O televiziune cu adev─ârat public─â

Rodica CULCER
Publicat în Dilema Veche nr. 325 din 6 - 12 mai 2010
O televiziune cu adev─ârat public─â jpeg

Spre mare mea uimire, de c├«nd am p─â┼čit pe poarta TVR am auzit frecvent afirma┼úii de tipul ÔÇ×s├«ntem o televiziune de statÔÇť ┼či ÔÇ×trebuie s─â avem rela┼úii bune cu guvernul, pentru c─â... asta e!ÔÇť. Era clar c─â, dac─â ├«n┼či┼či angaja┼úii TVR nu f─âceau diferen┼úa ├«ntre o televiziune de stat, finan┼úat─â integral de la buget, ┼či o televiziune public─â, finan┼úat─â de cet─â┼úeni prin taxa radio-tv, institu┼úia nu avea cum s─â fie receptiv─â la exigen┼úele jurnalismului independent, ci prefera s─â func┼úioneze dup─â principiul ÔÇ×capul ce se pleac─â sabia nu-l taieÔÇť. Mai mult, duc├«nd acest mod de g├«ndire la extreme, unii au ajuns s─â fie scandaliza┼úi pentru c─â proiectul de lege ini┼úiat de Raluca Turcan prevede ├«n ultima sa variant─â ca numai societatea civil─â, nu partidele politice, s─â nominalizeze candida┼úi pentru Consiliile de Administra┼úie. S─â tr─âie┼čti ┼či s─â munce┼čti f─âr─â tutel─â politic─â pare de neconceput pentru unii dintre angaja┼úii TVR. Din fericire nu pentru to┼úi.

Modul de g├«ndire despre care am vorbit mai sus are explica┼úii subiective ┼či obiective. Din prima categorie fac parte afinit─â┼úile politice ale unui important grup de angaja┼úi fa┼ú─â de partidul care a configurat TVR la ├«nceputul anilor 1990 ┼či dup─â 2000 ┼či f─âr─â aprobarea c─âruia nu ajungeai ┼či nu r─âm├«neai ├«n TVR. Teama c─â partidul ┼či-ar putea pierde pozi┼úia dominant─â ├«n interiorul institu┼úiei ┼či, odat─â cu el, cei care i-au fost ┼či-i s├«nt ├«nc─â fideli se exprim─â ast─âzi ├«n teama pe care o simt cei angaja┼úi politic fa┼ú─â de politizare. Mai interesante pentru noi s├«nt ├«ns─â motivele obiective, pentru c─â nu to┼úi angaja┼úii TVR au loialit─â┼úi politice, dar to┼úi ┼čtiu c─â televiziunea public─â a fost ├«ntotdeauna supus─â presiunilor politce ┼či c─â nimeni nu a sc─âpat de pedeaps─â dac─â a sup─ârat puterea. Faptul c─â ace┼čti oameni au dreptate ne arat─â ┼či care s├«nt punctele vulnerabile ale Legii 41/1994, dup─â care func┼úioneaz─â serviciile publice de radio ┼či televiziune ┼či justific─â demersul politic ce vizeaz─â schimbarea acestei legi. Pe scurt, legea ÔÇ×vecheÔÇť formalizeaz─â dependen┼úa absolut─â a TVR ┼či SRR de factorul politic, pentru c─â majoritatea parlamentar─â poate practic s─â schimbe conducerea celor dou─â institu┼úii ├«n fiecare an prin respingerea raportului de activitate. ├Än consecin┼ú─â, conducerea acestor servicii nu este niciodat─â protejat─â de schimb─ârile politice, iar pre┼čedintele-director general este nevoit s─â-┼či negocieze sprijinul politic ├«n Parlament, subordon├«nd grila de programe ┼či linia editorial─â obiectivului p─âstr─ârii func┼úiei. Unde mai punem c─â ├«ns─â┼či func┼úia de pre┼čedinte-director general este politizat─â, ocupantul ei fiind votat de Parlament, de regul─â ├«n urma unui troc politic. Cei care, miz├«nd pe lipsa de informare general─â, afirm─â non┼čalant c─â nu schimbarea legii garanteaz─â depolitizarea SRTV, ci numirea la conducere a unui jurnalist din mediul privat (adic─â obi┼čnuit s─â asculte de patron!), ar face bine s─â citeasc─â legea m─âcar dup─â ce au emis aceste enormit─â┼úi, dac─â nu au f─âcut-o ├«nainte de a gl─âsui.

