O posibil─â alternativ─â

Publicat în Dilema Veche nr. 774 din 20-26 decembrie 2018
O posibil─â alternativ─â jpeg

Rar se ├«nt├«mpl─â ca statul ╚Öi societatea s─â conlucreze at├«t de armonios pe c├«t o fac ├«n campania antifumat. Un num─âr de legi se cupleaz─â perfect cu mesaje civice, sus╚Ťinute de autoritatea micilor dumnezei pe p─âm├«nt care s├«nt medicii, alc─âtuind o imens─â presiune asupra fum─âtorilor. Scopul declarat: abandonul obiceiului fumatului. Al fumatului ╚Ťig─ârilor de tutun, precizez, pentru c─â ├«n acela╚Öi timp se constat─â o uimitoare cre╚Ötere a toleran╚Ťei statului ╚Öi societ─â╚Ťii ├«n privin╚Ťa fumatului altor ierburi. De altfel, acum vreo cinci ani s-a produs marea rocad─â ├«n materie de fumat printre tinerii americani: fumatul feluritelor ierburi a devenit mai r─âsp├«ndit ├«n colegiile americane dec├«t fumatul tutunului. ╚śi trendul continu─â. Dar ce te faci cu oamenii care nu vor sub nici un chip s─â se lase de fumat? Dreptul lor de a fuma nu mai restr├«nge de mult timp dreptul altora de a tr─âi/lucra/locui ├«ntr-un mediu f─âr─â fum ╚Öi miros de ╚Ťigar─â. Oamenii au dreptul la o alternativ─â care s─â ╚Ťin─â seam─â de particularit─â╚Ťile individuale. Ast─âzi, fum─âtorii mai pot ÔÇ×poluaÔÇť doar col╚Ťuri de str─âzi. Nu voi fi at├«t de ipocrit ├«nc├«t s─â descop─âr stupefiat c─â, pe m─âsur─â ce se pretinde a fi mai liber(al─â), societatea este tot mai totalitar─â. Nici s─â constat panicat c─â ÔÇ×binele cu for╚ŤaÔÇť nu este deloc specific unei lumi libere. ╚śtiu de mult c─â cre╚Öterea liberalismului unei societ─â╚Ťi dincolo de o anumit─â limit─â se face pe seama libert─â╚Ťii. Liberalismul f─âr─â libertate este un nonsens teoretic, desigur, dar merge foarte bine ├«n practic─â. ├Än general, lumea nu func╚Ťioneaz─â dup─â regulile min╚Ťii. ╚śi tocmai de-asta, ce te faci cu cei care nu vor s─â se lase fumat ╚Öi basta? C├«t de tare ape╚Öi p├«rghiile administrative ╚Öi etice cu care ├«i ÔÇ×convingiÔÇť s─â le lase de fumat? ├Äi sco╚Ťi ├«n strad─â din toate stabilimentele, le pui taxe peste taxe, le pui fotografii oribile pe pachetele de ╚Ťig─âri, sus╚Ťii propaganda unui mod de via╚Ť─â ÔÇ×bunÔÇť, ÔÇ×s─ân─âtosÔÇť, care ├«i culpabilizeaz─â p├«n─â aproape de diabolizare ÔÇô ce le mai faci? Cei mai mul╚Ťi oameni, ├«ns─â, v─âd lucrurile altfel dec├«t apostolii lumii noi, ÔÇ×bioÔÇť, hiper-s─ân─âtoase, ai lumii ce tinde spre nemurire. Idealul celui mai s─ân─âtos mort din cimitir are, v─âd bine, adep╚Ťii s─âi radicali. Ca ├«n mai toate cazurile similare, vocea lor se aude ╚Öi ai impresia c─â a╚Öa g├«nde╚Öte ÔÇ×opinia public─âÔÇť. Doar c─â dau de un studiu care ├«mi spune, a mia oar─â, c─â decen╚Ťa ╚Öi ├«n╚Ťelepciunea nu au nimic ├«n comun cu activismul. Un studiu recent, cum v─â zic, arat─â c─â 77% din 31.000 de oameni chestiona╚Ťi ├«n 31 de ╚Ť─âri ale lumii s├«nt de p─ârere c─â autorit─â╚Ťile ar trebui s─â pun─â la ├«ndem├«na celor care nu vor s─â lase ╚Ťigara alternative mai bune de fumat. ├Än╚Ťelept! Dac─â vrei s─â continui s─â fumezi, poate c─â ├«╚Ťi men╚Ťii obiceiul ├«n condi╚Ťii mai bune pentru tine. C├«nd ni se spune c─â tertium non daturÔÇť: ori (fumezi ╚Ťig─âri de tutun) ÔÇô ori (te la╚Öi de tot de fumat), cei mai mul╚Ťi oameni r─âspund c─â trebuie pus─â pe mas─â ╚Öi solu╚Ťia s─â te la╚Öi de fumat ╚Ťig─âri care ard tutunul, ca s─â fumezi tutun ├«n alte forme care pot fi mai pu╚Ťin nocive. Aten╚Ťie, nu s─ân─âtoase! Nimeni nu spune c─â fumatul ╚Ťig─ârilor este un obicei s─ân─âtos. Dar s─ân─âtatea este, p├«n─â la urm─â, un optim individual ├«nainte de a fi o statistic─â public─â. Pe unii, o ╚Ťigar─â ├«i d─âr├«m─â; al╚Ťii fumeaz─â 50 de ani f─âr─â ├«ntrerupere ╚Öi func╚Ťioneaz─â. Sigur c─â statistica este clar─â: fum─âtorii sufer─â de anumite maladii mai degrab─â dec├«t nefum─âtorii. ├Än plus, fumatul este un factor agravant pentru anumite boli. Oamenii trebuie s─â ╚Ötie asta. Eu pledez pentru fumatul ├«n deplin─â cuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â. Dar m─â opun ÔÇ×binelui cu for╚ŤaÔÇť. Cred, cu alte cuvinte, mai mult ├«n libertatea individual─â dec├«t liberalii ÔÇ×ecoÔÇť, pentru c─â eu cred ├«n responsabilitate. Tu e╚Öti cel dint├«i r─âspunz─âtor pentru s─ân─âtatea ta.

