O dublă identitate culturală

Publicat în Dilema Veche nr. 224 din 28 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Învăţămîntul în limba maghiară din Bucureşti are ca punct de plecare anul 1815, cînd preotul reformat Sukei Imre pune bazele unei şcoli confesionale în propria casă parohială. Nucleul s-a dezvoltat destul de repede, mai ales prin contribuţiile enoriaşilor, iar la începutul secolului al XX-lea, în Bucureşti se înfiinţează, între 1904 şi 1906, două şcoli cu predare în limba maghiară. Statisticile vremii arată că populaţia şcolară de limba maghiară în Capitală atingea cifra de 1141 de elevi la şcoala catolică şi 468, la cea reformată. Şcolile fiind foarte bine dotate (bibliotecă, laboratoare, ateliere, semi-internat), asigurau un învăţămînt de calitate, susţinut şi de multele grădiniţe şi secţii ale claselor primare în limba maghiară, aflate în mai multe şcoli din cartierele bucureştene. Un trecut, aşadar, fără patos naţionalist. Declinul Cele dintîi ecouri naţionaliste apar după primul război mondial. În 1918, şcoala maghiară din Bucureşti intră sub sechestrul statului, reuşind abia după un deceniu să îşi redeschidă porţile. Populaţia şcolară scade însă drastic şi din cauza apariţiei extremismului şi a atacurilor de după 1940. În al doilea război mondial, una dintre clădiri este distrusă în timpul bombardamentelor, iar în 1948, singura clădire rămasă e naţionalizată, devenind, un an mai tîrziu, Liceul Maghiar Mixt, numele şi statutul fiindu-i schimbate de mai multe ori în anii următori. În final, se transformă în liceu industrial, în fapt, adăpost pentru cei care nu reuşeau la licee mai bune şi erau redistribuiţi. În anii ’80, toate clasele de liceu sînt lichidate, după gimnaziu elevii maghiari fiind înscrişi automat în clase cu predare în limba română. Înainte de Revoluţie, doar şase clase primare şi gimnaziale mai aminteau tradiţia de aproape 200 de ani a învăţămîntului maghiar în Bucureşti. Azi Liceul maghiar "Ady Endre" se află pe B-dul Ferdinand, despărţit de Liceul "Iulia Hasdeu" prin clădirea Trezoreriei. La poartă eşti întîmpinat de elevul de serviciu. Portar sau bodyguard nu au pentru că: "nu avem probleme de disciplină", îmi spune din start directoarea liceului, Ibolya Bejan. Clădirea este veche, seamănă cu un conac cu parfum nobiliar. Deşi elevii, în marea lor parte, provin din familii mixte, români şi maghiari, deşi cursurile se ţin (exceptînd orele de română) în limba maghiară, liceul maghiar nu e o şcoală exclusivistă, doar pentru maghiari, aici învăţînd şi elevi români get-beget. "Naţionalitatea nu restricţionează apartenenţa" - îmi spune directoarea liceului. "E o şcoală deschisă tuturor celor care vor s-o urmeze. Românii care vin la noi încep să studieze limba maghiară la grădiniţă, apoi rămîn aici - avem, de altfel, elevi români care participă la concursuri internaţionale de limbă maghiară - părinţii lor considerînd acest liceu un plus." De ce? Renumele, atmosfera familială, clasele cu efectiv mic (în prezent existînd 147 de elevi în clasele I-XII şi 60 la grădiniţă), cantina unde mulţi rămîn după ore să îşi facă lecţiile. Peste toate însă, motivul principal rămîne faptul că aici se face carte mai abitir ca în alte părţi. După limba maghiară şi cea română, învăţarea limbii engleze, a francezei şi latinei se face la un nivel foarte ridicat, elevilor fiindu-le mult mai uşor să asimileze o nouă limbă străină. Nu au dificultăţi nici la admiterea în facultăţile din Bucureşti. "Deşi învaţă în limba maghiară, limba română nu le e o necunoscută. În comparaţie cu şcolile maghiare din Ardeal, aici limba română se predă de către profesori de naţionalitate română, care nu cunosc limba maghiară" - îmi spune directoarea