Ochiul de ciclop

Publicat în Dilema Veche nr. 620 din 7-13 ianuarie 2016
Ochiul de ciclop jpeg

A  fost o ├«nt├«lnire premeditat-spontan─â. Eram ├«n anul al doilea de Litere ╚Öi, dac─â nu m─â-n╚Öel, eroii mei se numeau Martin Amis (tocmai ap─âruse la Univers romanul Banii) ╚Öi Gombrowicz (ie╚Öeau, unul dup─â altul, la acela╚Öi Univers, Ferdydurke, Pornografie sau Trans-Atlantic), dar ├«nghi╚Ťeam tone de pictur─â, dup─â cursuri, c├«nd ne ├«nc─âlzeam la Sala Dalles, r─âsfoind albume prea scumpe pentru noi sau pentru p─ârin╚Ťii no╚Ötri. Auzisem de el, era o legend─â underground a facult─â╚Ťii, puteai surprinde ini╚Ťialele alea misterioase plutind ├«ntre dou─â mese ├«ntunecate din barul facult─â╚Ťii, unde chiuleam de la ILR sau LRC ╚Öi turnam ├«nc─â o cafea ├«mpu╚Ťit─â peste foamea care ├«mi pare acum s─â fi fost singura senza╚Ťie palpabil─â din anii de ucenicie. Nu eram niciodat─â s─âtul. 

Cînd am aflat că o să avem un curs cu el, de la șase seara, am abordat problema sistematic: în primul rînd,

ÔÇô se g─âseau doar la sala de lectur─â, ╚Öi trebuia s─â le urm─âre╚Öti cu mare grij─â, mereu exista riscul ca un alt cmist s─â ╚Ťi-o ia ├«nainte. Bon, apoi cititul lor, ├«n sala aia ├«nghe╚Ťat─â, unde st─âteam cu trei pulovere pe noi, spion├«ndu-ne pe sub gene, ├«ncerc├«nd s─â fur─âm de la al╚Ťii ceea ce ni se p─ârea a fi un avantaj epistemologic (nimic nu e mai amuzant ╚Öi mai ├«nduio╚Ö─âtor dec├«t concuren╚Ťa dintre filologi). Trei ÔÇô ╚Ötiam c─â pred─â iconologie, a╚Öa c─â am ├«nceput s─â ne scormonim dup─â bani pentru a completa seria de Mari Pictori (fiecare num─âr dedicat unui mare artist, reproduceri decente spre bune, texte execrabile, eventual traduse cu curul). ╚śi vine primul curs: m-am a╚Öezat ├«n ultima banc─â din ÔÇ×OdobescuÔÇť, bine ascuns, ferit de orice eventual contact vizual. A sosit cu zece minute ├«nt├«rziere, purta un sacou negru, din velur, c─âma╚Ö─â alb─â, iar o e╚Öarf─â de culoare ├«nchis─â (bleumarin?) ├«i ├«nvelea g├«tul p├«n─â sub b─ârbie. Avea o paloare nobil─â, de vampir ╚Öi gesturile afectate, studiate p├«n─â la parodic, ale unui personaj matein. A trecut, ├«n acela╚Öi curs, de la D├╝rer la Heidegger, de la Derrida la Shakespeare, de la Bart├│k la Van Eyck. Avea o lup─â rotund─â, semisferic─â, pe care o numea ÔÇ×ochi de ciclopÔÇť, ╚Öi obi╚Önuia s─â ne arate cu ea c├«te un detaliu din reproducerile pe care le aducea: ╚Ťinea revista at├«t de ├«nclinat─â spre el, ├«nc├«t nimeni nu vedea nimic. Dar nu conta: era primul profesor de la Litere care reu╚Öea s─â spun─â ceva f─âr─â a fi ├«n mod evident decupat dintr-o carte ╚Ötiut─â pe de rost ÔÇô interpret─ârile ╚Öi leg─âturile pe care le f─âcea erau ├«n mod evident originale. ╚śi cam asta c─âutam la v├«rsta respectiv─â.

Avea un umor acid, chiar dac─â bine cosmetizat de toat─â arborescen╚Ťa ritualic─â a gesticii, de manierismul comportamentului. ├Ämi amintesc c─â a ├«ntrebat-o pe Ioana Baetica (care st─âtea ├«n primul r├«nd ╚Öi era extrem de agitat─â, indiferent de curs) despre subiectul lucr─ârii finale. ÔÇ×O s─â-mi fac lucrarea pe D├╝rer, domnule profesor!ÔÇť ÔÇ×Domni╚Öoar─â, nimeni nu face pe D├╝rer, cu at├«t mai pu╚Ťin dumneata!ÔÇť 

