O noţiune trecătoare

Publicat în Dilema Veche nr. 178 din 5 Iul 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- interviu cu psihologul Alfred DUMITRESCU - Domnule Dumitrescu, la ce foloseşte timpul liber? Aş lua-o puţin mai din urmă. Cred că ideea asta de timp liber e o noutate istorică. Cred că pînă pe la jumătatea secolului trecut era o noţiune complet străină majorităţii oamenilor. Timpul liber a apărut, de fapt, odată cu îngrădirea prin lege a timpului obligatoriu de lucru (care s-a petrecut la începutul secolului trecut în Europa) şi odată cu apariţia concediilor plătite de angajatori. Dacă nu mă înşel, Franţa a fost prima ţară care a introdus acest sistem de concedii plătite, obligatorii. Pînă atunci, majoritatea oamenilor erau în situaţia de a munci de dimineaţa pînă seara, cînd munca se termina, iar ei mîncau şi se culcau. Făceau asta de luni pînă sîmbătă, pentru că doar duminică era zi de pauză... Mai era şi categoria celor foarte bogaţi, aristocraţi sau mari burghezi care nu munceau, adică aveau în permanenţă timp liber. Credeţi că e o noţiune pe baza căreia s-a format o anumită mentalitate, dar la care se poate renunţa cîndva? Adică sînteţi de părere că, la fel de bine cum a apărut, ideea de timp liber s-ar putea şi pierde la un moment dat? În orice caz, e o creaţie nouă în istoria civilizaţiei noastre. Şi sigur că, într-un fel sau altul, s-ar putea pierde sau chiar s-ar putea renunţa la ea. Cred că deja, pentru foarte mulţi oameni, bucla începe să se închidă. Timpul liber, în accepţiunea de acum 20-30 de ani, începe să fie din ce în ce mai puţin relevant. Eu cred că noţiunea ţine foarte clar de o anumită fază a capitalismului sau chiar a socialismului nostru aşa cum l-am trăit. De unde vine diferenţa dintre felul cum era şi cum se percepea timpul liber pe vremea comunismului şi cel de astăzi? Oricum, noţiunea implică un divorţ, o separare foarte clară între timpul muncit şi cel nemuncit, între timpul pe care-l dedic muncii pentru a avea asigurat traiul şi timpul cu care fac ce vreau eu. Cred că, pentru foarte mulţi oameni, timpul dedicat muncii începe să fie atît de lung, încît partea aceea de timp liber, de loisir, cum spun francezii (timp în care îmi fac plăcere), începe să se împletească cu timpul muncit. Multe firme organizează acum pînă şi acest timp liber. Colegii de serviciu îşi petrec uneori şi o parte din timpul liber împreună. Cît e de bine pentru confortul lor psihic să se întîmple aşa, n-ar fi mai normal ca timpul liber să fie - cum spuneaţi - separat clar de tot ce e legat de serviciu? Am o problemă cu ce e bine şi ce nu, cu ce e normal şi ce nu. Cred că, în condiţiile în care ne petrecem foarte mult timp muncind, dar această muncă ne face plăcere, ne implică emoţional, distincţia dintre timp liber şi timp muncit are mai puţină relevanţă. E foarte relevantă, în primul rînd, în condiţiile în care munca este o corvoadă. Dacă fac ceva care nu-mi face plăcere, adică trebuie să salahoresc acolo, în cîmpul muncii, timp de cinci zile pe săptămînă, pentru că n-am încotro, atunci ideea de timp liber e foarte importantă. Cu cît ai mai mult control asupra a ceea ce faci şi îţi face plăcere, cu atît ideea de timp liber e mai puţin importantă. Timpul liber e însă mai important, de exemplu, pentru tineri, decît pentru maturii care - să zicem - nu mai au nevoie de aşa multă distracţie. Există oameni care se simt deconectaţi doar atunci cînd, de exemplu, îşi pun pantalonii scurţi sau cînd păşesc pe nisipul de pe plajă. Au nevoie de anumite lucruri de acest fel pentru a simţi că au intrat în timpul lor liber, în care nu mai trebuie să se gîndească la tot felul de probleme care-i stresează. Da, aşa e, şi e foarte bine. Dar cred că, pentru foarte multe ocupaţii, pentru din ce în ce mai mulţi oameni nu va mai exista o barieră atît de strictă între cei doi timpi sau între cele două spaţii. În măsura în care tehnologia îţi permite să lucrezi de pe plajă, cu picioarele în apa mării, şi să faci ceea ce înainte făceai la birou, în costum şi cu cravată, atunci cred că distincţia asta va deveni mai puţin importantă. Eu cred că ideea de timp liber, foarte separat de cel ocupat, e de tipul lanţului de montaj, gen Ford 1915. Omul munceşte în schimburi, iar în rest, are timp liber. Dar din ce în ce mai multă lume va lucra în industriile aşa-numite moi, în care va avea mai puţină nevoie de asemenea separări. Există percepţia că timpul s-a comprimat. Sînt mai ocupaţi oamenii în zilele noastre? Da, foarte mulţi oameni lucrează mult mai mult decît înainte. Sînt sigur că timpul disponibil extra-muncă este mult mai scurt decît era înainte (dacă ne referim la perioada de dinainte de 1989 sau din primii ani de după Revoluţie). Pe vremea aceea, timpul liber era în mod real mai lung, nu era doar o percepţie. Atunci însă, mulţi oameni aveau timp liber şi intramuncă, adică în orele de program. Foarte puţini lucrau în mod eficient, de aceea a şi căzut acel sistem, nu din motive politice. Nu se mai putea susţine din punct de vedere economic pentru că mai nimeni nu muncea. Ca o concluzie, se poate spune că există o tendinţă de estompare a graniţei dintre timpul liber şi cel de muncă? Da, cred că aşa se va întîmpla pentru tot mai mulţi. Asta nu înseamnă că aşa se va petrece cu marea majoritate a oamenilor. Cei pentru care acest fenomen se petrece acum sînt de fapt o minoritate. Mulţi oameni vor continua să lucreze în regim de tip proletar (indiferent că în fabrică sau la bancă, dar cu program limitat şi obligatoriu), iar pentru ei distincţia dintre timpul liber şi cel de muncă va continua să fie foarte importantă. Timpul liber e o noţiune recentă, orăşenească şi care ţine de o anumită etapă de dezvoltare economică şi tehnologică. a consemnat Andrei MANOLESCU

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

1 horoscop zodia taur jpg jpeg
Două zodii de care trebuie să fugi cât poți. Cine sunt vampirii energetici care își epuizează semenii
Există două zodii de care trebuie să te ferești neapărat pentru că sunt vampiri energetici. Ei sunt oameni care te „storc” de energie și alături de care chiar și cea mai mică discuție poate fi epuizantă.
Fane Croația la Campionatul Mondial de fotbal din Qatar 2022 FOTO Profimedia (2) jpg
Spectacol al frumuseții în tribunele din Qatar, la Campionatul Mondial. Croatele au furat toate privirile FOTO
Croatele au făcut un adevărat spectacol în tribunele din Qatar, la Campionatul Mondial, la fiecare meci pe care naționala lor l-a disputat în faza grupelor, la turneul din acest an.
11 septembrie
Cum a rescris George W Bush istoria atacurilor din 11 septembrie și avertismentele pe care le-a ignorat. Detalii dintr-o notă secretă
Pe 29 aprilie 2004, președintele George W. Bush a găzduit una dintre cele mai neobișnuite întrevederi care au avut loc vreodată în Biroul Oval.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.