O perucă şi mai multe documente
"Arhivele din Madrid au cedat Centrului pentru Memoria Istoriei din Salamanca 157.000 de cutii cu documente şi obiecte din timpul războiului civil din Spania" - scrie ziarul britanic Guardian în ediţia din 20 iunie 2008. Mai departe, autorul articolului, ziaristul Graham Keeley, ne informează că printre obiecte se află şi peruca folosită în 1975 de Santiago Carillo, secretar al Partidului Comunist Spaniol, cînd după moartea lui Franco s-a întors ilegal din exil. Mai importante decît peruca sînt listele cu datele execuţiilor prin împuşcare ale duşmanilor regimului franchist. Tot în aceste cutii se află şi datele despre procedurile judiciare de mascaradă, cu dovezi inventate şi mărturii smulse cu forţa, folosite de tribunalele supuse puterii. Din arhive reiese că aproximativ un milion de oameni au fost încarceraţi între sfîrşitul războiului civil din 1939 şi ultimele zile ale regimului franchist, activ în 1973. În dreptul unor nume figurează cruci. Înseamnă că au fost executaţi. Arhiva a fost salvată de funcţionari: ei au nesocotit ordinul de a o distruge. Poate fi documentat şi nivelul supravegherii şi cenzurii din acei ani: jumătate de milion de rapoarte ale cenzorilor, care citeau cuvînt cu cuvînt toate romanele şi poemele publicate. Cenzura era "un stat în stat" - spune Alfonso Dávila, directorul general al Arhivelor din Madrid. 3000 de fotografii realizate în timpul războiului civil au fost văzute pentru prima oară datorită expunerii lor online. În imaginile cutremurătoare din Arhiva Rojo - Vicente Rojo a fost generalul republican care a condus apărarea Madridului - se pot vedea clădirile distruse, soldaţii şi civilii surprinşi de bombe. Arhiva a fost creată în primii ani ai războiului de către autorităţile republicane, pentru a arăta cum a fost distrusă capitala. Arhiva a fost apoi capturată de forţele lui Franco şi bine pusă sub lacăt. Unele poze nu pot fi localizate şi etichetate cum se cuvine şi ministrul Culturii, César Antonio Molina, a cerut ajutorul publicului pentru a elimina golurile. Ani la rînd, Spania era dată ca exemplu al modului cum pot fi stinse conflictele interne prin ştergerea memoriei. Inscripţia "Ei au luptat pentru patrie" de la cimitirul madrilen unde sînt îngropaţi la un loc victimele şi eroii ambelor cauze părea că acceptă sacrificiul tuturor, fără a simţi nevoia să decidă cine a avut dreptate. Împăcarea de la cimitir a funcţionat două generaţii. Acum cei vii simt nevoia să citească documentele.