O scrisoare către tinerii cercetători

Alexandru Al. ECOVOIU
Publicat în Dilema Veche nr. 273 din 7 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Îţi scriu ţie, tînără sau tînăr care te apropii de 30 de ani şi care nu ştii sigur dacă mai merită să investeşti pentru a deveni om de ştiinţă, sau dacă a venit vremea să îţi întemeiezi o familie, ori... o afacere. Nu demult aveam vîrsta ta şi hotăram că nimic nu poate fi mai important decît cariera ştiinţifică. La sfîrşitul anilor ’90, situaţia economică din România era cel puţin tristă, iar cea ştiinţifică " aproape comică. Drept pentru care, lăsîndu-i în urmă pe cei care ţineau la mine, am plecat peste mări şi ţări, pentru a învăţa meserie. Genetică. Eram convins că nu mă voi mai întoarce prea curînd, poate chiar niciodată, pentru că sistemul românesc nu îmi promitea nimic serios. Însă, după ce am înţeles cu adevărat ce înseamnă cercetarea de performanţă, am revenit în ţară. Am aflat de la străini că marile succese ştiinţifice se bazează pe aceleaşi ingrediente ca în orice alt domeniu: pasiune, multă trudă şi răbdare de pescar. Desigur, dacă ai bani suficienţi pentru echipamente, reactivi, cărţi, reviste de specialitate, participări la conferinţe, dar " impardonabil pentru un cercetător " şi pentru casă, masă şi blugi, satisfacţiile profesionale vin mai repede. Lovit de un romantism demn de o cauză mai bună, am hotărît că pot lucra şi în România, că pot contribui la dezvoltarea ştiinţei aici, unde aparent nu era nevoie de mine. Peste mulţi ani, se va putea aprecia în mod obiectiv dacă am reuşit sau nu, dar ceea ce îmi dă speranţă este faptul că mi-am găsit aliaţi. Extrem de puternici. Lucrează în laboratorul meu, lucrează în laboratoare din Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Masteranzi, doctoranzi, doctori în ştiinţă. Ei bine, aceşti colegi admirabili sînt tineri care se apropie de vîrsta de 30 de ani. Sînt convins, tinere matematician, fizician, chimist, inginer sau artist de oriunde din România, că mă crezi, pentru că şi tu eşti ca ei, ai prieteni ca ei. Ştiu că ţi-e greu, ştiu că ai fost umilit de multe ori, ştiu că sfertodocţii şi dinozaurii încearcă să te ţină în umbră, ştiu că fondurile pentru cercetare au fost tăiate drastic din cauza minciunii economice. Aflu în fiecare zi ce greu îţi este să împarţi bănuţii între chirie şi o carte nouă, te cred cînd te gîndeşti foarte serios să emigrezi, aşa cum au făcut mulţi colegi de-ai tăi care au avut succes în Occident. Ai dreptate, acolo sistemul este bine pus la punct, este corect, aproape că te obligă să te pui în valoare. Şi poate chiar este păcat să nu profiţi de o asemenea oportunitate profesională. De aceea, numai tu poţi hotărî dacă este bine sau nu să rămîi în ţară. Dar dacă pleci, nu abandona ideea de a te întoarce într-o bună zi. Nu are legătură cu patriotismul de paradă. Cred că a fi patriot înseamnă a fi profesionist, şi reciproca. Cu permisiunea ta, aş îndrăzni să îţi pun cîteva întrebări. Dacă sîntem de acord că sistemul nostru de învăţămînt şi cercetare este defect, cine şi cu ce vrei să îl înlocuiască? Crezi că gerontocraţia va face cel mai mic efort pentru a-ţi construi matricea în care să te poţi afirma? Nu te-ai săturat, draga mea colegă, dragul meu coleg, să vezi că şi în ştiinţă funcţionează clanuri şi cumetrii? Nu vrei să mă ajuţi să te ajut să ne ajutăm? Încă sînt la vîrsta la care pot pleca să îmi practic meseria în altă ţară, într-un laborator în care să am tot ce îmi trebuie. Dar nu vreau, nu mi se pare corect faţă de mine, faţă de tine... Pur şi simplu, e vorba de dreptul nostru de a încerca să fim fericiţi acolo unde ne-am născut. Fără ajutorul tău nu pot contribui la construirea unui sistem eficient de formare a valorilor şi voi ajunge să regret că nu am rămas cîndva printre străini. Îndrăznesc a te ruga să nu laşi cartea din mînă, să nu pui fruntea în pămînt, să nu cazi pradă deznădejdii, să îţi păstrezi calmul şi speranţa. Continuă-ţi experimentele, citeşte şi scrie cît mai mult, nu accepta nici cea mai mică nedreptate, luptă-te chiar şi cu morile de vînt dacă simţi că ai dreptate, pentru că ai o vîrstă minunată. La 30 de ani eşti şi adolescent şi matur, şi dinamic şi înţelept, e vîrsta la care eşti o forţă. Sînt obligat să sper că generaţia ta va obţine măcar un Premiu Nobel pentru România. Generaţia mea doar s-a gîndit la el. Îţi mulţumesc că ai avut răbdare să parcurgi aceste rînduri şi scuză, te rog, graba cu care le-am scris. Am vrut doar să ajungă la tine înainte să pleci, înainte să renunţi. De fapt, pentru că te respecţi, nu ai voie să renunţi. Aştept să te văd şi mîine în laborator...