liceului. Apoi "se simt aparţinînd şi unei alte culturi". Orice e în plus înseamnă o îmbogăţire a culturii şi a personalităţii. Dintre elevii liceului - mi se mai spune - mai toţi reuşesc admiterea la o facultate, după care îşi găsesc de lucru în bănci sau firme unde cunoaşterea limbii maghiare reprezintă un atu. "De vreme ce alegi un liceu maghiar, ai dorinţa de a învăţa, de a şti mai mult. Eşti obligat să faci asta, avînd în vedere că sînt şi mai multe materii, cel puţin 5 ore în plus faţă de alte licee." Izolare sau interculturalitate? Deşi cursurile se predau în limba maghiară, deşi cu profesorii vorbesc în maghiară, elevii trăiesc totuşi într-un mediu românesc, iar pe coridoare, în pauză, îi auzi vorbind între ei româneşte. "În Ardeal într-adevăr au greutăţi cu învăţarea limbii române, pentru că sînt oraşe unde minoritatea maghiară este majoritară şi nu prea au cum să o exerseze. Aici însă peste tot vorbesc în româneşte, majoritatea elevilor provin din familii mixte unde se vorbesc ambele limbi şi nu au probleme de acest gen. Ajung să treacă foarte uşor de la o limbă la alta, uneori nici nu-şi dau seama ce limbă vorbesc. E un fenomen pe care nu numai că nu încercăm să-l stopăm, dar pe care îl vedem ca un lucru pozitiv. Pe de altă parte, elevii noştri fac parte din Consiliul Municipal al elevilor împreună cu ceilalţi elevi din alte licee, avem şi un elev parlamentar la Primăria sectorului 2, şi nu refuzăm niciodată proiecte sau invitaţii din exterior." Din această parte nu există aşadar nici un fel de "izolare", la nici un nivel, faţă de ceilalţi liceeni bucureşteni. Singurul lucru care îi deosebeşte de ceilalţi ar fi interculturalitatea cu care intră în contact şi dubla identitate culturală pe care o asimilează. Dacă e însă să vorbim despre o izolare, Agnes Öllerer, profesoară de muzică, afirmă că încă "există o reminiscenţă de mulţi ani..., cei de naţionalitate maghiară învaţă şi cunosc cultura română, însă feed-back-ul nu se realizează în aceeaşi măsură. E o problemă de politică culturală şi educaţională, de politică în general, pentru că mult timp nu s-a predat nici măcar istoria minorităţilor, ignorîndu-se în totalitate faptul că ele există". "Ady Endre" nu este în acest context o "insulă" de cultură maghiară în Bucureşti, ci mai degrabă o "peninsulă" de cultură, continuînd şi lărgind orizontul cultural al elevilor. Un liceu de tradiţie Deşi tradiţia de aproape 200 de ani a învăţămîntului maghiar în Bucureşti a fost în cîteva rînduri zdruncinată, ea nu a dispărut. Aflu că există generaţii întregi care au urmat cursurile acestui liceu, stabilind o punte peste timp. "Sînt cazuri unde cunoaştem şi bunicii copiilor, toată istoria lor, viaţa lor. Este un liceu de tradiţie. Mulţi vin aici pentru că părinţii şi bunicii lor au învăţat aici. Ne împrietenim şi îi cunoaştem îndeaproape pe părinţi, mergem împreună la spectacole, în excursii, la orice manifestare culturală, sîntem într-o altfel de relaţie decît se întîmplă în alte părţi." Şi tocmai datorită acestei relaţii, pe care profesorii o au cu părinţii copiilor, nu există probleme de disciplină, huliganism, droguri sau abandon şcolar. "Nu îşi permit nici măcar să chiulească pentru că dacă lipsesc de la o oră, automat află părinţii." Întreb, în final: viitoarea elită maghiară? Mi se răspunde, fără ezitare: "Viitori oameni. Dintre foştii absolvenţi avem episcopi, secretari de stat, oameni care muncesc în diverse domenii, dar nu avem oameni Ťpe stradă». Iar asta e cea mai mare realizare a unui profesor. Chiar dacă nu sîntem clasaţi în rîndul liceelor ca ŤMihai Viteazul» sau al colegiilor naţionale, omenia se învaţă, desigur, aici."

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.