Obiceiuri proaste

Nicoleta ROMAN
Publicat în Dilema Veche nr. 809 din 22-28 august 2019
Obiceiuri proaste jpeg

Decît zic, e bine că omul vreodată
P-alt s─â nu defaime, s─â-i puie vro pat─â,
╚śi mai mult p-acelea care-l ├«nso╚Ťe╚Öte
Sau altfel cu dînsu-mpreună trăiește.
C─â cine-i de treab─â cu prost nu s-adun─â,
Cinstea cu ocara nu pot fi-mpreun─â.
Cine își defaimă contovaroșia
Își arată însuși necuvioșia.
(Anton Pann) 

Autorul r├«ndurilor de mai sus se num─âr─â printre cei care au scris unul din cele mai cunoscute manuale de bun─â purtare ├«n secolul al XIX lea rom├ónesc, Hristoitie sau ╚Öcoala moralului care ├«nva╚Ť─â toate obiceiurile ╚Öi n─âravurile cele bune (1834). Un ghid comportamental despre c├«nd ╚Öi cum s─â se vorbeasc─â ├«ntr-o conversa╚Ťie, cum s─â se poarte individul cu prietenii, cum s─â se m─ân├«nce ,,f─âr─â baleÔÇť ╚Öi alte c├«te ╚Öi mai c├«te. ├Äntr-o analiz─â a sa, istoricii ╚Öi criticii literari ├«l considerau ╚Öi un manual de ├«n╚Ťelepciune, o modalitate prin care omenia poate fi asimilat─â polite╚ŤiiÔÇŽ c─âci dac─â vrei s─â fii bun, s─â fii om, nu te pretezi la orice. Re╚Ťinerea ╚Ťine cont de norme, chiar ╚Öi nescrise. Astfel, Anton Pann sublinia valoarea b├«rfei ├«n construirea reputa╚Ťiei ╚Öi modul ├«n care utilizarea sa caracterizeaz─â deopotriv─â pe cel care o ├«mpr─â╚Ötie ╚Öi pe cei care stau s─â o asculte. El ├«ns─â nume╚Öte b├«rfa rea, instrumentalizat─â ╚Öi bazat─â pe un fals, deosebind o ├«n mod incon╚Ötient de cea spontan─â, de circulare a unei informa╚Ťii adev─ârate. Indiferent, societatea le descrie ca pe ÔÇ×obiceiuri proasteÔÇť care afecteaz─â invariabil individul.

