O fi┼ú─â, un pol ┼či-un pall mall

Horia MARINESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 153 din 12 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mall-ul nu ar fi nimic nou ├«n esen┼ú─â, mai ales dac─â urm─ârim originea cuv├«ntului: vine din italiana secolului al XVI-lea, ├«n care exista un palla di maglio, denumirea unui fel de cricket ce presupunea o pist─â lung─â de joc. Jocul era popular ┼či a determinat ├«n multe ora┼če apari┼úia unor str─âzi lungi, cu piste de pall mall. ├Än Londra exist─â ┼či acum strada Pall Mall. Mai t├«rziu, o strad─â lung─â ┼či dreapt─â a devenit generic "a mall", fie bordat─â de magazine, fie t─âiat─â printr-un parc. Dar chiar ┼či aceast─â istorie e una recent─â. Mall-ul ├«┼či are originea func┼úional─â ├«n bazarurile arabe ┼či turce┼čti, cel mai vechi fiind probabil Bazarul din Isfahan (Iran) datat pe la 750 d.C. Bazarul are, ca tip de spa┼úiu, un element esen┼úial al mall-ului de mai t├«rziu: e o construc┼úie cu str─âzi acoperite, dedicat─â comer┼úului. Cineva definea urbanitatea ca fiind determinat─â nu de m─ârimea a┼čez─ârii omene┼čti, ci de prezen┼úa comer┼úului. De aceea, bazarul e atributul unei urbanit─â┼úi puternice ├«n lumea arab─â a ultimilor 1300 de ani. Fa┼ú─â de comer┼úul din lumea antic─â, practicat, ├«n general, pe str─âzi cu spa┼úii deschise ┼či colonade, bazarul e ├«ntotdeauna acoperit ┼či cumva ├«nchis ├«n sine. ├Än centrul ora┼čelor dense ale Europei de dup─â 1800 apar "galeriile" (├«n Italia) ┼či "arcadele" (├«n Anglia), construite similar cu "pasajele" pariziene sau bucure┼čtene din zona veche a C─âii Victoriei. Prima pia┼ú─â de acest tip pare s─â fi fost Oxford Covered Market (1774), dar faimoase vor r─âm├«ne GUM-ul din Moscova, cu un acoperi┼č de sticl─â absolut revolu┼úionar, ┼či Galleria Vittorio Emanuele din Milano (1859). Ele fiind, ├«n esen┼ú─â, "mall"-uri ├«n sensul originar al cuv├«ntului. ├Änapoi ├«n Europa via America Mall-ul american, a┼ča cum ├«l ┼čtim noi ast─âzi, e inventat de un arhitect austriac, Victor Gruen, fugit ├«n timpul fascismului ├«n SUA. Diferen┼úele dintre mall-ul creat de el ┼či pasajele vechi europene s├«nt dou─â: mall-ul e construit la periferia ora┼čului ┼či are parcaj, deci e g├«ndit pentru acces exclusiv cu automobilul. Mall-ul devine, practic, un tip de construc┼úie ┼či un program func┼úional complet noi: e o ma┼čin─ârie autonom─â, adesea ├«nchis─â ┼či introvertit─â, a┼čezat─â ├«n afara ora┼čului, simul├«nd ├«n universul ei interior un centru de ora┼č. Mall-ul este un program adaptat perfect situa┼úiei americane, unde automobilul joac─â un rol esen┼úial, iar centrelor urbane le lipse┼čte structura istoric─â ┼či densitatea, fiind adesea erodate p├«n─â la golirea complet─â din cauza schimb─ârilor economice cu efect mult mai rapid, dec├«t ├«n Europa, asupra mediului construit. Rezultatul ob┼úinut de Victor Gruen e ├«ns─â cu totul altul dec├«t cel inten┼úionat; nu e prima oar─â c├«nd o cultur─â preia din ideologiile importate exact ce are nevoie, transform├«nd adesea complet scopul ini┼úial al doctrinei. Victor Gruen venea din Viena, ora┼č cu o mare tradi┼úie a planific─ârii urbane ┼či a unui control c├«t mai eficient al dezvolt─ârii ora┼čului. ├Änt├«lne┼čte ├«ns─â ├«n SUA o situa┼úie diametral opus─â: o mare volatilitate a construc┼úiilor ├«n ora┼če, care apar ┼či dispar odat─â cu necesit─â┼úile unei economii foarte dinamice ┼či neiert─âtoare cu spa┼úiile ora┼čului. ├Ängrozit de imaginea periferiei ora┼čelor americane ("str─âzi ale groazei, flancate de cea mai mare colec┼úie de vulgarit─â┼úi") - altfel dec├«t ast─âzi, c├«nd arhitec┼úii contemporani admir─â caracterul ├«nt├«mpl─âtor, peisager, al imaginilor suburbane -, el propune de fapt