O nouă clasă muncitoare?

Cristian PÎRVAN
Publicat în Dilema Veche nr. 191 din 8 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Clasă muncitoare" e departe de ceea ce descria socialismul ştiinţific şi, chiar dacă i-a rămas "conştiinţa de clasă", ea nu mai e de natură să reprezinte "viitorul". Şi totuşi teoria ar trebui să funcţioneze, forţa de muncă generatoare de plusvaloare există atîta timp cît avem economie care creşte, oameni obosiţi, oameni care umblă bezmetic cu urgenţe de serviciu şi, mai ales, afaceri înfloritoare care deja se bazează pe sute de angajaţi. Evident că tot de la orele de CSP sîntem convinşi că toate astea nu se întîmplă doar prin "prezenţa" capitalului, ci undeva sînt prezente şi "forţele de muncă". "Oameni care muncesc" sînt uşor de văzut la tot pasul: în milioanele de maşini care blochează străzile marilor oraşe, în zecile de mii de şantiere care au apărut în ultimii ani, în multele "clădiri de birouri" care "rămîn cu lumina aprinsă" pînă tîrziu în noapte. Dar deşi vedem "oameni muncitori", nu vedem "clasa muncitoare" organizată. Şi n-o vedem nici la stadiul "iniţial" din teorie, acela de "clasă muncitoare în sine", şi nici la cel "aşteptat" de "clasă socială pentru sine". Aparent, avem o problemă de "eşec" al teoriei "clasei muncitoare" şi putem să clasăm "conştiinţa de clasă" în manualele de istorie sau în cele de teorie economică. Totuşi, revăzînd teoria şi încercînd să identificăm forme de manifestare a noii clase sociale, e imposibil să ratăm cozile din supermarketuri, aglomeraţiile din staţiunile de la munte sau mare, creşterea nebună a cererii de locuinţe, vînzările la maşini sau la produse considerate pînă de curînd ca fiind "de lux", afluenţa de turişti români în străinătate sau pur şi simplu gradul de ocupare al teraselor şi restaurantelor din ţară. Şi constatăm că trăim într-o ţară în care "omul muncitor" a început să cîştige mai mult chiar fără o "luptă de clasă" ca la carte. Şi dacă motorul acestei creşteri nu este "conştiinţa de clasă", ci doar "nevoia de consum", atunci trebuie să vedem dacă nu cumva teoria rămîne funcţională la nivelul "omului muncitor pentru sine", care tinde să-şi rezolve individual propriile "nevoi de consum" fără a aştepta ca acestea să se rezolve "împreună cu întreaga clasă". Zona de media, de advertising, de online, chiar cea de research, ca de altfel şi zone mai mari precum IT-ul erau practic absente în timpurile în care "clasa muncitoare" pe stil vechi era un concept viu. Practic, toate aceste industrii nu au "preluat" o clasă muncitoare, puţinii angajaţi care astăzi au peste 35 de ani erau oricum în acele vremuri "elemente marginale". În toate aceste industrii am întîlnit "oameni ai muncii" pentru sine, oameni capabili să muncească 60-70 de ore pe săptămînă, capabili să inventeze produse noi, să crească business-uri, să discute de la egal la egal cu mult mai experimentata lume din "Vestul civilizat". Şi în toate aceste industrii salariile au crescut major în ultimii ani, beneficiile s-au înmulţit şi s-au diversificat, puterea "oamenilor muncii" a devenit din ce în ce mai mare, ajungîndu-se în cele mai multe cazuri ca tocmai aceşti oameni să fie principalul capital pentru multe firme. Există un demers unitar de susţinere a acestor "interese de clasă"? Cu siguranţă nu foarte vizibile. Fiecare încearcă să se maximizeze personal. Dar din suma acestor interese au rezultat, de cele mai multe ori ad-hoc, diverse structuri care susţin aceste interese. Spre exemplu: din dorinţa individuală de a "vinde" cît mai bine munca au apărut adevărate planuri de carieră pentru fiecare dintre aceste persoane, au apărut baze de date imense cu "forţă de muncă". E suficient să înceapă să crească cererea de beneficii pe portalurile de recrutare ca aceste creşteri să se vadă în negocierile dintre salariaţi şi angajatori. Şi acest lucru e valabil şi pentru training-uri şi pentru team-building-uri, şi pentru alte beneficii, ba chiar şi ca demers de "sancţionare" a unui angajator sau a altuia. De asemenea, chiar în absenţa unor organizaţii sindicale, au apărut tot mai multe organizaţii profesionale, care, chiar dacă nu îşi propun explicit sprijinul "clasei muncitoare", de cele mai multe ori au obiective care să întărească poziţia "oamenilor care muncesc". Sînt acestea semne pentru apariţia unei "noi clase muncitoare"? Părerea mea este că nu. Şi mă bazez în special pe individualismul puternic al persoanelor care-o compun. Dar, tocmai pentru că există o conştiinţă a importanţei lor, nu ştiu cum s-ar comporta aceşti oameni dacă ar apărea elemente de coagulare a intereselor (spre exemplu prin acţiunea unitară a patronatelor).

