“Oamenii merg la doctor doar cînd îi doare ceva”– interviu cu Borala KOO

Publicat în Dilema Veche nr. 319 din 25-31 martie 2010
“Oamenii merg la doctor doar cînd îi doare ceva”– interviu cu Borala KOO  jpeg

Borbala Koo este de profesie medic ginecolog şi director executiv al Societăţii pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală. O nemulţumeşte faptul că aproape toate fondurile de dezvoltare au dispărut odată cu intrarea României în UE şi că organizaţiile au intrat în colaps şi condamnă faptul că nimeni nu este dispus să se implice în „reabilitarea“ lor. Nu intenţionează însă să renunţe, în primul rînd din respect pentru voinţa celor care au pus pe picioare această societate, dar şi pentru că „asta face de-o viaţă şi nu se imaginează altfel“.
 Cum reacţionează adulţii cînd aud expresia „educaţie sexuală“? Nu sînt reticenţi, dat fiind că adulţii ar fi „acele persoane care ştiu mai bine ce este bine şi ce nu“?

Evident că dacă foloseşti termenul de educaţie sexuală s-ar putea ca adultul să nu considere că are nevoie de aşa ceva, tocmai pentru că este adult. Cel mai bine este să renunţi la această etichetă şi, în primă fază, să-l ajuţi să-şi identifice nevoile şi problemele care diferă extrem de mult de cele ale tinerilor. Unele dintre ele sînt legate de plăcerea sexuală, altele – de abuzuri, violenţe şi de o întreagă „constelaţie“ de evenimente neplăcute. Din această perspectivă, femeile sînt mult mai afectate decît bărbaţii şi au mai multă nevoie de ajutor. Ele nu sînt educate să se exprime, să comunice şi este lesne de înţeles că, din această cauză, cînd bărbatul vine acasă, dă uşa de perete şi spune: „În seara asta, eu vreau sex“, ea nu are altă variantă decît să accepte. Evident, nici bărbaţii nu sînt foarte educaţi – în primul rînd, nu concep un refuz din partea femeilor.    <i>Nu toate femeile tac însă, fapt care iar pare să fie periculos pentru ele. Dacă partenerul vine acasă băut, dar cu chef de sex, şi femeia spune că nu vrea, probabilitatea să facă sex şi să ia şi două palme este foarte mare. </i>

Aşa este, dar nu în toate cazurile. Bărbatul poate renunţa, dar, pentru că el este bărbat şi are nevoie de mult sex, caută plăcerea în altă parte, fapt care dezechilibrează enorm relaţia respectivă. Şi adulţii au, aşadar, probleme care ar trebui discutate. Unele persoane apelează la ajutorul prietenilor, dar nu multe au şansa de a avea prieteni cărora să le împărtăşească lucruri deloc plăcute. Unde să te duci dacă nu există măcar cluburi, de exemplu, unde adulţii cu probleme asemănătoare se pot întîlni?

Aţi avut în trecut un program, „Dragoste fără griji“, prin care femeilor între 15-35 de ani li se facilita accesul la informaţiile legate de contracepţia modernă şi de sănătatea vieţii sexuale. Programul s-a desfăşurat pe parcursul unui an şi a vizat atît mediul urban cît şi cel rural. Care este situaţia la sate? Sînt tarele mai negre decît oriunde sau este doar o falsă impresie?


Din punctul meu de vedere, în provincie se întîmplă lucruri extrem de interesante. De exemplu, te surprinde lejeritatea oamenilor, a femeilor în mod special, cu care îşi exprimă propria sexualitate. Dacă mergeţi vara, cînd este foarte cald, pe uliţele unei comune, veţi observa că atît bărbaţii cît şi femeile merg mult mai dezbrăcaţi pe stradă decît cei de la oraş. Mai puţin în week-end, pentru că atunci poartă haine de sărbătoare, dar în cursul săptămînii uliţele sînt pline de bluziţe, breteluţe, pantalonaşi etc. Eu cred că „spargerea“ tabuurilor vestimentare s-a produs mult mai repede la sat decît la oraş.

Dincolo însă de felul în care se îmbracă, sînt informaţi, sînt educaţi să discute anumite subiecte?

Cît şi cum ştiu, adulţii îşi discută problemele, şi asta se întîmplă, cred, datorită comunităţii. Toată lumea cunoaşte pe toată lumea, fiecare ştie ce face celălalt şi discută foarte mult între ei. Informaţiile – cum ar fi, de exemplu, bolile cu transmitere sexuală sau cancerul de col uterin şi de sîn – ajung însă mai greu la sate. Nu prea folosesc metode contraceptive moderne pentru că, din păcate, foarte multe informaţii eronate au ajuns la ei fără ca nimeni să le poată explica cum stau, de fapt, lucrurile. În loc să afle despre beneficii, ei aud că de la „pilulă“ te îngraşi şi faci cancer de sîn, că steriletul provoacă cancer uterin etc. În orice sat există cineva cu o rudă care a luat hormoni, şi hormonii nu fac bine, şi a făcut cancer... „Cancerofobia“ este una dintre cele mai importante fobii în domeniul sănătăţii! Un lucru îmbucurător este însă faptul că folosesc măcar contracepţia tradiţională – metoda calendarului sau coitus interruptus.

Şi-au format adulţii reflexul mersului la doctor? Femeile, de exemplu, merg la ginecolog măcar o dată la şase luni, aşa cum recomandă cărţile?

 Oamenii merg la doctor, dar doar cînd îi doare ceva. Femeile nu se vor duce, aşadar, niciodată la un ginecolog pentru un test Papanicolau sau pentru un examen de secreţii, dacă nu au o suferinţă, şi asta spune multe despre educaţia lor în domeniul sexualităţii. În 2004, în urma unui Studiu al Sănătăţii Reproducerii, a reieşit faptul că aproape jumătate dintre femeile din România nu foloseau nici o metodă contraceptivă, deşi sînt absolut convinsă că auziseră de aşa ceva. Femeile nu au timp, sînt mereu pe fugă, au mereu ceva de făcut şi, poate cel mai grav, niciodată nu se consideră prioritare. Pe o listă a priorităţilor, ele sînt mereu undeva, în spate; întîi vin copiii, după aceea – soţul, părinţii, socrii, bunicii şi, undeva, la capătul listei, vin şi ele.

a consemnat Ruxandra TUDOR
 

Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.

Adevarul.ro

image
Mituri despre nutriție, dărâmate de un specialist. Carnea nu face rău, pâinea nu îngrașă. Singurele alimente hipercalorice
Carnea nu ne face rău, la fel cum pâinea nu ne îngrașă. Măsura este însă totul, iar alimentele, oricât de sănătoase, nu pot face, singure, minuni în viața noastră, spune medicul nutriționist Laura Ene.
image
Crimă teribilă într-un sat din Buzău. Suspecți, trei copii care au vrut să-i fure bicicleta unui consătean de 81 de ani
Este o amplă anchetă în desfășurare, în localitatea Pogoanele, după ce un bătrân de 81 de ani a fost ucis cu brutalitate de trei copii. Aceștia l-au prins pe octogenar într-o vie, departe de sat, și l-au bătut pentru a-i fura bicicleta.
image
Cum a scăpat Macron de ceasul de lux într-un interviu. Gestul i-a înfuriat pe protestatari VIDEO
Emmanuel Macron a stârnit indignare, după ce la jumătatea unui interviu despre schimbările puternic contestate ale sistemului de pensii și-a scos de la mână ceasul de lux.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.