O analiză psihologică succintă a fenomenului de dublu standard

Publicat în Dilema Veche nr. 877 din 28 ianuarie - 3 februarie 2021
O analiză psihologică succintă a fenomenului de dublu standard jpeg

Într-o definiție de lucru, simplu spus, dublul standard se referă la faptul că aplicăm seturi diferite de principii la situații similare, deși etic/moral situațiile ar trebui tratate prin același set de principii. Faptul că aplicăm seturi diferite de principii la situații similare nu înseamnă automat că ajungem la dublu standard. Uneori similaritatea situațiilor se stabilește prin atribute/variabile diferite, astfel că două situații pot fi mai mult sau mai puțin similare în funcție de atributele prin care le analizăm. Apoi, atributele pot dobîndi la rîndul lor relevanță etică/morală diferită și chiar același atribut are implicații etice diferite în contexte diferite. Direct spus, dublul standard apare atunci cînd etic/moral ar fi trebuit să tratăm similar diverse situații, dar nu o facem! Constructul psihologic cel mai clar opus dublului standard este cel de corectitudine (fairness).

Dacă ne limităm doar la situații care implică relațiile interumane, dublul standard se poate manifesta în patru feluri: (1) cum se raportează un individ la alți indivizi; (2) cum se raportează un individ la grupuri; (3) cum se raportează un grup la indivizi; (4) cum se raportează un grup la alte grupuri.

Mecanismul psihologic al dublului standard, care se manifestă în mintea individului, poate să fie (1) intenționat și conștient, (2) neintenționat și conștient, și/sau (3) neintenționat și inconștient (automat/implicit). În principiu, mecanismul psihologic este angajat în dublu standard pentru a ne aduce un beneficiu, larg definit (ex.: de la o recompensă fizică la una psihologică, exprimată ca bine emoțional). Nu este aici locul pentru a detalia toate mecanismele de acest tip identificate de cercetările psihologice pînă în acest moment. Spun doar, ca exemplu, că distorsiunile confirmatorii (confirmatory biases) reprezintă un astfel de mecanism automat, în care mintea noastră are tendința să genereze răspunsuri congruente cu schemele/reprezentările cognitive pe care deja le avem, ducînd adesea la dublu standard (ex.: în modul în care evaluăm același comportament făcut de o femeie sau de un bărbat). În raport cu mecanismele intenționate și conștiente vorbim, de exemplu, de decizii morale (moralitatea deciziilor), iar în raport cu mecanismele neintenționate și conștiente putem vorbim de rolul emoțiilor în răspunsuri care duc la dublu standard.

Pentru politici publice/educaționale împotriva dublului standard este important de știut care sînt factorii psihoculturali care pot favoriza mecanismele psihologice individuale ale dublului standard menționate anterior. Să le analizăm succint pe unele dintre cele mai relevante cu referire la România, prin prisma investigațiilor științifice.

1) Concentrarea puterii sociale (vezi Hofstede și colab., 2010). După psihologul olandez Hofstede, concentrarea puterii se referă la faptul că oamenii se așteaptă să fie conduși de „șefi” care concentrează puterea, puțini conducînd mulți. În acest cadru, în funcție de interesul contextual al celor care concentrează puterea, dublul standard are terenul fertil de manifestare. România este o țară care din punct de vedere psihocultural are un scor foarte crescut de concentrare a puterii.

2) Evitarea incertitudinii (vezi Hofstede și colab., 2010). Acest construct psihocultural se referă la faptul că unele societăți au tendința să vadă impredictibilitățile viitorului ca pericole, cu teamă, generînd astfel atitudini defensive și o opoziție la ceea ce ar genera schimbare. Dacă dublul standard servește acestor scopuri sociale, atunci va găsi teren fertil în astfel de societăți. România are un scor crescut de evitare a incertitudinii.

3) Orientarea pe termen lung (vezi Hofstede și colab., 2010). Orientarea pe termen lung se referă la faptul că unele societăți/culturi sînt dispuse să facă sacrificii pe termen scurt pentru a atinge scopurile angajate pe termen lung. Într-un astfel de context, dublul standard poate să fie parte a unor astfel de sacrificii. România nu are însă un scor foarte crescut al orientării pe termen lung.

4) Distorsiunea realității (vezi David, 2015). Românii au o tendință psihoculturală de a amplifica atît negativul, cît și pozitivul, generînd adesea, spre exemplu, discrepanțe între „cum sîntem” și „cum ne credem”. Spre exemplu, în analizele primare și secundare prezentate în David (2015) am arătat că, în comparație cu americanul mediu: (1) 88% din români neagă aspectele negative care îi privesc; (2) 66% din români prezintă aspectele negative mai puțin negative și (3) 69% din români se prezintă la superlativ. De asemenea, discrepanțele între „cum sîntem” vs. „cum ne credem” prin prisma unor trăsături de personalitate – neuroticism-nevrotism (instabilitate emoțională)/extraversie/deschidere/agreabilitate/conștiinciozitate – arată o discrepanță mare la nivelul românilor, în comparație cu alte 49 de societăți/culturi. Într-un astfel de cadru în care protecția unor scopuri afectează analiza realistă a stării de fapt, dublul standard are din nou un cadru fertil de manifestare.

În concluzie, fenomenul de dublu standard este un fenomen răspîndit în specia noastră și în toate societățile/culturile. Unele aspecte psihoculturale îl pot amplifica. Un angajament etic și rațional presupune controlul acestui fenomen, control care se poate face prin acțiune direct la nivel de individ – a-l învăța să-și asume o etică împotriva dublului standard și cum să-și controleze mecanismele psihologice individuale implicate în dublul standard – și la nivelul unor politici publice/educaționale, în relație cu o serie de atribute psihoculturale care pot favoriza sau descuraja dublul standard.

Referințe selective: 1) David, D. (2015), Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, Editura Polirom, Iași; 2) Hofstede și colab. (2010), Cultures and organizations: Software of the mind (3rd. ed.), New York, NY, McGraw-Hill.

Daniel David este profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, profesor asociat la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, SUA și președintele Asociației Psihologilor din România. A publicat, printre altele, Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, Editura Polirom, 2015.

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.