ónesc actual ┼či preg─âtirea excep┼úional─â a acestor copii; altfel spus, s├«nt ace┼čtia produsul reprezentativ al ┼čcolii rom├óne┼čti? R─âspund "Da" cu hot─âr├«re, complet├«nd c─â situa┼úia ├«nv─â┼ú─âm├«ntului rom├ónesc nu este at├«t de dezastruoas─â ┼či ireparabil─â cum este uneori catalogat─â chiar prin generalizare. Nu voi insista asupra acestui aspect, cu toate c─â am suficiente argumente ce sprijin─â afirma┼úia. Iar v├«rfuri vom avea oricum suficiente ┼či ├«n continuare, pentru c─â talentul nativ exist─â, p─ârin┼úii care s─â-i ajute ┼či s─â-i ├«ndrume la primele semne de talent s├«nt un dat natural, iar dasc─âlii de gimnaziu pasiona┼úi, prin ├«ndrumarea c─ârora copiii descoper─â primele satisfac┼úii ale inteligen┼úei, vor exista oricum. Societatea va trebui doar s─â le faciliteze accesul ├«n comunit─â┼úi de copii cu acela┼či nivel ┼či cu ├«ndrumare f─âcut─â cu pasiune ┼či profesionalism. Mass-media trebuie s─â-i fac─â s─â simt─â c─â societatea acord─â aten┼úia cuvenit─â muncii ┼či talentului lor ┼či nu s─â aduc─â la rang de modele succese facile, false talente sau imagini ale unor atrac┼úii distructive pentru societate. Scopul final al educa┼úiei de mas─â ├«n ┼čcoal─â trebuie s─â fie minimul necesar ┼či decent teoretic, maximul realizabil de preg─âtire practic─â ┼či deprinderi suficiente pentru totala adaptare la societatea informa┼úional─â. Sper c─â nu voi fi acuzat de elitism, dar s├«nt convins c─â era informatic─â va schimba societatea mai mult dec├«t ne a┼čteptam. At├«tea forme ale frumosului intelectual au dominat mii de ani lumea, dar din p─âcate t─âv─âlugul progresului a decantat ma┼čina inteligent─â, iar Rom├ónia ├«┼či va g─âsi locul ├«n noua form─â de civiliza┼úie doar dac─â marea majoritate a societ─â┼úii va fi format─â din "decen┼úi educa┼úi ┼či responsabili executan┼úi". V├«rfurile intelectuale vor ap─ârea oricum pe parcursul anilor de ┼čcoal─â, iar societatea va trebui s─â le ├«ndrume spre excelen┼úa cultural─â ┼či ┼čtiin┼úific─â. ┼×i chiar dac─â p─âr─âsesc ┼úara din motive profesionale sau materiale, avem datoria s─â-i facem s─â simt─â c─â s├«nt extrem de importan┼úi ┼či c─â apar┼úin culturii ┼či ┼čtiin┼úei rom├óne┼čti.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.