Judec├«nd prin prisma efectelor Legii 41, faptul c─â noul proiect de lege separ─â func┼úia de pre┼čedinte al Consiliului de Administra┼úie de cea de director general este binevenit, cum tot binevenit─â este ┼či eliminarea posibilit─â┼úii de a demite ├«ntregul Consiliu de Administra┼úie ├«n momentul prezent─ârii raportului de activitate. Sistemul propus de proiectul Raluc─âi Turcan asigur─â o oarecare protec┼úie angaja┼úilor televiziunii publice, deoarece, dac─â pre┼čedintele Consiliului de Administra┼úie este votat de Parlament, ├«n schimb, directorul general este selectat ├«n baza unui concurs, fiind protejat oarecum de idiosincrasiile partidelor politice. A┼ča se ├«nt├«mpl─â, de altfel, ├«n toate ┼ú─ârile europene ├«n care televiziunile publice ┼či-au c├«┼čtigat reputa┼úia de independen┼ú─â fa┼ú─â de putere. ┼×i nic─âieri nu s├«nt inclu┼či reprezentan┼úii salaria┼úilor ├«n Consiliul de Administra┼úie, ca la noi ├«n baza legii 41, pentru c─â ar fi ├«n conflict de interese: nu po┼úi s─â administrezi resursele ┼či s─â beneficiezi de ele ├«n acela┼či timp. Acolo unde lucrurile func┼úioneaz─â ÔÇô la BBC, ZDF sau SVT (televiziunea public─â suedez─â) ÔÇô Consiliul de Administra┼úie exercit─â un control exterior, impar┼úial ┼či obiectiv asupra activit─â┼úii institu┼úiei ┼či nu o folosesc pentru a-┼či promova propriile crea┼úii muzicale sau dramaturgice sau pentru a le asigura un regim privilegiat rudelor angajate ├«n TVR. Exemplele s├«nt, din p─âcate, numeroase. Noua lege prevede ├«ns─â c─â nu pot fi membri ├«n Consiliul de Administra┼úie  cei care au rude de gradul I sau II care lucreaz─â ├«n TVR, ceea ce explic─â furia detractorilor ei.


Chiar ┼či a┼ča ├«ns─â, cu toate schimb─ârile care ne apropie de modelele consacrate ├«n UE (cu excep┼úia modelului francez, pe care ar trebui s─â-l evit─âm, c─âci acolo ┼čeful statului ├«l nume┼čte prin decret pe pre┼čedintele televiziunii publice!), nici noua lege nu merge p├«n─â unde ar trebui s─â mearg─â, ┼či anume p├«n─â unde a mers legea suedez─â, care cere televiziunii publice ÔÇ×s─â supun─â unei examin─âri severe autorit─â┼úile precum ┼či organiza┼úiile ┼či companiile private care afecteaz─â direct interesul public ┼či s─â urm─âreasc─â activit─â┼úile acestora ┼či ale altor institu┼úiiÔÇť. A┼ča se define┼čte misiunea public─â, nu prin deziderate pioase. ┼×i tot ├«n Suedia legea prevede ca mandatul conducerii SVT s─â se ├«ncheie ├«ntotdeauna la un an dup─â alegerile legislative, tocmai pentru ca el s─â nu se suprapun─â cu ciclul electoral.

Desigur, mai avem p├«n─â la modelul suedez, la modelul BBC putem doar s─â vis─âm ┼či ar fi o minune ca proiectul Raluc─âi Turcan s─â fie adoptat f─âr─â s─â fie mutilat de partide, mai ales de cele care ┼či-au asigurat de-a lungul anilor o adev─ârat─â coloan─â a cincea ├«n TVR. Depolitizarea institu┼úiilor publice, inclusiv a TVR, este, ├«ns─â, o condi┼úie sine-qua-non a progresului, pentru c─â politizarea le-a paralizat, le-a inhibat competitivitatea ┼či le-a deturnat de la misiunea lor public─â. Ca o buruian─â care distruge gr─âdina, presiunea politic─â a omor├«t creativitatea, curajul ┼či spiritul liber, care definesc jurnalismul autentic. Ca s─â fie, a┼čadar, cu adev─ârat public─â, televiziunea trebuie s─â se elibereze ┼či s─â se protejeze de politicieni. Depolitizarea nu poate rezulta dec├«t dintr-o decizie politic─â, ceea ce face ca pariul pentru noua lege a SRTV s─â aib─â o miz─â imens─â.

Rodica Culcer este jurnalist─â.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.