Oficial, ne merge bine

Publicat în Dilema Veche nr. 173 din 2 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Părăul este o comună din judeţul Braşov, aflată la mai bine de 50 de km de oraş. Şi cum este Părăul o comună ca multe altele, adică fără rost turistic în ea, mijloacele de acces se limitează doar la strictul necesar al celor nevoiţi să se deplaseze în alte sate. "Strictul", adică niscaiva autobuze "din oră-n oră", care circulă după un alt fus orar decît al celor care încă mai cred cu naivitate că ora are doar 60 de minute. Dacă totuşi te încăpăţînezi să ajungi - aşa cum, după spusele primarului, a făcut-o şi Uniunea Europeană - trebuie să te dai jos din autobuzul care merge spre Făgăraş, taman la intersecţia comunei Şercaia cu drumul ce duce spre Hoghiz. Aici, fie aştepţi în colbul drumului de ţară o maşină trimisă de la Primărie, ori o iei, lipa-lipa, prin praf, preţ de 3 km, spre Părău. "Sînt primar din 2004, cînd am fost ales pe listele PSD-ului, din turul doi", spune dl Mihai Popeneciu şi ne primeşte surîzător, dar aglomerat, prins fiind între un eveniment cultural, "Ziua Eroilor", şi unul politic, referedumul. Comuna Părău are patru sate, ne spune. În afară de Părău mai sînt Grid, Veneţia de Jos (de unde este el de fel) şi Veneţia de Sus. Are în jur de 2000 de locuitori care se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor, fiind de altfel şi o zonă specifică pentru creşterea bivolilor (la Şercaia, comuna învecinată, există şi o bază de cercetare şi creştere a bovalinelor). Insinuez: păi, aici normele europene ar trebui să fie ca la ele acasă!... Păi da, ne asigură dl primar, sînt. Oficial, în Părău, Uniunea Europeană e mai aproape de oameni şi oamenii de ea, decît v-aţi putea imagina pentru un sat românesc închistat în tradiţional sau decît v-ar putea înşela ochii, deja injectaţi cu praful uliţelor desfundate sau al amintirii de drum asfaltat "de pe vremea comunismului". Ce înseamnă, concret, în 2007, UE în Părău? În primul rînd, "beneficiem de proiectul de dezvoltare al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei - ŤEconomia bazată pe cunoaştere» - un proiect finanţat de Guvernul României şi Uniunea Europeană". Adică, un prim pas mai aproape de Europa se urmăreşte a se face prin informatizarea comunei şi prin aducerea a zece calculatoare cu server şi cu tot ce trebuie, cu acces nelimitat la Internet, pe bandă largă. "Şcoala comunei va beneficia de o sală de informatică, biblioteca comunală va avea şi ea un calculator, iar la Primărie se va afla server-ul principal." Şi întreb, într-o doară şi mucalit (zgîndărită niţel şi de termenul server pe care nici eu nu-l stăpînesc îndeajuns): chiar e musai Internetul în Părău? Vorbim totuşi de un sat în care media de vîrstă se situează bine înspre 70 de ani şi în care mulţi săteni - foşti CAP-işti cu o pensie care nu depăşeşte o sută de lei - trăiesc din ajutorul social. La ce le foloseşte Internetul? "De ce e important? Trebuie să promovăm, să învăţăm locuitorii cum să folosească calculatorul. Pentru că acum habar n-au, vin la mine şi se uită la laptop şi spun Ťia uite ce televizor are primarul»..." Marşez: bănuiesc că sătenii sînt mai interesaţi de lucrurile palpabile, cu folosinţă imediată, de genul: apă curentă sau cum îşi mai pot vinde produsele pe o piaţă care nu mai acceptă decît standarde europene într-ale igienei. "Într-adevăr, oamenii au înţeles că, dacă nu mulg curat, steril şi dacă nu fac anumiţi paşi care să presupună o anumită igienă, nu vor mai