O poveste cu Angela Similea

Iulia RUGINĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 530 din 10-16 aprilie 2014
O poveste cu Angela Similea jpeg

Ni se întîmplă milioane de lucruri mici în fiecare zi, dar doar unele se transformă în poveşti iar restul trec neobservate. Ce le face pe unele să fie poveşti şi pe altele nu, habar n-am. Atunci cînd am tastat în bara de search de la YouTube „Să mori de dragoste rănită – Angela Similea“, într-o seară, la mine acasă, părea un lucru dintre cele mai mici.

Îmi place piesa asta de cînd eram în generală. Cred că mi-am şi scris versurile pe undeva pe vreun caiet de amintiri pe la 12 ani. Dar n-am fost niciodată vreun fan Angela Similea. În generală, ascultam Boyzone. Prin liceu, cred că Alice Cooper. În facultate, Nick Cave. Dar piesa asta a supravieţuit cumva în toate playlist-urile, fără să mă gîndesc vreodată de ce. Cred că am privit-o tot timpul ca pe un guilty pleasure amuzant, fără legătură cu nimic.

Pe 2/11/13, la 8:51 PM, am salvat în calculator un document Word. Cu titlul: „paul stă îmbrăcat în cada plină cu apă se aude angela similea“. Pentru că n-avea titlu, s-a păstrat prima frază. Următoarele fraze erau, de fapt, cuvinte la întîmplare: „split screen... flashback... angela similea apare la final într-o rochie de seară... toate personajele cîntă în cor să mori de dragoste rănită.“ Cu unele nu mai ştiu ce voiam să zic.

Pe 12 februarie 2013, pe la prînz, m-am văzut cu Ana Agopian şi cu Oana Răsuceanu. Lucram la un scenariu de scurtmetraj, care nu se lega de multe săptămîni. Le-am zis povestea mea din documentul Word. „El şi ea se iubesc. Sînt cei mai mari fani ai Angelei Similea. S-au îndrăgostit pe muzica ei şi au trăit o poveste ca un cîntec cu acorduri ample. Acum s-au despărţit şi vor să se sinucidă. Ceva sau cineva îi întrerupe. Nu ştiu ce întîmplă între începutul şi sfîrşitul filmului, dar la final Angela Similea însăşi apare cîntînd în film «Să mori de dragoste rănită».“

Am decis să vedem împreună ce se întîmplă între începutul şi sfîrşitul filmului. Am renunţat la povestea veche şi am scris un scenariu cu titlu intern – „SMDDR“.

Urma să fie un film de şcoală, cu o parte din actorii din Love Building. Tot Actoriedefilm.ro. Tot independent. Tot low budget. Fără Dragoş Bucur, Dorian Boguţă şi Alexandru Papadopol, ca actori. Doar ca producători. Şi cu un guest star fără de care nu se putea face: însăşi Angela Similea.

Dragoş, Doru şi Papi au o chestie foarte tare, pe care am văzut-o la ei de multe ori până acum. Un fel de zîmbet comun, cînd le place ceva ce pare imposibil de făcut. Filmul ăsta părea foarte greu de făcut din cauza multor motive, dar unul singur îl făcea imposibil. Aşa că au zîmbit.

Am luat-o firesc, detectivistic, şi am făcut rost de un număr de telefon, de o adresă de mail şi de permisiunea de a-i trimite un scenariu doamnei Angela Similea. Am trimis şi am aşteptat răspuns. După două săptămîni, ne-am gîndit că poate povestea era o absurditate atît de mare, încît Angela Similea a şters probabil e-mail-ul, scenariul, adresele noastre şi amintirea că ar fi citit aşa ceva.

Pe 5 martie 2013, de ziua ei, Oana a primit un SMS. Nu de La mulţi ani! De la Angela Similea. Voia să ne întîlnim şi să vorbim. Nu ne ştia, nu aveam nici un fel de buget, povestea nu părea neapărat un elogiu la prima vedere, deci singura variantă era să fi citit scenariul şi să-i fi plăcut. Şi să vrea să joace în acest film. Pe ea însăşi.

Cînd ne-am întîlnit toate trei cu ea, ne-am dat seama că nici măcar nu-l deschisese. Voia să i-l povestim live.

Urăsc să fac un pitch. Aş face orice altceva decît să povestesc cuiva cu putere de decizie un film pe care vreau să-l fac. Iar în cazul ăsta, puterea de decizie însemna nu cînd se face filmul. Ci dacă se face.

Angela Similea te ascultă, cînd vorbeşti, altfel decît oricare dintre oamenii pe care i-am întîlnit. Nu ca să te testeze, nu ca să te cunoască, nu ca să-şi demonstreze nimic. Ci ca şi cum parcă ar încerca să afle o mică parte din cea mai frumoasă poveste din lume pe care doar tu o ştii. Şi în timp ce explicam pas cu pas ce se întîmplă în film, mi s-a părut, pentru prima dată, că era cea mai frumoasă poveste din lume.

După o oră, în maşină, aveam toate albumele Angelei Similea, pe CD, cu autograf, promisiunea că va juca în film şi o frază care îmi răsuna în cap: „E frumos că mai există pe lume oameni care iubesc atît de mult ceea ce fac.“ Nu noi o zisesem.