ÔÇ×Gura lumiiÔÇť influen╚Ťeaz─â, individul decide

La ├«nceput de veac, ├«n iarna anului 1803, Arghira ap─ârea ├«n fa╚Ťa judec─âtorilor pentru c─â so╚Ťul, condicarul Ilie, cerea divor╚Ť. Povestea lor este povestea unui cuplu ├«n care zvonul, b├«rfa ╚Öi p─ârerea celorlal╚Ťi le direc╚Ťioneaz─â traiul ├«n comun. Arghira este mai ├«n v├«rst─â dec├«t so╚Ťul ei, dar nu cu mult; ├«n plus, este la a treia c─âs─âtorie. ├Änainte de a o lua de soa╚Ť─â, Ilie a fost avertizat de cei din jur de cum ╚Öi-a ÔÇ×metahirisitÔÇť sau petrecut ea via╚Ťa p├«n─â a-l cunoa╚Öte ╚Öi c─â ├«i pl─âcea s─â ╚Ťin─â casa deschis─â. Atunci nu a contat ╚Öi nici ├«n momentul c├«nd a prins-o st├«nd pe ascuns de vorb─â, ╚Öoptit, singur─â ╚Öi pe ├«ntuneric, cu un Ianache. A iertat-o, avertiz├«nd-o s─â nu se mai repete. Un timp, lucrurile s-au mai potolit, dar apoi, ├«n S─âpt─âm├«na Mare, c├«nd era plecat cu treab─â la Bucure╚Öti, Arghira ╚Öi Ianache s-au ├«n-t├«lnit din nou. De data aceasta nu i-a mai prins dar, ├«ntors acas─â, numele ├«i era ÔÇ×plin de vorbeÔÇť, ╚Öi oamenii i-au povestit ce s-a ├«nt├«mplat; unii i-au spus chiar ╚Öi c─â l-au v─âzut pe Ianache intr├«nd noaptea ├«n casa lui. Cu timpul, ╚Öi alte fapte au ie╚Öit la lumin─â, iar Arghira a ajuns ca din jup├«neas─â, cinstit─â condic─âreas─â ce era a merge ╚Öi prin case proaste ╚Öi a s─â ├«ndatora de bea. Femeia nu a negat nimic, dar a subliniat c─â nu a fost prins─â asupra faptei, ├«n p─âcat des─âv├«r╚Öit. Doar pe acest cuv├«nt, Ilie nu a vrut s─â o primeasc─â ├«napoi, el ┼čtiind care erau normele morale, c─â mai v├«rtos la parte femeiasc─â este toat─â podoaba casii. Cum mai putea fi el respectat de ceilal╚Ťi? Nu veniser─â oamenii, vecini sau nu, s─â i spun─â ce f─âcuse? Cum se mai putea ├«ntoarce printre ei, iert├«nd-o iar─â╚Öi? Femeia fusese auzit─â spun├«nd c─â va s─â scape ╚Öi de acest b─ârbat, s─â r─âm├«n─â v─âduv─â din nou, iar Ilie se temea, dincolo de ru╚Öine, pentru siguran╚Ťa sa. Frica de a fi otr─âvit ├«l b├«ntuia ╚Öi ideea care se prefigureaz─â ├«n ├«ntreg discursul s─âu din jalba de divor╚Ť este cea a unei c─âs─âtorii ├«n care intrase din gre╚Öeal─â, f─âr─â a ╚Ťine cont de instinct, de p─ârerea oamenilor ╚Öi a comunit─â╚Ťii. De aici ╚Öi p├«n─â la hot─âr├«rea final─â nu mai este dec├«t un pas, iar Ilie ├«l face ar─ât├«nd r─âspicat at├«t Arghirei, c├«t ╚Öi judec─âtorilor c─â nu mai poate tr─âi de hul─â ╚Öi ru╚Öinea lumii. La dou─âzeci ╚Öi cinci de ani dup─â v├«rsta tinere╚Ťilor lui, care ╚Öi le-au ├«nchis cu o muiere de doi b─ârba╚Ťi se vrea eliberat de c─âs─âtorie. Iar pe ea lumea s─â nu o mai ╚Ötie de so╚Ťie a sa. ├Än acest caz, comunitatea apare ca un factor prin prisma c─âruia s├«nt construite povestea, reputa╚Ťia femeii, discursul b─ârbatului ╚Öi, nu ├«n ultimul r├«nd, este luat─â decizia. Comunitatea a avertizat, a supravegheat ╚Öi a influen╚Ťat, iar lui Ilie pare a i se potrivi un c├«ntec popular ce circula ├«n Bucure╚Ötiul vechi, de alt─âdat─â: Foe verde lobod─â / ╚Üa╚Ťo / Gura lumii slobod─â, / ╚Üa╚Ťo / LasÔÇÖo ├«n pace s─â vorbeasc─â / Dragostea s─â ne tr─âiasc─â, / LasÔÇÖo ├«n pace s─â b├«rfeasc─â / Puicu╚Ťa s─â m─â iubeasc─â, / C├«nd toca la Radu vod─â / Eu stam cu puica de vorb─â / ╚śi-o ╚Ťineam de cing─âtoare / ╚śi-mi jura pe s├«ntul soare / ╚śi pe s├«nta n─âsc─âtoare / C─â pe altul nu mai are. (ÔÇŽ) // Foe verde iasomie / ╚Üa╚Ťo / La gr─âdin Episcopiei / ╚Üa╚Ťo (ÔÇŽ) / ├Äntr-o sear─â f─âr─â lun─â / M─â dusei ah! ├«n gr─âdin─â / ╚śi v─âzui ah! ce v─âzui! / ├Ämi st─â ├«n inima-n cui! / Draga mea ginga╚Öe floare / Te jurai pe s├«ntul soare / Pe luna lumin─âtoare / ╚śi pe s├«nta n─âsc─âtoare! / Ah! ce foc mi te jurai! / C─â pe altul nu mai ai! / ╚śi mi te prinsei ├«n fa╚Ť─â / Str├«ng├«ndu-te altuÔÇÖn bra╚Ť─â / S─ârut├«ndu-l cu dulcea╚Ť─â! / Da╚Ť-ar Dumnezeu ╚Öi ╚Ťie / Ce mi-ai f─âcut ╚Öi tu mie.

Condicarul a trecut ini╚Ťial peste p─ârerile celorlal╚Ťi, peste cleveteala vecinilor ╚Öi sfaturile (ne)c─âutate ale apropia╚Ťilor; ╚Öi-a luat ca pav─âz─â ├«ncrederea ├«n femeia sa ╚Öi propria judecat─â. ├Äns─â b├«rfa l-a ajuns din urm─â ╚Öi a devenit realitate pornind de la fr├«nturi de adev─âr, b─ânuieli ╚Öi ├«n lipsa unei neg─âri din partea Arghirei.

