O fotografie mișcată deja

Publicat în Dilema Veche nr. 930 din 3 – 9 februarie 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Nu e deloc ușor să alcătuiești un Dosar relevant cu tema generică „Rușii & americanii”. Dinamica relației dintre cele două state, precum și impactul global al acestei relații, la rîndul său în permanente metamorfoze, descurajează pe oricine pretinde să ofere cititorilor un asemenea Dosar cu ambiția prezentării unei fotografii fidele și comprehensive la zi a situației. Realmente, este foarte posibil ca ceea ce ți se pare azi important în materie și scrii, merge mîine la tipar, iar poimîine, cînd textul ajunge la cititori, să fie depășit ori contrazis de evenimente. Aproape toți autorii invitați în acest Dosar – oameni cu vaste cunoștințe și experiență în domeniu – au fost la început reticenți exact din această cauză. Firesc. Apoi, e și dificil să spui ceva nou despre ceva ce se discută amplu, public și fără oprire de cînd ne știm. Cum nu cred să mai existe printre cititorii noștri oameni care să fi apucat să trăiască bine de tot în lumea antebelică, pot să vă atrag atenția că noi toți, de la cei mai în vîrstă la cei mai tineri, nu am trăit în altă lume decît în cea cuprinsă paradigmatic între acești doi poli rivali – Rusia și America. I-am detestat pe unii, ne-am uitat la ceilalți cu speranță, am rîs la bancuri nenumărate care începeau cu „un rus, un american și-un român...” sau ne-am speriat cînd auzeam zgomot în vizuina marelui urs de la Răsărit. Așa am trăit și, foarte probabil, așa vom trăi mai departe. Cel puțin aici, în Europa de Est, emergența Chinei ca putere mondială e o poveste, nu se simte. Aici, noi simțim pe mai departe două mari puteri: Rusia și America. Trăim, geo-strategic și emoțional, într-o hartă cu doar două puncte cardinale. Dosarul acesta, așadar, este mai degrabă o revizitare a acestei hărți.

Puterea rușilor și a americanilor asupra lumii dintre ei nu este doar militară. S-ar zice că e lumea rușilor și a americanilor, iar noi sîntem doar simpli trăitori în ea. Este, evident, și o adevărată forma mentis. Ții cu americanii, ești într-un anume fel; ții cu rușii, ești cu totul altfel. Lumea și viața se văd diferit de pe cele două piscuri. Cei mai amuzanți sînt micii trăitori de la mijloc care încearcă să fie obiectivi: „Au dreptate și unii, și alții”. Specia aceasta e destul de prezentă în România. Aud adesea: „E adevărat că Rusia e agresivă și am avut numai necazuri de la ea, dar are și ea dreptate pe undeva...”. De partea cealaltă, rusofobia deja endemică la noi produce la rîndul ei raționamente bizare: „Oricine nu e de acord cu mine e agent rus”. Ne întîlnim la tot pasul cu aceste „raționamente”, iar tocmai recurența lor ne spune ceva important: că rușii și americanii au trecut de pe scena confruntării politice în mintea noastră. Influența colosală a vectorului cultural rus asupra Europei este egalată și contrabalansată doar de influența la fel de grea și persistentă a vectorului cultural american.

Între ruși și americani, Europa se regăsește cu greu. Dosarul care urmează schițează doar cîteva clipe ale fenomenului istoric ruso-american pe care-l trăim de cîteva decenii și care nu dă semne că obosește.

Bătălia cu giganții jpeg
Unde greșesc autoritățile
Oare, în loc ca autoritățile să încerce să deservească traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca să nu zic mai la îndemînă, să-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spațiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
„Ce nu înțelegeți voi este că…”* – 11 lecții despre oraș
Pietonizarea e permanentă. A merge pe carosabil, chiar dacă temporar ți se dă voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
În Suedia, două roți sînt mai bune decît patru
Municipalități suedeze au început să reducă drastic numărul locurilor de parcare din centru, înlocuindu-le cu parcări pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat în trafic, de a nu plăti rate la mașină, de a nu fi vulnerabil la fluctuațiile prețului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
„În ceea ce privește mobilitatea urbană, cel mai important e să lupți împotriva izolării” – interviu cu Carlos MORENO
Administrațiile locale se confruntă cu această mare provocare de a oferi o alternativă la mașina personală care să fie acceptabilă pentru un număr mare de cetățeni.
Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.