D at fiind c─â nu m-am desprins de ultimul r├«nd tot semestrul, am mizat to╚Ťi banii pe lucrarea final─â: trebuia s─â fie genial─â, ca s─â m─â observe. Trebuia s─â fie ceva at├«t de original ├«nc├«t s─â se desprind─â evident din topul de lucr─âri. Am recurs la o ╚Ömecherie: am ales ca subiect maladivul ├«n arta arti╚Ötilor manieri╚Öti (prefera╚Ťii lui) ╚Öi am construit ni╚Öte conexiuni absolut artificiale ├«ntre portretul mamei lui D├╝rer, celebrul Aici m─â doare, al aceluia╚Öi, Scene din via╚Ťa de spital, al lui Pontormo, ╚Öi Piet├á Rondanini, sculptura t├«rzie a lui Michelangelo. Mi-a ie╚Öit: cele mai bune lucr─âri au fost invitate la o cafea, dup─â curs. ╚śi a╚Öa a ├«nceput ceea ce cred c─â a fost adev─ârata mea ucenicie, ├«nt├«lnirea providen╚Ťial─â a tinere╚Ťii mele. Cafelele, care se transformau ├«n vodc─â dup─â nu mult timp, b─âute la Local familial (Belvedere se numea barul), bombi╚Ťa care d─âdea ├«nspre bisericu╚Ťa de l├«ng─â Arhitectur─â, scrumierele pline cu v├«rf ╚Öi discu╚Ťiile care p├«n─â diminea╚Ťa epuizau cam tot ce se putea discuta: de la psihanaliz─â la Breban ╚Öi de la Mopete la Ion Barbu. Dup─â ce se ├«nchidea acolo, tot alaiul (evident sub╚Ťiat) se ├«ndrepta spre ÔÇ×PescarulÔÇť, unde ÔÇ×domnul profesorÔÇť avea masa lui pe care l─âutarii ╚Ötiau s-o ocoleasc─â. Tot acolo, lupa (ochiul de ciclop, cum ├«i spunea) se transforma ├«n scrumier─â ╚Öi ie╚Öeau de sub mas─â bancurile (pe c├«t posibil intelectuale, ├«n ciuda orei ╚Öi a oboselii).  

Formam un soi de sect─â, destul de discre╚Ťi pentru a nu fi identifica╚Ťi, dar ne puteai recunoa╚Öte dup─â con╚Ťinutul gen╚Ťii sau dup─â felul ├«n care ├«ncepuser─âm s─âÔÇĹi imit─âm (pe jum─âtate parodic-afectuos, pe jum─âtate incon╚Ötient) gestica ╚Öi vocabularul: mi╚Öc─âri elegant-efeminate ale m├«inii, un sur├«s superior-ironic ├«n col╚Ťul buzelorÔÇŽ noi nu mai ar─âtam cu degetul, ci ÔÇ×exhibam indexul ├«ntr-o anumit─â direc╚ŤieÔÇť. Ne aducea c─âr╚Ťi, albume, dar era ├«n acela╚Öi timp un tip foarte curios, ├«l interesa absolut orice din via╚Ťa noastr─â, din proiectele ╚Öi interesele noastre, pe care cu timpul am ├«nceput s─â i le dezv─âluim. Se crease un soi de intimitate (iubire maestru-discipol), care ajungea ╚Öi ├«n zonele intangibile ale pragmatismului: dat fiind c─â el pl─âtea ├«ntotdeauna, se ├«nt├«mpla s─â r─âm├ón─â f─âr─â cash ├«ntre dou─â ÔÇ×seminariiÔÇť (├«ntre Beluvedere, cum ├«i spuneam, ╚Öi Ihtiofagi, la ÔÇ×PescarulÔÇť). A╚Öa c─â-mi d─âdea cardul, cu PIN cu tot, cu indica╚Ťia s─â extrag ÔÇ×de la banca MavrogheniÔÇť. Cam asta mi-a r─âmas din facultate: amintirea lungilor nop╚Ťi ├«ncheiate la Ihtiofagi, interminabilele discu╚Ťii deasupra unui album Caravaggio (care mi-a r─âmas mie), sutele de pachete de ╚Ťig─âri (Kent 1 ÔÇô el, noi ÔÇô orice), vodcile sorbite pre╚Ťios ╚Öi nenum─âratele proiecte: o carte monumental─â despre baroc, o nou─â traducere a Divinei Comedii, un jurnal, un amplu interviu, reeditarea Palimpsestelor etc. Sau seara c├«nd am reu╚Öit s─â-l convingem s─â bea o bere cu noi la Argentin (cimitir al tinere╚Ťii noastre), o sear─â de var─â, cald─â, c├«nd eram m├«ndru ca un fiu care-╚Öi scoate tat─âl pentru prima oar─â la teras─â.

U ltima dat─â ne-am v─âzut (fac un salt enorm) tot ├«ntr-o var─â, la Bellini, cel de vizavi de Cinema PRO: nu ne mai ├«nt├«lniser─âm de c├«╚Ťiva ani, eu aveam deja un copil (toat─â seara mi-a spus Papa╚Öa, ├«ntr-un fel care m-a jignit) ╚Öi munceam la Polirom. N-am reu╚Öit s─â reg─âsesc aburul adormitor, magic, care ne ├«nconjura ├«n anii de facultate. Mi s-a p─ârut ├«mb─âtr├«nit ╚Öi, ├«ntr-un mod iritant, neschimbat. Toate manierismele lui, care ├«mi p─âruser─â fermec─âtoare, acum ├«mi s─âreau ├«n ochi. Eram ca un contabil ├«n luna bilan╚Ťului: c├«nd pe mas─â a ap─ârut ochiul de ciclop, transformat ├«n scrumier─â, n-am mai rezistat. Am plecat cu un gust amar ├«n gur─â ╚Öi abia pe drum mi-am dat seama c─â eu m-am schimbat, c─â nu mai am vulnerabilitatea din studen╚Ťie, care cerea un protector sau o sect─â. Am vrut s─â m─â ├«ntorc ╚Öi s─â-i cer iertare pentru ce am g├«ndit ╚Öi pentru multe altele. N-am f─âcut-o. Ast─âzi m-a╚Ö ├«ntoarce, dar nu mai e acolo.    

Bogdan-Alexandru St─ânescu este scriitor.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.