Ascult├«nd, a╚Öadar, vocea echilibrat─â a majorit─â╚Ťii t─âcute, industria de profil a pus pe pia╚Ť─â dispozitive care nu ard tutunul, ci doar ├«l ├«nc─âlzesc. Lipse╚Öte, de asemenea, foi╚Ťa a c─ârei ardere produce multe substan╚Ťe nocive. Evident, nici aceste dispozitive nu s├«nt scutite de controverse. Mul╚Ťi ÔÇ×puritaniÔÇť antifumat spun c─â ele s├«nt la fel de nocive ca ╚Ťigara clasic─â, cu foi╚Ť─â ╚Öi tutun. Exist─â, ├«ns─â, argumente solide, unele chiar ├«nsu╚Öite de autorit─â╚Ťi publice, care spun c─â asemenea dispozitive reduc sensibil nocivitatea ├«n compara╚Ťie cu fumatul ÔÇ×clasicÔÇť. Iat─â, de pild─â, punctul de vedere public exprimat de unul dintre cei mai mari produc─âtori de ╚Ťig─âri din lume. ÔÇ×├Än cadrul programului s─âu de evaluare ╚Ötiin╚Ťific─â, compania a testat cu rigurozitate produsul IQOS de mai bine de ╚Öapte ani, demonstr├«nd c─â trecerea la cel mai avansat produs care nu genereaz─â fum din portofoliul nostru e probabil s─â prezinte un risc mai redus de nocivitate comparativ cu continuarea fumatului. Numeroase m─âsur─âtori fizice ╚Öi chimice  ale aerosolului demonstreaz─â c─â nivelurile de compu╚Öi nocivi din aerosolul generat de IQOS s├«nt mai sc─âzute cu 90-95% ├«n medie. Rezultatele noastre arat─â, de asemenea, c─â aceste emisii reduse se traduc printr-o toxicitate redus─â ├«n laborator ╚Öi o expunere redus─â ├«n studiile clinice. Studiul aduce o nou─â perspectiv─â important─â ├«n cercetarea companiei, ├«ncep├«nd s─â exploreze impactul tuturor acestor rezultate promi╚Ť─âtoare prin m─âsurarea r─âspunsului biologic la persoanele care trec la IQOS comparativ cu cele care continu─â s─â fumeze.

Aceste rezultate s├«nt foarte ├«ncurajatoare. Credem c─â acest studiu referitor la IQOS este primul studiu clinic de o asemenea amploare derulat vreodat─â, care evalueaz─â direct poten╚Ťialul de reducere a riscului aferent unui produs care nu genereaz─â fum la persoanele care ├«l adopt─â. Toate rezultatele ob╚Ťinute p├«n─â acum, inclusiv cele din acest studiu, indic─â ├«nspre o reducere a risculuiÔÇť, a declarat Frank Luedicke, Chief Medical Officer ├«n cadrul companiei. ÔÇ×Vom prezenta aceste rezultate ├«n fa╚Ťa comunit─â╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice la numeroase conferin╚Ťe ├«n urm─âtoarele luni ╚Öi a╚Ötept─âm cu interes reac╚Ťiile.ÔÇť 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.