În noaptea de 30 spre 31 iunie 2013, undeva pe o stradă din Cotroceni, pe la 10, Angela Similea era într-o rulotă, îmbrăcată într-o rochie de seară. În altă rulotă, ceilalţi actori repetau în cor „Să mori de dragoste rănită“. Era ultima zi posibilă de vară în care o mai prindeam în ţară pe Angela Similea. Era singura dată cînd puteam avea aprobare în locaţie. Era singurul fel în care puteam să terminăm filmul. Şi ploua.

Începuse să plouă de la 9 dimineaţa şi nu se oprise nici măcar o oră. Dragoş aflase de la aeroport că sînt şanse să se oprească după 11. Apoi după 12. Apoi după 1 jumate. Apoi niciodată. Urma să plouă toată noaptea şi nu era nici măcar o ploaie frumoasă cinematografic. Era o picurare meschină de apă. Iar noi ascultam pe repeat, pentru testele de sunet, acelaşi vers de început: „Lacrimi de icoană e viaţa uneori.“

Nu mai ştiu cînd am început să plîng – înainte sau după ce am decis să filmăm aşa. Înainte sau după ce Angela Similea a ieşit din rulotă. Înainte sau după ce am filmat-o în timp ce cobora scările unui zid cu graffiti din Cotroceni, cîntînd, pentru noi, „Să mori de dragoste rănită“.

Cred că după. De cele mai multe ori plîng după filmare.

Iulia Rugină este regizor. Scurtmetrajul despre care povesteşte autoarea se intitulează Să mori de dragoste rănită şi e aproape finalizat. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Polata de la Berzasca  Foto DRDP Timișoara (1) jpg
Cum arată polata construită în Clisura Dunării. Șoseua spectaculoasă din Porțile de Fier, protejată de căderi de stânci
Cel mai riscant sector al șoselei de pe Clisura Dunării este pus în siguranță. În ultimii ani, mai multe căderi stânci au creat mari probleme șoferilor care tranzitau drumul național ce însoțește Dunărea pe cea mai spectaculoasă porțiune a sa.
Sarmizegetusa regia  Foto Administrația Sarmizegetusa Regia (8) jpg
Dacii au construit cel mai rezistent drum pavat din România. Cât va costa restaurarea lui, după două mii de ani
Cel mai vechi „drum pavat” din România, construit de daci la Sarmizegetusa Regia, va fi restaurat. Construcții asemănătoare monumentului, dar mai reduse ca dimensiuni, se găsesc și în alte două cetăți dacice.
saracie sate vaslui
Copiii de la sat, tot mai flămânzi și mai săraci. Cum putem eradica sărăcia? Explicațiile unui analist economic
Un sfert dintre copiii care trăiesc în mediul rural se culcă seara flămânzi, arată raportul, intitulat "Bunăstarea copilului din mediul rural", realizat de World Vision România. Iar asta pentru că părinții lor sunt prea săraci și nu au suficienți bani pentru mâncare.
alimente sanatoase jpg
Te simți tot mai trist și nervos? Top 3 alimente care îți vor îmbunătăți starea de spirit
Te simți tot mai trist și nervos? Top 3 alimente care îți vor îmbunătăți starea de spirit
vot diaspora  Foto Facebook jpg
Cum pot influenta voturile din diaspora rezultatele alegerilor? Analist: „Oamenii cred cǎ sunt victimele unei conspirații "
Votul din diaspora română a influențat în mod semnificativ alegerile prezidențiale din România în trecut, iar în 2024 se preconizează ca acesta să joace un rol crucial în rezultatele finale.
Ceausescu facebook jpg
Imagini demult uitate! Cum verifica Nicolae Ceaușescu magazinele de pâine și alimentarele din Capitală. Nimeni nu mișca în fața dictatorului
Regimul comunist în care au trăit românii a fost unul foarte strict, ba chiar sever. Nicolae Ceaușescu aplica măsuri usturătoare în ceea ce privea stilul de viață al cetățenilor și nu numai. Dictatorul controla la sânge produsele existente în alimentarele din țară.
Pitic de grădină făcut în totalitate din droguri Foto Politie Basisteam Dongemond   Facebook jpg
Pitic de grădină făcut în totalitate din droguri, descoperit de polițiști în Olanda. Poliția: „Gnomul a fost vizibil uimit”
Polițiștii din Olanda au descoperit în timpul unor percheziții un pitic de grădină, care cântărea aproape două kilograme și care era făcut în totalitate din MDMA. „Din când în când întâlnim lucruri speciale”, a transmis, vineri, poliția din Dongemond.
Alegerile în Timișoara. FOTO Inquam Photos / Cornel Putan
Cum au votat românii la prezidențiale, din 1990 și până în prezent. Numărul alegătorilor a crescut, interesul a scăzut| ANALIZǍ
În 24 noiembrie 2024, la primul tur al Alegerilor Prezidențiale, sunt așteptați la urne aproape 19 milioane de alegători, în țară și în străinătate. Deși numărul votanților a crescut în ultimii 34 ani, interesul românilor pentru alegeri a scăzut, conform statisticilor.
Vreme insorita de iarnă  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg
Cum va fi vremea duminică, în ziua alegerilor prezidențiale. Meteorolog ANM: „O să avem decor de iarnă”
Duminică, 24 noiembrie 2024, românii sunt așteptați să voteze în primul tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit meteorologilor, în unele zone montane, localnicii se vor putea bucura de razele soarelui și decoruri autentice de iarnă.