O şansă pentru viaţă

Publicat în Dilema Veche nr. 607 din 1-7 octombrie 2015
O şansă pentru viaţă jpeg

Donarea de sînge este încă, în societatea românească, o discuţie deschisă. Fundaţia Vodafone România a iniţiat promovarea donării benevole de sînge, una dintre etapele necesare pentru a egala acea balanţă existentă în alte ţări, în care donarea a devenit ceva firesc şi un act repetitiv. 

Transformarea acestor centre în spaţii moderne, dotate cu echipamente care să se afle la standardele europene, centre care să asigure donatorilor toate condiţiile de siguranţă, atît fizic, cît şi psihic, prin crearea unui spaţiu primitor – despre care mi se spune că este una dintre condiţiile care îi motivează pe mulţi să revină –, s-a concretizat într-un nou proiect în cadrul parteneriatului derulat încă din anul 2008 de către Fundaţia Vodafone România în colaborare cu Asociaţia React. Astfel, în luna iulie a acestui an au fost renovate, prin proiectul „O şansă la viaţă“, opt centre de transfuzii din ţară: Bucureşti, Buzău, Cluj-Napoca, Giurgiu, Iaşi, Slatina, Suceava şi Tîrgu Jiu, În cadrul acestui proiect au fost renovaţi peste 15.000 de metri pătraţi, au fost donate 30 de paturi de donare, echipamente medicale de laborator şi mobilier. Anual, mai mult de 127.000 de donatori vor beneficia de noile condiţii din cele opt centre renovate, adica mai bine de o treime din numărul total de donatori din România. Valoarea totală a investiţiei Fundaţiei Vodafone România în acest program, de la lansarea sa şi pînă în prezent, este de 640.000 de euro. 

Partenerii 

Nucleul Asociaţiei React a pornit chiar din acest punct: un grup de studenţi, care proveneau din mai multe domenii şi care nu au acceptat ideea că în România „nu te pui cu sistemul“. Era perioada în care donarea de sînge trecea printr-o criză severă. Sistemul transfuzional era lăsat la voia întîmplării. Numărul donatorilor fideli era extrem de mic, iar spitalele se confruntau din ce în ce mai mult cu crize veritabile ale lipsei de sînge. Oamenii veneau mai mult să doneze doar cînd se loveau de probleme personale. De aici a început. De la conştientizare şi de la cunoaşterea sistemului şi a hibelor care stau între dorinţa oamenilor de a dona şi logistica unui act al donării. 

„Organizăm campanii de donare mobilă, mergem cu autobuzul, facem evenimente, dar ne dăm seama că, pentru a crea o fluenţă a donării, este necesar ca centrele de transfuzii să funcţioneze în parametrii optimi“ – mi-a declarat Andreea Rotaru, manager de comunicare din cadrul Asociaţei React. „Ne-am dat seama că oamenii, pentru a ajunge să devină donatori fideli, trebuie să aibă condiţii pentru aceasta.“ 

Iar parteneriatul cu Fundaţia Vodafone România, care durează din 2008, a fost exact întîlnirea de care aveau nevoie. „În primul rînd este foarte important să îţi găseşti un partener care să creadă în cauza pe care o ai, în importanţa acestei cauze şi, în plus, să îţi fie partener de lungă durată. Or, pentru noi, asta înseamnă Fundaţia Vodafone România. Gîndiţi-vă că este vorba despre un proiect pe termen lung, este un parteneriat care reuşeşte să schimbe lucruri prin constanţă şi seriozitate. Fundaţia Vodafone ne finanţează încă alte trei proiecte, toate fiind încă în derulare, proiecte a căror finanţare nu s-a terminat după primul an. Este vorba despre proiecte derulate în domeniul sănătăţii, unul dintre domeniile principale în care Fundaţia Vodafone România se implică.“

Renovarea centrelor, opt în prima etapă, a început din 2011 cu centrul de donare din Bucureşti. „Anul trecut ne-am hotărît să mergem şi în ţară. Diferenţa dintre înainte şi după este ca de la cer la pămînt. În afara renovării clădirilor s-a renovat şi acel circuit al donatorului care este o parte din procesul de donare. Intrarea în centru, locul în care se înregistrează donatorul, cabinetul cu medicul unde are loc discuţia confidenţială, locul unde se fac analizele, paturile unde donează, sala unde stă să îşi revină după donare. Este, pînă la urmă, prima renovare totală. Iar proiectul nu se opreşte aici. A fost doar prima treaptă, iar anul viitor sperăm să renovăm alte centre.“ 

Centrul de donare din Slatina 

Ramona Lesnic este medic de 22 de ani. În Centrul de Transfuzie Slatina lucrează de trei ani. Un centru care nu mai fusese renovat de dinainte de Revoluţie. 

Care erau, aşadar, portiţele de scăpare? Cum să încurajezi donarea de sînge, cum să ajungi să creşti numărul donatorilor în aceste condiţii?

A fost „gura de oxigen“ ajutorul primit de la Fundaţia Vodafone România şi Asociaţia React. 

Îmi povesteşte, amuzată, că, imediat după ce s-au încheiat lucrările de reabilitare, care au durat o săptămînă, a avut loc un fenomen paradoxal: deşi au un centru care arată azi ca în străinătate, donatorii nu veneau. Nici cei fideli. Abia dacă veneau patru-cinci persoane pe zi. Intrare elegantă, condiţii decente, personal amabil, campanie în presă! Şi, totuşi, donatori puţini.

Pînă cînd lucrurile s-au lămurit: „Oamenii care ştiau vechiul centru credeau că ne-am mutat… arăta prea bine. Îşi spuneau că, probabil, în locul centrului pe care îl cunoşteau ei, s-a mutat un laborator particular! Aşa percepeau oamenii noul aspect al instituţiei: prea elegant ca aici să fie tot un centru medical de stat. Bineînţeles, lucrurile s-au lămurit în scurt timp, iar graţie condiţiilor, numărul donatorilor chiar a crescut semnificativ.“ 

Despre problemele adiacente actului de donare, directoarea spune că, din păcate, donarea este încă motivată prin mici beneficii: bonuri de masă (în valoare totală de aproximativ 66 de lei), cu decontarea transportului în comun, ziua liberă de la serviciu în ziua donării. „Donarea încă nu este benevolă. Oamenii sînt dezinteresaţi material numai atunci cînd vin să doneze pentru cineva din familie care este foarte bolnav. Sau sînt donatorii care vin de ani de zile şi sînt oamenii care vin doar ca să se «caute» de anumite boli (hipertensiune arterială, cancere de colon care lasă anemii în urma lor sau diabet zaharat preclinic). Dar nu este caracteristic numai omului sărac să vină să doneze pentru bonuri. Am întîlnit oameni modeşti din punct de vedere material care au respins bonurile pentru a fi date altora mai nevoiaşi ca ei, aşa cum am întîlnit şi tineri de condiţie mai bună, care erau foarte încîntaţi că primesc aceste tichete!“

Pe termen scurt, nu crede că oamenii vor dori să doneze fără a avea un mic avantaj material. „Pentru asta, educaţia trebuie să înceapă din familie şi şcoală. Cum să ne investigăm din timp, cum să recunoaştem un stop cardiovascular şi cum să acordăm primul ajutor şi, în acest caz, cum ar fi să salvăm, cu o singură donare, trei vieţi, fără să cerem nimic în schimb.“ 

Pe termen lung, este însă optimistă. „Vine o generaţie de tineri inteligentă, reformatoare, modernă. În care cred! Pentru că am întîlnit această generaţie în licee, în spitale sau chiar la noi la centru.“ 

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.