ni┼čte planuri de sistematizare urban─â complet─â, ale c─âror centre ar fi fost noile mall-uri. America ├«┼či ia ├«ns─â doar ce are nevoie: mall-ul propus de Gruen este construit, preluat ┼či transformat ├«ntr-un surogat de urbanitate, iar cartierele noi, cu ┼čcoli, gr─âdini┼úe, parcuri ┼či zone de locuit, ├«n mijlocul c─ârora mall-ul ar fi trebuit s─â fie integrat, nu vor fi niciodat─â realizate. Dezvoltat amplu ├«n SUA (unde la ora actual─â exist─â peste 43.000 de mall-uri) ┼či av├«nd originea ├«ntr-o g├«ndire sistematizatoare european─â, mall-ul e exportat ├«napoi ├«n Europa, unde devine tot mai important dup─â anii ├ó┬Ç┬Ö80. Mall-ul cap─ât─â astfel conota┼úia unui import pur american, liberal, care amenin┼ú─â s─â distrug─â comer┼úul tradi┼úional din centrele vechi ale ora┼čelor, prin absorbirea ├«ntregii puteri de cump─ârare a ora┼čelor c─âtre periferia ieftin─â, atr─âg─âtoare, distractiv─â, cu locuri de parcare la discre┼úie. Probabil c─â mall-ul nu e singura idee a c─ârei istorie sufer─â aceast─â pendulare ├«ntre America ┼či Europa: emis─â de Europa, trecut─â apoi prin amplificatorul nemilos al unei Americi dinamice ┼či liberale, re├«ntoars─â ├«n Europa cu acea poten┼úare a laturii ei s─âlbatice, "naturale", de pia┼ú─â liber─â, ┼či cur─â┼úat─â de latura ei sistematizatoare ┼či interven┼úionist─â. Europa lupt─â, ├«n special din anii ├ó┬Ç┬Ö90 ├«ncoace, cu efectele negative ale noilor mall-uri de la periferii, care reprezint─â de fapt doar un aspect al transform─ârii ora┼čelor ├«n epoca postindustrial─â. Industria dispare, serviciile s├«nt descentralizate, munca devine ┼či ea tot mai pu┼úin legat─â de un loc anume, iar comer┼úul g─âse┼čte c─âi de a-┼či reduce costurile imobiliare prin fuga c─âtre periferii, unde un mall poate fi construit rapid ┼či pe terenuri foarte ieftine, oferind r─âsf─â┼úul locurilor de parcare la discre┼úie, ├«n opozi┼úie cu centrul, unde or─â┼čeanul e nevoit s─â foloseasc─â mai degrab─â transportul ├«n comun. Iau na┼čtere a┼ča-numitele "donut cities", ora┼čele cu centre depopulate, dar dezvoltate la periferie. Un cityland comod ├Än Europa exist─â la ora actual─â dou─â tipuri de comer┼ú, cel de tip "zon─â pietonal─â" ┼či cel de tip "mall". "Zona pietonal─â" se afl─â totdeauna ├«ntr-un centru vechi ┼či cere publicului s─â lase ma┼činile ├«n parc─ârile subterane sau s─â vin─â cu transportul ├«n comun (care a devenit foarte elegant, comod ┼či rapid) ┼či s─â se plimbe apoi pe str─âzile pietonale, unde se grupeaz─â, mai pu┼úin programatic ca ├«ntr-un mall, magazinele. Tradi┼úia cultural─â, arhitectura veche pus─â ├«n valoare, peisajul urban ├«n care magazinele s├«nt integrate cu mici evenimente pe str─âzi (t├«rguri, circ, muzic─â) s├«nt atrac┼úiile acestui model de comer┼ú urban, derivat din tradi┼úia european─â a ora┼čului. Centrul ora┼čului devine un "muzeu urban cu comer┼ú" ┼či mar┼čeaz─â pe valori europene: autenticitate, tradi┼úie, organicitate, identitate local─â. "Ora┼čul" e acum ├«n rolul universului imaginar, iar mall-ul - realitatea care materializeaz─â acel imaginar ┼či ├«l face palpabil. Mall-ul, ├«n schimb, ofer─â alte avantaje (pe scurt, ele ar putea fi numite "macdonaldisme"): e vorba ├«n principal de comoditate - po┼úi merge cu ma┼čina p├«n─â ├«n mall, o parchezi gratis ┼či te plimbi apoi ├«ntr-o zon─â complet acoperit─â, a c─ârei ambian┼ú─â e un simulacru de urbanitate, un fel de "selec┼úie de imagini urbane de oriunde", care nu ├«┼úi pune mintea la nici un fel de ├«ncercare. E un fel de Disneyland care nu imit─â lumea lui Disney, ci chiar lumea ora┼čului, un "cityland". Rezult─â o inversiune stranie: "ora┼čul" e acum ├«n rolul universului imaginar, iar mall-ul - realitatea care materializeaz─â acel