O analiză psihologică succintă a fenomenului de dublu standard

Publicat în Dilema Veche nr. 877 din 28 ianuarie - 3 februarie 2021
O analiză psihologică succintă a fenomenului de dublu standard jpeg

Într-o definiție de lucru, simplu spus, dublul standard se referă la faptul că aplicăm seturi diferite de principii la situații similare, deși etic/moral situațiile ar trebui tratate prin același set de principii. Faptul că aplicăm seturi diferite de principii la situații similare nu înseamnă automat că ajungem la dublu standard. Uneori similaritatea situațiilor se stabilește prin atribute/variabile diferite, astfel că două situații pot fi mai mult sau mai puțin similare în funcție de atributele prin care le analizăm. Apoi, atributele pot dobîndi la rîndul lor relevanță etică/morală diferită și chiar același atribut are implicații etice diferite în contexte diferite. Direct spus, dublul standard apare atunci cînd etic/moral ar fi trebuit să tratăm similar diverse situații, dar nu o facem! Constructul psihologic cel mai clar opus dublului standard este cel de corectitudine (fairness).

Dacă ne limităm doar la situații care implică relațiile interumane, dublul standard se poate manifesta în patru feluri: (1) cum se raportează un individ la alți indivizi; (2) cum se raportează un individ la grupuri; (3) cum se raportează un grup la indivizi; (4) cum se raportează un grup la alte grupuri.

Mecanismul psihologic al dublului standard, care se manifestă în mintea individului, poate să fie (1) intenționat și conștient, (2) neintenționat și conștient, și/sau (3) neintenționat și inconștient (automat/implicit). În principiu, mecanismul psihologic este angajat în dublu standard pentru a ne aduce un beneficiu, larg definit (ex.: de la o recompensă fizică la una psihologică, exprimată ca bine emoțional). Nu este aici locul pentru a detalia toate mecanismele de acest tip identificate de cercetările psihologice pînă în acest moment. Spun doar, ca exemplu, că distorsiunile confirmatorii (confirmatory biases) reprezintă un astfel de mecanism automat, în care mintea noastră are tendința să genereze răspunsuri congruente cu schemele/reprezentările cognitive pe care deja le avem, ducînd adesea la dublu standard (ex.: în modul în care evaluăm același comportament făcut de o femeie sau de un bărbat). În raport cu mecanismele intenționate și conștiente vorbim, de exemplu, de decizii morale (moralitatea deciziilor), iar în raport cu mecanismele neintenționate și conștiente putem vorbim de rolul emoțiilor în răspunsuri care duc la dublu standard.

Pentru politici publice/educaționale împotriva dublului standard este important de știut care sînt factorii psihoculturali care pot favoriza mecanismele psihologice individuale ale dublului standard menționate anterior. Să le analizăm succint pe unele dintre cele mai relevante cu referire la România, prin prisma investigațiilor științifice.

1) Concentrarea puterii sociale (vezi Hofstede și colab., 2010). După psihologul olandez Hofstede, concentrarea puterii se referă la faptul că oamenii se așteaptă să fie conduși de „șefi” care concentrează puterea, puțini conducînd mulți. În acest cadru, în funcție de interesul contextual al celor care concentrează puterea, dublul standard are terenul fertil de manifestare. România este o țară care din punct de vedere psihocultural are un scor foarte crescut de concentrare a puterii.

2) Evitarea incertitudinii (vezi Hofstede și colab., 2010). Acest construct psihocultural se referă la faptul că unele societăți au tendința să vadă impredictibilitățile viitorului ca pericole, cu teamă, generînd astfel atitudini defensive și o opoziție la ceea ce ar genera schimbare. Dacă dublul standard servește acestor scopuri sociale, atunci va găsi teren fertil în astfel de societăți. România are un scor crescut de evitare a incertitudinii.

3) Orientarea pe termen lung (vezi Hofstede și colab., 2010). Orientarea pe termen lung se referă la faptul că unele societăți/culturi sînt dispuse să facă sacrificii pe termen scurt pentru a atinge scopurile angajate pe termen lung. Într-un astfel de context, dublul standard poate să fie parte a unor astfel de sacrificii. România nu are însă un scor foarte crescut al orientării pe termen lung.

