O măsură pentru fiecare

Publicat în Dilema Veche nr. 877 din 28 ianuarie - 3 februarie 2021
O măsură pentru fiecare jpeg

Știu că ceea ce voi spune acum nu este doar contraintuitiv, ci chiar scandalos: dreptul modern, civilizat, evoluează prin însăși negarea principiului judecării cu aceeași măsură.

Există, desigur, un principiu al supremației legii („nimeni nu e mai presus de lege”) și un principiu al egalității în materia drepturilor fundamentale, în sensul că niciodată un drept fundamental (să zicem, dreptul la viață) al cuiva nu va putea fi socotit de vreo autoritate administrativă ori legislativă ca fiind prioritar în raport cu același drept fundamental al altcuiva. Doar că, vorba porcului Napoleon din ferma orwelliană a animalelor, în privința legii unii sînt mai egali decît alții. Și dacă această maximă porcească era semnul dictaturii și al disprețului pentru statul de drept cu șapte sau opt decenii în urmă, acum nu mai este deloc așa. Acum, ideea unor grupuri privilegiate legal în raport cu altele nu mai este deloc străină dreptului.

Pe de o parte, ideea că grupurile minoritare trebuie protejate de tirania naturală a majorității printr-un plus de drepturi (de pildă, limitele discursului critic al unui minoritar la adresa unui majoritar sînt mult mai largi decît cele ale discursului critic al unui majoritar la adresa unui minoritar) devine tot mai acceptabilă ideologic și politic, văzîndu-se din ce în ce mai clar adoptată în practica judecătorilor și în lege. Pe de altă parte, presiunea diferitelor grupuri socio-profesionale pentru reglementări ce le sînt special dedicate și opțiunea subînțeleasă că aceste reglementări trebuie să le favorizeze în raport cu altele (adică să constituie excepții de la regulile comune) apare judecătorilor și legiuitorilor tot mai firească. Sub presiunea acestor idei, principiul „toți sînt egali în fața legii” devine „toți sînt egali în fața fiecărei legi ce li se aplică”. Căci legile nu mai sînt deloc egale. Precizez imediat că aceste evoluții nu sînt o trădare a principiilor justiției. Dimpotrivă, ele împlinesc justiția, dacă prin justiție înțelegem, în general, că fiecăruia trebuie să i se dea ceea ce-i al său, ceea ce e normal să aibă (...suum cuique tribuere). Și modernitatea susține că fiecare merită propriul său regim juridic – dreptul devine un costum croit la croitor, pe măsura fiecăruia.

Rapid, să vedem cum stau lucrurile în dinamica legislației. Din motive care nu au importanță acum, statele răspund dorinței cetățenilor lor de a legifera cît mai mult. Asta înseamnă că dreptul pătrunde încet-încet în toate capilarele relațiilor sociale. Oamenii și situațiile lor de viață sînt din ce în ce mai legiferate. Fiind nemărginit de diverse, toate fiind, în fond, speciale, ajung să „primească” reglementări diferite. Nimic, aproape, nu mai este egal pe lume și, o spun răspicat, mi se pare normal așa pentru că, în mod natural, universul întreg e o sumă a unei luxuriante diversități.

Ca să vedem cum stau lucrurile în privința aplicării legii, să luăm un caz din materia dreptului penal, căci aici ar trebui să se manifeste cea mai strictă egalitate. Să presupunem că un medic reputat, care a studiat și a practicat decenii ajungînd la mari performanțe profesionale, salvînd sute de vieți, aflat la maxima lui putere de muncă, se înhăitează cu un neisprăvit care nu a făcut nimic toată viața lui și pun împreună la cale o mare înșelăciune. Să mai presupunem că avem un coautorat perfect echilibrat: amîndoi au avut inițiativa infracțiunii, amîndoi au contribuit în mod egal la realizarea ei. Sînt descoperiți, probele sînt perfecte, sînt trimiși în judecată, sînt găsiți vinovați. Legea obligă pe judecător să pronunțe pedepse individuale, iar pentru asta trebuie să execute o operațiune care în drept se cheamă chiar așa: individualizarea pedepselor. Fiecare dintre cei doi infractori trebuie condamnat după faptele proprii, așa că cei doi ar trebui să primească pedepse egale. Asta ar însemna că sînt judecați cu o unică măsură. Dar legea spune că, la finalul aplicării unui algoritm destul de precis descris cu privire la faptă și încadrarea ei juridică, judecătorul trebuie să țină cont de circumstanțe de ordin personal. Mai exact, cu un pas înainte de a decide pedepsele, legea cere judecătorului să țină cont de „nivelul de educație, vîrsta, starea de sănătate, situația familială și socială” (art.74, al. 1, lit. g). Acest gen de circumstanțe poate agrava sau poate atenua pedeapsa, după caz. De pildă, dacă înșelăciunea din exemplul meu implică prestigiul profesional al medicului în faptul infracțional (să zicem că e vorba despre un medicament contrafăcut), atunci studiile lui medicale îi vor agrava pedeapsa. Dacă, însă, e vorba despre o înșelăciune cu, să zicem, carduri de credit clonate, studiile lui îi pot atenua pedeapsa, căci judecătorul se poate gîndi la utilitatea socială a activității sale. La fel și cu vîrsta: tinerețea sau maturitatea pot fi cînd atenuante, cînd agravante, în funcție de împrejurările concrete ale comiterii infracțiunii. Și, în fine, ajungem la criteriul cel mai interesant: „situația socială”. Adică poziția în societate. Este un om respectabil sau nu? Medicul din exemplul meu este. Neisprăvitul nu este. Fie într-un sens, fie în altul, acest criteriu va induce o inegalitate în pedepsele lor.

