O generaţie a schimbării

Mălina VOICU
Publicat în Dilema Veche nr. 298 din 29 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Decreţeii sînt generaţia cea mai numeroasă din populaţia actuală a României şi rezultatul politicii demografice promovate de regimul Ceauşescu. În cele ce urmează voi folosi termenul de "decreţei" cu referire la generaţia născută între 1967 şi jumătatea anilor ’70, ca urmare a decretului dat de regimul comunist care interzicea întreruperea de sarcină, pe atunci metoda cel mai larg utilizată pentru controlarea naşterilor. O analiză sumară a structurii pe vîrste a populaţiei de la noi din ţară arată că decretul a avut efect nu numai asupra numărului de naşteri din anul imediat următor adoptării lui, ci şi în următorii ani, pînă cînd populaţia a găsit noi metode mai mult sau mai puţin legale pentru a-şi dimensiona numărul de copii în acord cu dorinţele personale, şi nu cu cerinţele regimului politic. Fac această opţiune pentru că cei născuţi în perioada respectivă reprezintă o generaţie în sens sociologic al termenului, fiind expuşi unor experienţe similare în perioada de formare, în timpul copilăriei şi adolescenţei. Această istorie comună de viaţă îşi pune amprenta pe modul de a gîndi şi a acţiona ulterior, la vîrsta adultă. Ceea ce vreau să subliniez este că decreţeii, dincolo de a fi doar un simplu fenomen demografic, reprezintă o generaţie care împărtăşeşte valori comune, iar cei care fac parte din ea prezintă o probabilitate crescută să se comporte similar. Ce reprezintă decreţeii pentru societatea românească? Într-o primă etapă, o generaţie atît de numeroasă a reprezentat o reală povară pentru sistemul de educaţie românesc, complet nepregătit la vremea respectivă să primească de zece ori mai mulţi copii decît în anii anteriori. Îmi amintesc din copilărie despre clasele supraaglomerate în care învăţau simultan cît 45-50 de copii şi care se numerotau cu toate literele alfabetului, de la A pînă la Z. Spaţiul era insuficient, cadrele didactice erau adesea copleşite de numărul mare de ore şi copii cu care erau nevoiţi să lucreze, iar manualele erau deteriorate şi insuficiente. Situaţia se va repeta inevitabil în momentul în care această generaţie va fi din nou într-o poziţie de dependenţă odată cu vîrsta pensionării. În 25-30 de ani, sistemul de pensii şi cel sanitar vor trebui să facă faţă unei presiuni foarte mari pentru a susţine financiar şi cu îngrijiri medicale o generaţie mult mai numeroasă decît populaţia activă. Intraţi însă pe piaţa muncii în anii ’90, decreţeii au schimbat raportul dintre populaţia activă şi dependentă. În momentul de faţă, această generaţie reprezintă un atu pe care îl avem în comparaţie cu economiile avansate din Vestul Europei şi din America de Nord, puternic afectate de fenomenul îmbătrînirii demografice. Deşi spaima şomajului a bîntuit mult societatea românească în anii ’90, piaţa forţei de muncă a reuşit să absoarbă mare parte din forţa de muncă suplimentară reprezentată de decreţei. Un mecanism oarecum natural de reglare a balanţei demografice pe piaţa muncii l-a constituit migraţia externă. Nu există date referitoare la amploarea migraţiei externe în rîndul decreţeilor, însă este destul de probabil ca ponderea lor în totalul migranţilor români din străinătate să fie una ridicată, pentru că, în perioada de maximum a acesteia, decreţeii erau deja la vîrsta maturităţii, însă erau suficient de tineri să se poată adapta noilor condiţii din statele de destinaţie. Ajunsă acum în jurul vîrstei de 40 ani, generaţia decreţeilor a trăit o perioadă aproximativ egală în regimul comunist şi în cel democratic. Perioada comunistă şi-a pus puternic amprenta pe modul de a gîndi şi de a acţiona al acestei generaţii. Cu toate acestea, la începutul anilor ’90 decreţeii abia ieşiseră din adolescenţă, se aflau în plină perioadă de formare a personalităţii şi au avut o mare capacitate de învăţare şi de adaptare la regulile jocului într-o societate democratică. Analizele de tip longitudinal asupra datelor culese prin sondaje de opinie arată că generaţia decreţeilor reprezintă "generaţia de ruptură" în ceea ce priveşte valorile şi atitudinile împărtăşite. Decreţeii aduc o schimbare în pattern-ul de suport faţă de regimul politic, fiind mult mai dispuşi, în comparaţie cu generaţiile mai vîrstnice, să susţină un regim de tip democratic oricărei alte variante autoritare. Tot decreţeii marchează o ruptură faţă de cohortele mai înaintate în vîrstă în ceea ce priveşte gradul de toleranţă etnică, precum şi în privinţa susţinerii acordate egalităţii de gen. În timp ce toate generaţiile anterioare îşi cresc mult nivelul de practică şi de credinţă religioasă în perioada post-comunistă, decreţeii se apropie mai mult de modelul societăţilor occidentale în care religia joacă un rol mult redus. Decreţeii sînt o generaţie a schimbării şi care a adus schimbarea în societatea românească. Politica pro-natalistă promovată de regimul comunist şi-a avut originea în dorinţa lui Ceauşescu de a stăpîni un stat cît mai mare şi mai puternic. O populaţie numeroasă înseamnă forţă de muncă disponibilă pentru înfăptuirea măreţelor planuri ale regimului şi dădea totodată legitimitate externă. În plus, hrănea cu iluzii visurile grandomane ale lui Ceauşescu de a fi conducătorul unic al unei mari puteri. În principiu, decreţeii au apărut din dorinţa de a avea un contingent cît mai larg de "oameni noi", adică de indivizi îndoctrinaţi să servească scopurilor regimului politic. Pentru a pune în practică aceste scopuri, guvernarea comunistă a controlat numărul naşterilor şi a introdus noi metode de îndoctrinare de la vîrste timpurii, precum participarea obligatorie de la vîrsta de 3 ani în organizaţii ale tineretului comunist de tipul Şoimii Patriei. Paradoxal însă, generaţia decreţeilor a fost cea care, în loc să "pună umărul" la propăşirea comunismului în ţară, a avut o contribuţie importantă atît la înlăturarea regimului comunist, cît mai ales la reconstrucţia noii societăţi după 1990.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Singura specie care...
Ca în faimoasa metaforă a lui Walter Benjamin, în care angelus novus, împins de forțele progresului, zboară înainte cu spatele, privind înapoi...
p 10 YouYube jpg
p 12 WC jpg
În căutarea omului grec
Cine este „omul grec”, acela aflat la originea civilizaţiei europene?
p 13 WC jpg
Omul medieval în ipostaza îndrăgostitului
Putem privi și noi prin lentilele omului medieval? Cred că nu. Dar privirea noastră poate fi îmbogățită de acest om, născut la întîlnirea dintre realitate și ficțiune.
p 14 Hans Holbein, Ambasadorii WC jpg
Savantul umanist al Renașterii
Departe de a fi o ruptură cu tradiția și cultura Renașterii, putem vedea cum revoluția științifică se hrănește din ele.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești