O Românie europeană, deschisă şi veselă

Răzvan POPOVICI
Publicat în Dilema Veche nr. 727 din 25-31 ianuarie 2018
O Românie europeană, deschisă şi veselă jpeg

Festivalul Internațional de muzică de cameră SoNoRo împlinește 13 ani. E unul dintre evenimentele de top în lumea festivalurilor de gen din Europa. Astăzi, SoNoRo e parte a unei rețele muzicale de vîrf în Europa. L-am invitat pe inițiatorul acestui festival, Răzvan Popovici, să explice mizele europene ale proiectului său cultural.

Decizia mea de a reveni din Germania pentru a iniția SoNoRo a fost primul pas în direcționarea festivalului, de la început, pe un drum european independent, avînd posibilitatea de a aduce în România și a folosi întreaga experiență adunată în Occident, atît ca violist, cît și, îndeosebi, ca inițiator și director executiv al festivalului „Chiem-gauer Musikfrühling“ din Germania, care celebrează în acest an cea de-a 15-a ediție. Apoi, pe parcursul anilor, activarea unei întregi rețele artistice personale ce, lărgindu-se de la an la an, a adus în țară zeci de artiști de renume mondial care au debutat cu succes pe scenele Festivalului SoNoRo. Chiar de la cea de-a doua ediție SoNoRo am inițiat parteneriate cu festivaluri din străinătate (pe parcurs, pe lista partenerilor au apărut țări precum Germania, Italia, Ucraina, Israel, Austria, Letonia, Slovenia sau Anglia) și am organizat turneele SoNoRo on -Tour, care au dus efervescența festivalieră bucureșteană în unele dintre cele mai importante săli de concerte ale lumii, precum Konzerthaus din Viena, Wigmore Hall din Londra, Gasteig din München, YMCA din Ierusalim, Kennedy Center din Washington sau chiar Carnegie Hall din New York. De trei ani sîntem și membri ai European Festival Association, probabil cel mai elitist club de festivaluri al momentului. Cum, de la început, am dorit să creăm un festival care să conteze într-un context european, răspunsul meu la întrebarea pusă de jurnaliști destul de des „Cum altfel ați organiza festivalul dacă l-ați derula la Berlin, Paris sau Viena?“ a fost întotdeauna „Exact la fel!“. Asta înseamnă că există ingrediente care sînt comune diverselor metropole printre care se numără și Bucureștiul.

Cu toții știm că marea muzică de cameră sau simfonică a fost compusă de compozitori din alte țări, lucru care ne-a făcut să alegem repertoriul cu atenție, chiar de la prima ediție, înclinînd balanța în favoarea acestora. De aceea piesele compozitorilor români au fost introduse în program peu à peu, riscînd, uneori, reproșuri că acest lucru ar fi, poate, lipsit de respect față de țara-gazdă. Scopul nostru pe termen lung fiind însă de a crea un nou public, ne-am asumat acest lucru și îndrăznesc să cred că am procedat corect: publicul care ascultă concertele platformei SoNoRo a primit cu entuziasm programele noastre, s-a mărit constant și, în ultimii ani, a depășit cifra de 15.000. Iar faptul că media de vîrstă a publicului din țară este atît de coborîtă vorbește de la sine și tinde, mai mult decît probabil, înspre un record european. De la prima ediție am adus la București elita muzicală europeană, alături de unii dintre cei mai apreciați interpreți români, mulți dintre ei venind tot din Occident, fapt care a dat festivalului o tentă cu adevărat internațională. Pe de altă parte, sălile și spațiile de concerte extraordinare, atît din București, cît și din Cluj, Timișoara, Arad, Sibiu, Iași sau Brașov, la fel ca și entuziasmul, curiozitatea și deschiderea – calități tipic europene ale publicului român –, vitalitatea Bucureștiului, localurile elegante, clădirile de patrimoniu splendide, multe dintre ele reintroduse cu curaj în circuitul muzical autohton, barurile și cafenelele șic și extrem de occidentale, toate sînt atuuri culturale românești, o contribuție indispensabilă la un festival cu aspirații europene și un motiv puternic pentru care fiecare dintre artiștii care ne vizitează se îndrăgostește de România și dorește să revină cît mai grabnic. Mă bucur mult că acest transfer cultural funcționează de la an la an din ce în ce mai bine și că nu o dată fraza de mulțumire rostită după festival este „Mulțumim foarte mult, Răzvan, pentru încă o ediție SoNoRo care ne-a purtat pe alte meleaguri“. Iar acestea sînt România și nu altă țară, doar că o Românie așa cum o vedem noi, organizatorii Festivalului SoNoRo: europeană, occidentală, elegantă, deschisă și, desigur, veselă. 

Răzvan Popovici este muzician. Inițiator al Festivalul Internațional de muzică de cameră SoNoRo.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

bianca dragusanu andreea marin jpg
tocana vita istock jpg
Rețeta delicioasă care ne va aminti de copilărie. Cum pregătim tocănița de vită cu legume, în numai câțiva pași simpli
Există nenumărate modalități de a pregăti tocănița, dar această rețetă este una tradițională, delicioasă, de care nu ne vom mai sătura! Iar partea cea mai bună este faptul că o vom putea pregăti destul de ușor!
profesor si elevi jpg
Când nota 10 se ia de frică. Psiholog: „Să nu pui presiune pe copil nu înseamnă că ești un părinte indiferent”
Conducerea unei școli din Olanda a blocat temporar accesul părinților la notele copiilor. Motivul? Se pare că elevii, stresați și angoasați din cauza presiunii exercitate de către părinți, au început să obțină performanțe școlare din ce în ce mai slabe.
Mircea Geoana Fb jpg
Geoană, scrisoare către Donald Trump: „Împărtășesc viziunea dumneavoastră îndrăzneață a păcii mondiale”
Printre politicienii români care l-au felicitat pe Donald Trump pentru victoria la alegerile prezidențiale din SUA se numără și Mircea Geoană, care i-a transmis viitorului lider de la Casa Albă că-i împărtășește „viziunea îndrăzneață a păcii mondiale, axată pe alianțe puternice”.
radu dragusin facebook jpg
Factura curent energie electrica FOTO Shutterstock jpg
Veste cum nu se poate mai proastă! Ce se întâmplă cu facturile la energie din 2025
Plafonarea prețurilor la energie rămâne în vigoare până în aprilie 2025, iar ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune că trebuie să rămână o prioritate protejarea consumatorilor vulnerabili.
3 bursucu adrian cristea jpg jpeg
Vladimir Putin - Donald Trump - iul 2018 / FOTO Guliver / Getty Images
Putin l-a felicitat pe Trump pentru victoria în alegeri: „Dacă cineva vrea să reia contactul, nu mă deranjează”
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că este „gata să reia contactul" cu Donald Trump și l-a felicitat pentru câștigarea alegerilor prezidenţiale din SUA.
Dumești  Foto Marius Turc 3 jpg
Magia unui sat ascuns de lume din Munții Apuseni. Cum arată diminețile de toamnă printre casele cu acoperișuri de paie
Dumești, un sat unde mai locuiesc doar câteva familii, aflat la poalele Apusenilor, a devenit în ultimii ani o destinație tot mai căutată de pasionații de fotografie. Oamenii ajung aici înainte de răsăritul soarelui în căutarea peisajelor ideale.