Bîrfa bună, bîrfa rea

Cuvintele altora transform─â percep╚Ťia public─â despre un individ. Devin o b├«rf─â c├«nd reprezint─â ├«mp─ârt─â╚Öirea unei intimit─â╚Ťi a celuilalt c─âtre un public mai larg, ├«n absen╚Ťa ╚Öi f─âr─â acordul sau din dorin╚Ťa respectivului. O astfel de discu╚Ťie aduce invariabil ├«n prim-plan ╚Öi familia, prietenii ╚Öi anturajul. Pot s─â nici nu fie cunoscu╚Ťi, nu conteaz─â; s├«nt ÔÇ×creiona╚ŤiÔÇť moral ├«n mod imaginar. Indiferent de natura sa, subiectul se reia ╚Öi se rediscut─â, cu noi valen╚Ťe, ├«nflorituri ╚Öi judec─â╚Ťi c─âci fiecare ÔÇô fie prin prisma v├«rstei, a unei autorit─â╚Ťi ├«n spa╚Ťiul public sau chiar a rela╚Ťiei apropriate cu respectivul ÔÇô se simte ├«ndrept─â╚Ťit s─â-╚Öi dea cu p─ârerea despre ce ╚Öi cum ar trebui s─â fac─â acesta pentru a corespunde a╚Ötept─ârilor sociale. Jocul cuvintelor este parte a unei socializ─âri, iar b├«rfitorul se simte degajat s─â vorbeasc─â despre o ter╚Ť─â persoan─â absent─â, ├«n spatele unui discurs moralizator ╚Öi chiar afectiv, cre├«nd pun╚Ťi de complicitate cu cei prezen╚Ťi. Ceea ce spune ├«l face s─â se simt─â important ╚Öi ├«l integreaz─â social, iar practica este ├«n╚Ťeleas─â ca parte a naturii umane, cum bine puncteaz─â un proverb care o ia ├«n der├«dere: A vorbit ╚Öi nea Ion, c─â este ╚Öi el om.

├Äns─â, prin reluare ╚Öi o ├«mbog─â╚Ťire fic╚Ťional─â continu─â, se ajunge la un ÔÇ×lan╚ŤÔÇť informa╚Ťional care se ├«ndep─ârteaz─â cu mult de realitate. ├Än momentul ├«n care b├«rfa este utilizat─â dintr-un interes material/simbolic, v─ât─âm├«nd individul, apare ponegrirea ╚Öi, totodat─â, nevoia de restabilire a ordinii fire╚Öti ╚Öi a reputa╚Ťiei de c─âtre acesta din urm─â. Astfel, linia de demarca╚Ťie ├«ntre b├«rfa bun─â, inocent─â, ╚Öi cea rea, batjocoritoare, este fragil─â ╚Öi uneori insesizabil─â. Devine vizibil─â ╚Öi con╚Ötientizat─â de to╚Ťi c├«nd ajunge un instrument politic precum dela╚Ťiunile practicate ├«n timpul Revolu╚Ťiei Franceze sau inform─ârile mai mult sau mai pu╚Ťin anonime din vremea regimului comunist. Autorit─â╚Ťile caut─â acel mic adev─âr utilizabil ╚Öi se folosesc de aceast─â practic─â social─â a individului, pedepsind ├«ns─â fabricarea informa╚Ťiei ╚Öi punerea deliberat─â pe o pist─â gre╚Öit─â. Codul Penal recunoa╚Öte delictul calomniei ╚Öi pe cel al injuriei, iar la final de secol XIX cel care ├«l comite pe primul este acela care prin cuvinte rostite ├«n public, prin strig─âri, prin vreun act autentic sau public, prin scrisori, prin imprimate, prin desene sau gravuri, prin embleme v├«ndute sau expuse spre v├«nzare, distribuite sau ├«nfipte ├«n public, va prepune asupra unui individ fapte care, de ar fi adev─ârate, ar supune pe prepusul la pedepse, sau m─âcar la ura sau dispre╚Ťul cet─â╚Ťenilor. Pe de alt─â parte, injuria reprezint─â imputarea unui n─ârav sau viciu prin cuvinte oc─âr├«toare; cu alte cuvinte, sintetizarea b├«rfei. Ea era pedepsit─â prin amend─â ╚Öi o perioad─â de deten╚Ťie de c├«teva zile. Individul avea mijloacele de a se ap─âra ╚Öi de calomnie, ╚Öi de injurie. Cum spunea Dimitrie Bolintineanu ├«n Manoil, prin personajul s─âu, b─ânuit de criminal: Nu m─â tem de legi. Dreptatea va fi pentru mine; s├«nt calomniat. Dar am cuv├«nt ca s─â m─â tulbur: calomnia este ca un c─ârbune stins, ce nu te arde, dar te m├«nje╚Öte. 

Nicoleta Roman este cercet─âtoare la Institutul de Istorie ÔÇ×Nicolae IorgaÔÇť din Bucure╚Öti. Cea mai recent─â carte publicat─â este Dezn─âd─âjduit─â femeie nÔÇÖau fost ca mine. Femei, onoare ╚Öi p─âcat ├«n Valahia secolului al XIX-lea, Humanitas, 2016.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.