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

banner silvia dumitrescu jpg
Cărăuș cu cartofi lângă turnurile Alb și Negru, primul sfert al sec. XX (© Muzeul de Etnografie Brașov)
Cărăușia din Țara Bârsei, o ocupație rentabilă în secolul al XIX-lea
De la eliberarea din iobăgie, în 1848, și până la 1878, când a fost dată în folosință calea ferată de la Brașov la București, a fost o perioada înfloritoare pentru cărăușia din Țara Bârsei.
Drone militare  Ucraina FOTO Shutterstock jpg
România, hub de drone prin parteneriatul cu Ucraina: Tehnologia care descurajează inamicii și creează mii de joburi
Producția de drone în România cu tehnologie ucraineană ar putea genera investiții, locuri de muncă și o dezvoltare tehnologică accelerată, susține Aurel Cazacu, fost director al companiei Romarm și în prezent antreprenor în domeniul producției de armament.
protest studenti 02 foto Ziarul Unirea jpg
Studenţii au protestat, sâmbătă, în Piaţa Victoriei şi marile centre universitate din ţară. „Scrieți legi pentru Educație, sau împotriva ei?”
Câteva zeci de studenți au ieșit sâmbătă în stradă în București și în marile orașe universitare pentru a-și exprima nemulțumirea față de subfinanţarea Educaţiei.
horoscop 3 august webp
3 zodii pentru care se aliniază planetele până la finalul lunii martie. Universul le pregătește surprize, le deschide orizonturi, iar viața lor va înflori
A doua parte a lunii martie aduce vești bune pentru anumite zodii, iar Berbec, Fecioară și Vărsător sunt primele care vor simți influența pozitivă a astrelor.
Nicolae Ceaușescu, vizită în regiunea Bacău (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 343/1966)
Mortalitatea infantilă în România socialistă
Se discută mult astăzi despre o scădere a populației din cauza prăbușirii natalității pe fondul plecărilor în străinătate după 1989, situație care nu poate să fie contestată.
Radu miruta FB jpg
Când sosesc echipamentele şi militari americani la Baza aeriană Kogălniceanu. Ministrul Apărării: „E o chestiune de ore, de zile”
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunţat că România a fost informată oficial despre sosirea, în scurt timp, a militarilor și echipamentelor americane la baza aeriană Mihail Kogălniceanu.
Petre Dulfu (© Muzeul Național de Istorie a României)
Cine a fost Petre Dulfu, autorul „Isprăvilor lui Păcală”?
În patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României se află o fotografie de atelier a scriitorului, traducătorului și pedagogului Petre Dulfu, născut la 10 mai 1856 în localitatea Tohat (astăzi în județul Maramureș).
ianis hagi fb alanyaspor2 jpg