Oamenii vor să fie păcăliți

Alex DOPPELGÄNGER
Publicat în Dilema Veche nr. 792 din 25 aprilie – 1 mai 2019
Oamenii vor să fie păcăliți jpeg

Acum doi ani, Bucureştiul l-a avut oaspete pe croatul Braco, a cărui privire blajină se spune că aduce linişte în sufletele oamenilor care îl privesc. Bineînțeles, această extraordinară sesiune nu a fost gratuită: toată distracţia costa 40 de lei pentru cinci minute de privit o sală întreagă de inşi. Fă tu calculele. Anul ăsta, pe 19 iunie, îl aşteptăm cu braţele deschise pe un alt brav exponent al fenomenelor paranormale, pe Albert Ignatenko, care e telepat, face previziuni despre viitorul omenirii, îţi schimbă destinul şi te poate programa „pentru 100% sănătate, tinereţe veşnică şi fericire“. Biletele costă între 100 şi 200 de lei.

Se pare că, în sfîrşit, a început şi România să prindă pasul cu restul lumii occidentale în ceea ce priveşte pseudoştiinţa. Bine, astea sînt cazurile mai mediatizate, şarlatanii proliferînd de ceva vreme prin intermediul cabinetelor de astrologie, de biorezonanţă, iridologie, homeopatie, vindecare theta, respiraţie holotropică etc., care promit marea cu sarea şi Luna de pe cer. Nu putem decît să ne bucurăm că, în sfîrşit, am intrat în rîndul lumii şi putem fi şi noi păcăliţi de astfel de şarlatani.

Fireşte, şarlatanii poartă o importantă parte din vina pentru răspîndirea pseudoştiinţei şi a neîncrederii în ştiinţă, dar ar fi greşit să le atribuim lor 100% din aceasta, ei avînd mereu complici. Acei complici sîntem noi: eu, tu, oricine are urechi să îi asculte şi să-i creadă. O veche frază din latină spune „Mundus vult decipi, ergo decipiatur“ („Oamenii vor să fie păcăliţi, păcăleşte-i“) care descrie perfect această situaţie. Fie că vorbim de naivitate, disperare sau pur şi simplu prostie umană, ne aruncăm bucuroşi în braţele pseudoştiinţei, ajutăm la răspîndirea ei şi la apariţia a noi forme de pseudoştiinţă care să ne priveze de bani sau de sănătate. Braco şi Ignatenko nu sînt ascultaţi de oamenii proşti, cum adesea credem în mod eronat şi arogant. Sînt oameni inteligenţi în lume care sînt convinşi că Pămîntul e plat, că poţi vindeca toate tipurile de cancer cu suc de lămîie şi că bolile sînt cauzate de gînduri rele.

Cum putem ajuta la limitarea (şi, într-o lume ideală, chiar la stoparea) pseudoştiinţei şi a efectelor ei? În primul rînd, trebuie să înţelegem că sîntem mai susceptibili la astfel de minciuni decît am dori să credem. Pseudoştiinţa este, în esenţă, doar un set de credinţe iraţionale ce vor să treacă drept raţionale, ce se deghizează în ştiinţă. Astfel, aceasta este clădită pe o fundaţie şubredă, alcătuită din poveşti fantasmagorice, noţiuni elementare de psihologie şi trucuri de iluzionism. Există concepţia conform căreia, pentru a putea demonta pseudoştiinţa (că vorbim de Pămînt plat, paranormal, medicină alternativă, puteri telepatice etc.), e nevoie să fii doctor în fizică cuantică, biochimie, medicină, astrofizică etc. Nicidecum! Adesea este de ajuns să cunoşti nişte principii de bază din logică (briciul lui Occam, erori de logică, sarcina dovezii) şi să înţelegi cum funcţionează mintea umană pentru a vedeai că pseudoştiinţa e doar o păcăleală. De exemplu, pareidolia este tendinţa omului de a percepe tipare sau alte lucruri cunoscute de acesta în stimuli vagi: forme în nori, feţe în corpuri de mobilier, mesaje ascunse în muzică. Multe din fenomenele paranormale (Sfînta Maria în sandwich-uri cu caşcaval, fantome, mesaje subliminale) pot fi explicate lejer făcînd apel la această tendinţă. Creierul nostru nu este perfect, trebuie să înţelegem asta, şi de multe ori o ia pe arătură, interpretînd greşit stimulii din mediul înconjurător. Adesea acceptăm afirmaţiile a tot felul de dubioşi care spun că ne pot ghici viitorul pentru că nu înţelegem cît de multe lucruri pot fi relevate din felul în care ne îmbrăcăm şi de limbajul corpului.

Pentru a putea lupta împotriva pseudoştiinţei, trebuie înainte de toate să ne înţelegem pe noi înşine: cine sîntem mai exact, cum gîndim, cum putem fi păcăliţi şi mai ales cum ne păcălim singuri. Şarlatanii au o parte din vină, dar jumătate din munca depusă pentru a ne păcăli o facem chiar noi. 

Alex Doppelgänger este blogger. Cea mai recentă carte publicată este Atomi și microunde: Cum știm ce știm. Poveștiința 2, Editura Pandora M, 2017.

Foto: Pedro Ribeiro Simões, flickr

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

1669494557875057 1XMKigNP jpg
Argentina-Mexic. Foștii campioni mondiali au jucat prost, dar au avut un jucător Messianic
Selecţionata Argentinei rămâne în cursă pentru optimile de finală ale Cupei Mondiale de fotbal din Qatar, după ce a învins echipa Mexicului cu scorul de 2-0 (0-0), sâmbătă seara, pe Lusail Stadium din Al Daayen, în Grupa C.
Bataie intre suporteri jpg
Bătaie între fanii englezi și cei galezi. Pumni, picioare și scaune folosite în ciocnire VIDEO
Două grupuri de fani, unul din Anglia, celălalt din Țara Galilor, după cum arată tricourilor pe care le purtau, s-au luat la bătaie în stațiunea spaniolă Tenerife. Meciul dintre cele două naționale va avea loc marți.
smurd masina foto shutterstock
Un șofer de 82 de ani a omorât doi pietoni, după ce, în urmă cu puțin timp, accidentase un biciclist
Un grav accident rutier a avut loc sâmbătă seara în Argeș. Doi pietoni accidentați pe DN7 au murit. Tragedia a fost provocată de un șofer în vârstă de 82 de ani, la scurt timp după ce mai provocase un accident.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.