imaginar ┼či ├«l face palpabil. Mall-ul e ┼či inter┼čanjabil: este, mai mult sau mai pu┼úin, acela┼či peste tot. Exact a┼ča cum ┼či burger-ul este peste tot acela┼či, ┼či nu ├«┼úi creeaz─â probleme de adaptare cultural─â la nuan┼úele unei fripturi sau alteia. Organizatoric vorbind, mall-ul este conceput pe principiul numit "dogbone": dou─â mari magazine cu succes garantat la public s├«nt folosite ca "magne┼úi" ai mall-ului, a┼čezate la capetele str─âzii interioare. ├Äntre cele dou─â magazine se ├«nchiriaz─â spa┼úii comerciale altor firme mai mici, care ├«ncearc─â s─â profite de efectul de magnet al celor mari. ├Än plus, ├«n afar─â de cuplarea mall-ului cu cinematografe, se mai organizeaz─â ┼či spectacole gratuite sau se construiesc atrac┼úii speciale ├«n "pie┼úele" str─âzii interioare, care transform─â tot mai mult mall-ul ├«ntr-un surogat de "loc de vacan┼ú─â". ├Än marile mall-uri americane (MoA - Mall of America, din Bloomington) sau ├«n cele din China sau Dubai (unde se a┼čteapt─â finalizarea unui mall de aproape 1 milion de mp!) exist─â acvarii uria┼če, luna-parc-uri, p├«rtii de schi, dar ┼či hoteluri, astfel ├«nc├«t vizitatorii vin adesea de la mari distan┼úe, uneori ┼či de pe alte continente, pentru a le vizita. ┼×i r─âm├«n acolo ├«ntr-o minivacan┼ú─â de c├«teva zile, ├«nchi┼či ├«n burta postmodern─â a mall-ului, care le ofer─â, ca ├«ntr-un uter turistic sau ca ├«ntr-o brave new world, tot divertismentul de care au nevoie. Nici partea spiritual─â nu a fost neglijat─â: exist─â capele ┼či biserici de mall. Dac─â tot e vorba de biserici: un mall ca MoA are o suprafa┼ú─â ├«n care ar intra de dou─âzeci de ori catedrala Sf├«ntul Petru din Roma. Mall-ul a devenit, ca ┼či Las Vegas, un simbol al postmodernit─â┼úii, al jocului cu iluzii ca motor al comer┼úului. Dac─â ├«n bazarul medieval avem ├«nc─â o comasare func┼úional─â a comercian┼úilor pe bresle ┼či pe domenii de produc┼úie, mall-ul perfec┼úioneaz─â ideea existent─â deja ├«n peisajul urban de secol XIX - o punere ├«n scen─â a comer┼úului ca spectacol, mai mult, un spectacol care, aparent, doar secundar este ┼či comer┼ú. ├Äntr-o pia┼ú─â saturat─â, cu produse tot mai specializate, se mizeaz─â pe stimularea unui "impulse buying" - cump─âr─âturile se fac de pl─âcere, colateral unor vizit─âri de spectacole, evenimente mondene, deci dup─â poft─â, emo┼úional, nicidecum din necesitate ┼či op┼úiune ra┼úional─â. Magne┼úi de dezvoltare urban─â Din punctul de vedere al integr─ârii lor ├«n ora┼č, mall-urile bucure┼čtene au - f─âr─â s─â vrea ┼či probabil din pur─â ├«nt├«mplare - o conota┼úie mai european─â dec├«t ├«nse┼či mall-urile europene: s├«nt a┼čezate ├«n mijlocul ora┼čului, nu la periferie, ┼či uneori chiar foarte central. Cauzele vor fi dou─â: pe de-o parte, posibilitatea de a ob┼úine de la stat, cu pre┼ú mic, acele temple ale foamei din anii ├ó┬Ç┬Ö80; pe de alt─â parte, problema transportului - bucure┼čteanul nu este interesat de periferia ├«ndep─ârtat─â. Un mall a┼čezat central are garan┼úia fluxului mare de clien┼úi. Se ├«nt├«mpl─â ├«ns─â deja ca mall-urile s─â sufere de pe urma congestiei circula┼úiei din centrul ora┼čului ┼či/sau viceversa. Oricum e de remarcat c─â mall-urile bucure┼čtene, prin pozi┼úia lor relativ central─â, au alt efect ├«n echilibrul de for┼úe urbane dec├«t un mall de la periferie. Ele s├«nt poten┼úiali magne┼úi de dezvoltare urban─â a zonelor ├«n care au fost implantate - ┼či vor juca probabil un rol interesant ├«n Bucure┼čtiul anilor viitori. R─âm├«ne de v─âzut ├«n ce m─âsur─â Bucure┼čtiul, at├«t de ├«nd─âr─âtnic ├«n a accepta sisteme mari, va cuprinde cu ludicul lui dezordonat, dar at├«t de pitoresc, ┼či mall-urile.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.