Ei bine, toate aceste operațiuni de individualizare a pedepsei îl împing pe judecător să judece cu două măsuri. Și zic două măsuri doar pentru că exemplul meu vizează doi infractori. Dacă exemplificam cu zece infractori, ar fi trebuit să aibă zece măsuri. Ceea ce, repet, e firesc. Niciodată doi oameni nu sînt la fel. E firesc să-l judeci pe fiecare după măsura lui. Quod licet Iovi non licet bovi.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Covaliu
Ungurii, dați ca exemplu de urmat pentru sportul românesc. COSR a trasat liniile unei federații
Mihai Covaliu i-a băgat în ședință pe cei din handbalul românesc.
yubari jpg
Top 5 fructe care costă o mică avere! Ajung chiar și la zeci de mii de dolari
Cu toții suntem obișnuiți ca fructele să fie un aliment accesibil, care se găsește ușor în mai toate piețele și magazinele din țară. Iar, în cele mai multe cazuri, acest lucru este adevărat. Însă, există și unele excepții cu totul surprinzătoare!
drona trump jpg
Rusia testează o nouă dronă de transport militar „TRUMP”
Forțele armate ale Rusiei testează un nou vehicul aerian fără pilot (UAV) pe care îl numesc TraMP (Transport Aviation Multipurpose Platform), dar pe care îl numesc neoficial TRUMP – cine spune că rușii nu au simțul umorului?
Elon Musk FOTO EPA EFE jpg
Elon Musk, dat în judecată pentru că nu ar fi dezvăluit în mod corespunzător participaţia sa la Twitter
Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare (SEC) din SUA l-a dat în judecată, marţi, pe Elon Musk pentru că nu ar fi dezvăluit în mod corespunzător participaţia sa la X, cunoscut atunci sub numele de Twitter, aşa cum prevede legea.
Donald Trump și Mike Johnson Foto Getty Images jpg
Un proiect de lege din SUA interzice accesul studentelor transexuale în sporturi feminine, un obiectiv de campanie al lui Donald Trump
Camera americană a Reprezentanţilor a SUA a adoptat un proiect de legecare restrânge puternic participarea femeilor transsexuale în competiţii sportive universitare feminine, potrivit news.ro.
Vă mai aduceţi aminte  cu ce fast se sărbătorea,  înainte de 1989, ziua  de 23 August?! jpeg
Ultima masă de „23 August” a dictatorilor și invitaților lor. „Adevărul”: „Vedeți cum acești criminali se ghiftuiau în toate ocaziile”
În primele zile din ianuarie 1990, în presa vremii apăreau noi și noi amănunte legate de condițiile în care familia Ceaușescu și nomenclaturiștii trăiau, în contrast cu lipsurile din țară. Trecuseră mai puțin de 10 zile de execuția soților Ceaușescu în unitatea militară din Târgoviște.
image png
Spovedania la telefon, pe cale să devină un trend? Ce spun preoții despre acest fenomen
Spovedania, taina prin care oamenii se pot destăinui preoților pentru a le fi iertate păcatele, mai nou se poate face și prin telefon. O femeie cu frică de Dumnezeu a dorit să afle dacă se poate spovedi prin telefon, așa că i-a adresat o întrebare unui preot.
masina de pompieri   FOTO Isu Facebook jpeg
Incendiu la un depozit de colete Sameday din județul Iași. Pompierii au intervenit cu mai multe autospeciale
Pompierii au intervenit, miercuri dimineaţă, pentru stingerea unui incendiu care a izbucnit la un depozitul de colete Sameday din comuna Miroslava. Flăcările au afectat un birou.
sinnercahill jpg
Sinner se distrează la Melbourne tăbăcindu-i fundul lui Cahill
Liderul mondial Jannik Sinner are parte și de momente de relaxare la Melbourne.