putea rezista. Pentru asta am amenajat un spaţiu, transformîndu-l într-o lăptărie modernă, cu canalizare, apă curentă, caldă şi rece, faianţă, gresie, cu două spaţii pentru depozitare. Normele europene ne-au impus aceste performanţe şi în domeniul creşterii animalelor, a prelucrării laptelui..." Ştiu să acceseze fondurile europene? "Punem la dispoziţie de la publicaţii şi sfaturi, la trimis din om în om cu tabele nominale cum că în ziua X la ora Y să vină la Primărie, măcar să ne spună: domnule, eu am pămînt, dar nu-l lucrez. Pentru a solicita subvenţii de la UE avem nevoie de o evidenţă clară a terenurilor şi a animalelor. Dacă e să cerem fonduri pentru 5000 de animale, cînd noi avem de fapt 1500, ne trezim că UE alocă mai mulţi bani pe care ajungem să nu-i cheltuim, neavînd cum, banii venind pe documente concrete, pe fiecare caz în parte." Despre fondurile SAPARD, "le spun: veniţi, sînt banii voştri, îi meritaţi. Pînă acum nu ne-am lovit de nici un fel de reticenţe. Ba uneori vin chiar în grupuri de 10, 15 inşi care se interesează de aceste fonduri, oameni pe care îi ajutăm cu toate informaţiile de care au nevoie". Chiar dacă vorbim de un sat cu populaţie îmbătrînită, primarul ne înfăţişează oamenii de aici ca fiind mînaţi de o enormă disponibilitate atît fizică, cît şi psihică de a-şi schimba stilul de viaţă via integrarea europeană. Nu li se pare prea greu? "Să se zbată pentru avutul lor? Nu, deşi majoritatea cetăţenilor sînt în vîrstă, vorbim de oameni care au muncit toată viaţa lor, fiind nevoiţi să se adapteze la multe schimbări... Vorbim de cei care au lucrat pentru CAP, oameni obişnuiţi cu supravieţuirea... şi mai vorbim de oameni dornici să progreseze." Aşadar, prin ochii primarului, Uniunea Europeană este percepută în Părău ca benefic, depăşind miturile şi problemele de adaptare la nou. Tot din perspectiva oficială, problemele pe care integrarea le ridică ar ţine doar de birocraţie, nicidecum de reticenţele şi mentalităţile oamenilor. "Birocraţia pentru accesarea de fonduri este enormă, foarte grea şi complicată. Dacă pînă anul trecut am avut de-a face pentru un proiect, doar cu o singură instituţie, Agenţia SAPARD, acum sînt trei. Agenţia, Finanţele - care urmăresc achiziţiile publice - şi Agenţia Naţională de reglementare şi de monitorizare a achiziţiilor publice." În rest, oficial le merge bine. Şi total european. Ce spun însă oamenii?

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Hailie Jade Scott, fiica lui Eminem, s-a căsătorit. Cum a arătat marele eveniment: „M-am trezit soție” FOTO
Fiica cunoscutului rapper Eminem, Hailie Jade Scott, și-a pus pirostriile. Tânăra de 28 de ani s-a căsătorit cu Evan McClintock sâmbătă, 18 mai, în orașul Battle Creek, Michigan.
image
Fiica Lisei Marie Presley se opune licitației Graceland, proprietatea emblematică a legendarului Elvis Presley
Nepoata lui Elvis Presley, actrița Riley Keough, încearcă să împiedice vânzarea Graceland, reședința regretatului cântăreț din Memphis, Tennessee, relatează BBC.
image
Vești bune pentru șoferii de camion: soluții pentru traficul intens din vama Giurgiu-Ruse
Șoferii de TIR ar putea scăpa de cozile interminabile din punctul de trecere al frontierei Giurgiu-Ruse. Autoritățile române și bulgare vor să redeschidă conexiunea de feribot pe ruta Giurgiu-Ruse pentru a reduce traficul intens și blocajele de pe podul peste Dunăre.

HIstoria.ro

image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.
image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.