4) Distorsiunea realității (vezi David, 2015). Românii au o tendință psihoculturală de a amplifica atît negativul, cît și pozitivul, generînd adesea, spre exemplu, discrepanțe între „cum sîntem” și „cum ne credem”. Spre exemplu, în analizele primare și secundare prezentate în David (2015) am arătat că, în comparație cu americanul mediu: (1) 88% din români neagă aspectele negative care îi privesc; (2) 66% din români prezintă aspectele negative mai puțin negative și (3) 69% din români se prezintă la superlativ. De asemenea, discrepanțele între „cum sîntem” vs. „cum ne credem” prin prisma unor trăsături de personalitate – neuroticism-nevrotism (instabilitate emoțională)/extraversie/deschidere/agreabilitate/conștiinciozitate – arată o discrepanță mare la nivelul românilor, în comparație cu alte 49 de societăți/culturi. Într-un astfel de cadru în care protecția unor scopuri afectează analiza realistă a stării de fapt, dublul standard are din nou un cadru fertil de manifestare.

În concluzie, fenomenul de dublu standard este un fenomen răspîndit în specia noastră și în toate societățile/culturile. Unele aspecte psihoculturale îl pot amplifica. Un angajament etic și rațional presupune controlul acestui fenomen, control care se poate face prin acțiune direct la nivel de individ – a-l învăța să-și asume o etică împotriva dublului standard și cum să-și controleze mecanismele psihologice individuale implicate în dublul standard – și la nivelul unor politici publice/educaționale, în relație cu o serie de atribute psihoculturale care pot favoriza sau descuraja dublul standard.

Referințe selective: 1) David, D. (2015), Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, Editura Polirom, Iași; 2) Hofstede și colab. (2010), Cultures and organizations: Software of the mind (3rd. ed.), New York, NY, McGraw-Hill.

Daniel David este profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, profesor asociat la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, SUA și președintele Asociației Psihologilor din România. A publicat, printre altele, Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, Editura Polirom, 2015.

p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg
p 13 jpg
image png
p 14 jpg
image png
Vechi și nou
Lucrurile repetitive, de rutină sau care presupun mare efort fizic pot fi acum făcute și de computere sau roboți.
p 22 jpg
Leneșul pre- și post-istoric
Dar, după cum poate ați observat, nici anul acesta nu ne-a mai luat iarna prin surprindere.
p 10 jpg
Muncă și relații de muncă în stil românesc
Să înțelegem că munca este bună numai dacă ne face bine, dacă ne face mai buni în ceea ce sîntem.
p 12 sus jpg
Munci și zile
Eu, Meehi? Eu nu-s așa. Mie-mi place munca

Adevarul.ro

image
Cum arată băiatul lui Kim Jong Un: de ce dictatorul nord coreean îl ține departe de ochii lumii
Kim Jong Un, liderul Coreei de Nord, are un fiu, dar acesta este ținut departe de ochii lumii din cauza aspectului său fizic "neatractiv", afirmă un fost șef al serviciului de informații din Coreea de Sud.
image
Decalogul proprietarilor de mașini. 10 lucruri pe care șoferii le ignoră când vine vorba despre întreținerea autoturismului
Automobilul poate fi una dintre cele mai costisitoare și importante investiții pe care le facem vreodată, însă mulți dintre noi nu acordăm vehiculelor achiziționate atenția necesară în ceea ce privește întreținerea.
image
Cum să dezosezi un pui la rotisor în doar câteva minute fără să te murdărești pe mâini. „Mi-ai schimbat viața” VIDEO
O tânără a împărtășit o metodă inedită de a dezosa un pui la rotisor, astfel încât să nu fie nevoie să te murdărești pe mâini.

HIstoria.ro

image
Cum a revenit Emil Racoviță în România?
La câțiva ani după revenirea din expediția de la Polul Sud, care l-a făcut celebru, viața și cariera omului de știință Emil Racoviță au luat o nouă turnură: interesul pentru organismele marine a fost înlocuit de cel pentru studiul faunei subterane.
image
Spectaculoasele grădini ale Palatului Versailles
Spectaculoasele grădini sunt situate în partea vestică a palatului și sunt alcătuite din Parcul Versailles și Grădina Versailles-ului.
image
Cetățuia Brașovului, inspectată de trei împărați ai Austriei
Cetățuia Brașovului a fost suficient de importantă încât să fie inspectată de trei împărați ai Austriei și impunătoare cât să atragă atenția reginei României, „ultima romantică a Europei”.