O dubl─â identitate cultural─â

Publicat în Dilema Veche nr. 224 din 28 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Änv─â┼ú─âm├«ntul ├«n limba maghiar─â din Bucure┼čti are ca punct de plecare anul 1815, c├«nd preotul reformat Sukei Imre pune bazele unei ┼čcoli confesionale ├«n propria cas─â parohial─â. Nucleul s-a dezvoltat destul de repede, mai ales prin contribu┼úiile enoria┼čilor, iar la ├«nceputul secolului al XX-lea, ├«n Bucure┼čti se ├«nfiin┼úeaz─â, ├«ntre 1904 ┼či 1906, dou─â ┼čcoli cu predare ├«n limba maghiar─â. Statisticile vremii arat─â c─â popula┼úia ┼čcolar─â de limba maghiar─â ├«n Capital─â atingea cifra de 1141 de elevi la ┼čcoala catolic─â ┼či 468, la cea reformat─â. ┼×colile fiind foarte bine dotate (bibliotec─â, laboratoare, ateliere, semi-internat), asigurau un ├«nv─â┼ú─âm├«nt de calitate, sus┼úinut ┼či de multele gr─âdini┼úe ┼či sec┼úii ale claselor primare ├«n limba maghiar─â, aflate ├«n mai multe ┼čcoli din cartierele bucure┼čtene. Un trecut, a┼čadar, f─âr─â patos na┼úionalist. Declinul Cele dint├«i ecouri na┼úionaliste apar dup─â primul r─âzboi mondial. ├Än 1918, ┼čcoala maghiar─â din Bucure┼čti intr─â sub sechestrul statului, reu┼čind abia dup─â un deceniu s─â ├«┼či redeschid─â por┼úile. Popula┼úia ┼čcolar─â scade ├«ns─â drastic ┼či din cauza apari┼úiei extremismului ┼či a atacurilor de dup─â 1940. ├Än al doilea r─âzboi mondial, una dintre cl─âdiri este distrus─â ├«n timpul bombardamentelor, iar ├«n 1948, singura cl─âdire r─âmas─â e na┼úionalizat─â, devenind, un an mai t├«rziu, Liceul Maghiar Mixt, numele ┼či statutul fiindu-i schimbate de mai multe ori ├«n anii urm─âtori. ├Än final, se transform─â ├«n liceu industrial, ├«n fapt, ad─âpost pentru cei care nu reu┼čeau la licee mai bune ┼či erau redistribui┼úi. ├Än anii ├ó┬Ç┬Ö80, toate clasele de liceu s├«nt lichidate, dup─â gimnaziu elevii maghiari fiind ├«nscri┼či automat ├«n clase cu predare ├«n limba rom├ón─â. ├Änainte de Revolu┼úie, doar ┼čase clase primare ┼či gimnaziale mai aminteau tradi┼úia de aproape 200 de ani a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului maghiar ├«n Bucure┼čti. Azi Liceul maghiar "Ady Endre" se afl─â pe B-dul Ferdinand, desp─âr┼úit de Liceul "Iulia Hasdeu" prin cl─âdirea Trezoreriei. La poart─â e┼čti ├«nt├«mpinat de elevul de serviciu. Portar sau bodyguard nu au pentru c─â: "nu avem probleme de disciplin─â", ├«mi spune din start directoarea liceului, Ibolya Bejan. Cl─âdirea este veche, seam─ân─â cu un conac cu parfum nobiliar. De┼či elevii, ├«n marea lor parte, provin din familii mixte, rom├óni ┼či maghiari, de┼či cursurile se ┼úin (except├«nd orele de rom├ón─â) ├«n limba maghiar─â, liceul maghiar nu e o ┼čcoal─â exclusivist─â, doar pentru maghiari, aici ├«nv─â┼ú├«nd ┼či elevi rom├óni get-beget. "Na┼úionalitatea nu restric┼úioneaz─â apartenen┼úa" - ├«mi spune directoarea liceului. "E o ┼čcoal─â deschis─â tuturor celor care vor s-o urmeze. Rom├ónii care vin la noi ├«ncep s─â studieze limba maghiar─â la gr─âdini┼ú─â, apoi r─âm├«n aici - avem, de altfel, elevi rom├óni care particip─â la concursuri interna┼úionale de limb─â maghiar─â - p─ârin┼úii lor consider├«nd acest liceu un plus." De ce? Renumele, atmosfera familial─â, clasele cu efectiv mic (├«n prezent exist├«nd 147 de elevi ├«n clasele I-XII ┼či 60 la gr─âdini┼ú─â), cantina unde mul┼úi r─âm├«n dup─â ore s─â ├«┼či fac─â lec┼úiile. Peste toate ├«ns─â, motivul principal r─âm├«ne faptul c─â aici se face carte mai abitir ca ├«n alte p─âr┼úi. Dup─â limba maghiar─â ┼či cea rom├ón─â, ├«nv─â┼úarea limbii engleze, a francezei ┼či latinei se face la un nivel foarte ridicat, elevilor fiindu-le mult mai u┼čor s─â asimileze o nou─â limb─â str─âin─â. Nu au dificult─â┼úi nici la admiterea ├«n facult─â┼úile din Bucure┼čti. "De┼či ├«nva┼ú─â ├«n limba maghiar─â, limba rom├ón─â nu le e o necunoscut─â. ├Än compara┼úie cu ┼čcolile maghiare din Ardeal, aici limba rom├ón─â se pred─â de c─âtre profesori de na┼úionalitate rom├ón─â, care nu cunosc limba maghiar─â" - ├«mi spune directoarea