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Candidați alegeri - colaj Crin Antonescu Victor Ponta George Simion Nicusor Dan si Elena Lasconi. Foto Inquam Photos
Candidații celebri pe TikTok, Facebook și Instagram. Cine este cel mai popular și câți bani au cheltuit pe promovare
Principalii candidați la alegerile prezidențiale au investit, pe lângă promovarea tradițională, și în cea online, cele mai mari cheltuieli fiind raportate în cazul candidatului coaliției, Crin Antonescu. Pe locul doi este candidatul independent Victor Ponta.
image png
27 aprilie: Ziua când a murit în închisoare, la Sighet, istoricul şi omul politic Gheorghe I. Brătianu
În istorie, ziua de 27 aprilie mai este cunoscută ca fiind data de naștere a scriitorului Ion Heliade Rădulescu, dar și pentru arestarea lui Benito Mussolini, și a liderului comunist Lucrețiu Pătrășcanu. Tot pe 27 aprilie a murit în închisoarea de la Sighet omul politic Gheorghe I. Brătianu.
Pereprava cherez Dunaj jpg
România, de la victimă sigură la stat independent. Cum a început războiul cu "bolnavul Europei”. Cine i-a salvat pe români de planurile rușilor
Pe 24 aprilie începea războiul care a dat României o nouă șansă istorică, aceea de a obține independența de stat. Este vorba despre al zecelea război ruso-turc, un conflict la care Românie era menită să fie spectator și victimă.
Pista de biciclete din Ținutul Pădurenilor  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (114) JPG
Locurile din Ținutul Pădurenilor care dau fiori. Craterul gigant, satele haiducilor, fosta bază militară secretă
Ascuns în Munții Poiana Ruscă, Ținutul Pădurenilor înfățișează călătorilor sate în care timpul pare să se fi oprit în loc, însă alături de farmecul natural al locurilor, oaspeții regiunii găsesc locuri cu totul ieșite din comun.
cel mai bun ulei pentru prajit png
Cât de des poți refolosi uleiul de floarea-soarelui din tigaie? Când trebuie să-l înlocuiești imediat
Uleiul de floarea-soarelui este un ingredient nelipsit din bucătăriile multor români, fiind folosit frecvent pentru prăjit sau gătit. Însă, o întrebare frecventă este: Cât de des putem refolosi uleiul de floarea-soarelui? Specialiștii sunt de părere că răspunsul depinde de mai mulți factori.
masina foto unsplash jpg
Surpriza unui bărbat după ce și-a luat automobilul mult visat. Ce a găsit în mașină. „Astăzi trebuie să o ard„
Un bărbat care tocmai își îndeplinise visul de a-și cumpăra o mașină nouă s-a trezit într-o situație neașteptată și, pentru unii, chiar comică. Bucuria achiziției a fost umbrită de o descoperire șocantă.
Papa Ioan Paul I jpg
Anul celor trei papi. Doi suverani pontifi au fost înmormântați la câteva săptămâni distanță, în 1978. Suspiciunile de asasinat încă bântuie Vaticanul
Era 1978, un an în care lumea catolică a cunoscut, pentru prima dată în aproape patru secole, o succesiune dramatică la vârful Bisericii. Trei papi în mai puțin de patru luni.
horoscop jpg
Horoscop săptămâna 27 aprilie - 3 mai. Nativii care au toate șansele să își găsească perechea potrivită
În următoarea săptămână, cinci semne zodiacale vor simți cum relațiile lor devin mai solide, pe fondul unor evenimente astrologice majore.
detinuti  jpg
Belgia vrea să transfere deținuți în Kosovo din cauza supraaglomerării din închisori
Belgia a început discuții pentru a transfera deținuți într-o închisoare renovată din Kosovo începând cu anul 2027, o soluție inspirată de modelul aplicat deja de Danemarca.