liceului. Apoi "se simt apar┼úin├«nd ┼či unei alte culturi". Orice e ├«n plus ├«nseamn─â o ├«mbog─â┼úire a culturii ┼či a personalit─â┼úii. Dintre elevii liceului - mi se mai spune - mai to┼úi reu┼česc admiterea la o facultate, dup─â care ├«┼či g─âsesc de lucru ├«n b─ânci sau firme unde cunoa┼čterea limbii maghiare reprezint─â un atu. "De vreme ce alegi un liceu maghiar, ai dorin┼úa de a ├«nv─â┼úa, de a ┼čti mai mult. E┼čti obligat s─â faci asta, av├«nd ├«n vedere c─â s├«nt ┼či mai multe materii, cel pu┼úin 5 ore ├«n plus fa┼ú─â de alte licee." Izolare sau interculturalitate? De┼či cursurile se predau ├«n limba maghiar─â, de┼či cu profesorii vorbesc ├«n maghiar─â, elevii tr─âiesc totu┼či ├«ntr-un mediu rom├ónesc, iar pe coridoare, ├«n pauz─â, ├«i auzi vorbind ├«ntre ei rom├óne┼čte. "├Än Ardeal ├«ntr-adev─âr au greut─â┼úi cu ├«nv─â┼úarea limbii rom├óne, pentru c─â s├«nt ora┼če unde minoritatea maghiar─â este majoritar─â ┼či nu prea au cum s─â o exerseze. Aici ├«ns─â peste tot vorbesc ├«n rom├óne┼čte, majoritatea elevilor provin din familii mixte unde se vorbesc ambele limbi ┼či nu au probleme de acest gen. Ajung s─â treac─â foarte u┼čor de la o limb─â la alta, uneori nici nu-┼či dau seama ce limb─â vorbesc. E un fenomen pe care nu numai c─â nu ├«ncerc─âm s─â-l stop─âm, dar pe care ├«l vedem ca un lucru pozitiv. Pe de alt─â parte, elevii no┼čtri fac parte din Consiliul Municipal al elevilor ├«mpreun─â cu ceilal┼úi elevi din alte licee, avem ┼či un elev parlamentar la Prim─âria sectorului 2, ┼či nu refuz─âm niciodat─â proiecte sau invita┼úii din exterior." Din aceast─â parte nu exist─â a┼čadar nici un fel de "izolare", la nici un nivel, fa┼ú─â de ceilal┼úi liceeni bucure┼čteni. Singurul lucru care ├«i deosebe┼čte de ceilal┼úi ar fi interculturalitatea cu care intr─â ├«n contact ┼či dubla identitate cultural─â pe care o asimileaz─â. Dac─â e ├«ns─â s─â vorbim despre o izolare, Agnes ├â┬ľllerer, profesoar─â de muzic─â, afirm─â c─â ├«nc─â "exist─â o reminiscen┼ú─â de mul┼úi ani..., cei de na┼úionalitate maghiar─â ├«nva┼ú─â ┼či cunosc cultura rom├ón─â, ├«ns─â feed-back-ul nu se realizeaz─â ├«n aceea┼či m─âsur─â. E o problem─â de politic─â cultural─â ┼či educa┼úional─â, de politic─â ├«n general, pentru c─â mult timp nu s-a predat nici m─âcar istoria minorit─â┼úilor, ignor├«ndu-se ├«n totalitate faptul c─â ele exist─â". "Ady Endre" nu este ├«n acest context o "insul─â" de cultur─â maghiar─â ├«n Bucure┼čti, ci mai degrab─â o "peninsul─â" de cultur─â, continu├«nd ┼či l─ârgind orizontul cultural al elevilor. Un liceu de tradi┼úie De┼či tradi┼úia de aproape 200 de ani a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului maghiar ├«n Bucure┼čti a fost ├«n c├«teva r├«nduri zdruncinat─â, ea nu a disp─ârut. Aflu c─â exist─â genera┼úii ├«ntregi care au urmat cursurile acestui liceu, stabilind o punte peste timp. "S├«nt cazuri unde cunoa┼čtem ┼či bunicii copiilor, toat─â istoria lor, via┼úa lor. Este un liceu de tradi┼úie. Mul┼úi vin aici pentru c─â p─ârin┼úii ┼či bunicii lor au ├«nv─â┼úat aici. Ne ├«mprietenim ┼či ├«i cunoa┼čtem ├«ndeaproape pe p─ârin┼úi, mergem ├«mpreun─â la spectacole, ├«n excursii, la orice manifestare cultural─â, s├«ntem ├«ntr-o altfel de rela┼úie dec├«t se ├«nt├«mpl─â ├«n alte p─âr┼úi." ┼×i tocmai datorit─â acestei rela┼úii, pe care profesorii o au cu p─ârin┼úii copiilor, nu exist─â probleme de disciplin─â, huliganism, droguri sau abandon ┼čcolar. "Nu ├«┼či permit nici m─âcar s─â chiuleasc─â pentru c─â dac─â lipsesc de la o or─â, automat afl─â p─ârin┼úii." ├Äntreb, ├«n final: viitoarea elit─â maghiar─â? Mi se r─âspunde, f─âr─â ezitare: "Viitori oameni. Dintre fo┼čtii absolven┼úi avem episcopi, secretari de stat, oameni care muncesc ├«n diverse domenii, dar nu avem oameni ┼Ąpe strad─â├é┬╗. Iar asta e cea mai mare realizare a unui profesor. Chiar dac─â nu s├«ntem clasa┼úi ├«n r├«ndul liceelor ca ┼ĄMihai Viteazul├é┬╗ sau al colegiilor na┼úionale, omenia se ├«nva┼ú─â, desigur, aici."

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.