O alternativ─â la tam-tam-ul arhivistic-publicitar

Valerian SAVA
Publicat în Dilema Veche nr. 229 din 3 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Ämi place ├«ntrebarea cu "ce mai rezist─â din at├«tea decenii - (pre-├ó┬Ç┬Ö89)", fiindc─â-i destul de flexibil─â ┼či totu┼či precis delimitat─â, spre deosebire de o solicitare recent─â din partea unei instan┼úe de breasl─â, pentru neap─ârat 10 titluri rom├óne┼čti "din toate timpurile", ├«n perspectiva edit─ârii unui volum. Asta e ├«n maniera prea local─â a lucrului insuficient g├«ndit, ca s─â ias─â la repezeal─â, dup─â ureche, ceva de fa┼úad─â, de vitrin─â b─ât─âtoare la ochi ┼či at├«t. Se produc acum, mai ales ├«n materie de cinema, de film rom├ónesc, "muta┼úii estetice" radicale, ├«ntr-o "tranzi┼úie" care e departe de a fi g─âsit un balans ├«ntre ce a fost, ce e ┼či va fi. Iar o retrospectiv─â critic─â nu poate fi memorial─â, cu titluri remanente ┼či criterii mo┼čtenite, ├«nc├«t proiectul unui plebiscit la hazard, cu cine ce-┼či aminte┼čte, e o contradic┼úie ├«n termeni, o pur─â prostie (├«mi ┼či figurez nomenclatorul ipoteticului volum, cam ca lista invitatelor/invita┼úilor din ┼úar─â la ├«nt├«lnirea cu cei 10 critici de film str─âini din prim─âvar─â, c├«nd s-a v─âzut c─â se poate trece cu succes de la arhivistic─â la impresariatul publicitar, dar mai greu spre un colocviu cu voca┼úia ┼či instrumentarul criticii creative). Mai util ar fi s─â se ├«ncerce pentru moment, de c─âtre acea instan┼ú─â, o preselec┼úie de 25 de titluri "din toate timpurile", din care r─âm├«ne de v─âzut ce se va cerne. ┼×i mai bine e ├«ns─â s─â ├«ncepem cu ├«nceputul, folosind ca prism─â filmele de azi ┼či rev─âz├«ndu-le efectiv, prin aceast─â prism─â, pe cele de ieri. Ini┼úiativa de fa┼ú─â ar deveni preludiul unui demers metodic al criticii non-clientelare, ne├«nregimentate institu┼úional, un demers ├«n care ar urma desemnarea unui num─âr de aproxomativ 30 de titluri dinainte de anul 1989, vizionate cronologic, totul finaliz├«ndu-se cu un Simpozion de Filmologie. Care s─â defri┼čeze ┼či s─â descifreze terra incognita cum e, de fapt, filmografia rom├óneasc─â a anilor ├ó┬Ç┬Ö50-├ó┬Ç┬Ö80, fundamental falsificat─â, de pild─â, ├«ntr-un balot de pagini encomiastice, ├«n cel mai bun caz cu liste, ca ├«ntr-o carte de telefon manipulat─â politic (cum bine s-a remarcat), c├«nd nu s├«nt pagini compilate/plagiate (cum s-a demonstrat), balot belferesc nu prea de mult premiat - una dintre ru┼činile descalificante ale instan┼úei - de Asocia┼úia Criticilor de Film din UCIN. Or, pomenitul simpozion ar fi alternativa calificat─â la tam-tam-ul arhivistic-publicitar, ├«nceputul unei reform─âri a viziunii asupra primului ┼či celui de-al doilea val regizoral, din a doua parte a anilor ├ó┬Ç┬Ö50 ┼či deceniul urm─âtor, respectiv "genera┼úia ├ó┬Ç┬Ö70", ├«n evolu┼úiile/involu┼úiile sale. Ar fi manifestul, nava-pilot ale Noii Critici, libere de orice utopie consensual─â sau colectivist─â. Numai volumele ulterioare de autor put├«nd bine├«n┼úeles s─â consacre o mi┼čcare critic─â - de mult a┼čteptat─â sau vizibil carent─â, m─âcar paralel─â sau post-factum, dac─â n-a putut anticipa Noul Cinema Rom├ónesc. M─â eschivez s─â r─âspund direct la ├«ntrebarea care-mi place, fiindc─â ea ne poate determina s─â ob┼úinem mai mult. Nimeni n-a prea avut timp s─â fac─â istoriografie serioas─â ├«n ultimii zece ani, iar ├«ntre timp trecutul a devenit altul. S├«nt convins c─â - de la Marfa ┼či banii la 4, 3, 2, de la Moartea domnului L─âz─ârescu la A fost sau n-a fost?, incluz├«nd California Dreamin├ó┬Ç┬Ö ┼či H├«rtia va fi albastr─â - filmele ultimilor ┼čapte ani ne vor determina s─â revedem cu al┼úi ochi Noaptea furtunoas─â, Directorul nostru, Moara cu noroc, Erup┼úia, toat─â seria desenat─â a Omule┼úului lui Gopo, Via┼úa nu iart─â, Valurile Dun─ârii, C├«nd prim─âvara e fierbinte, Poveste sentimental─â, Anotimpuri, P─âdurea sp├«nzura┼úilor, Diminic─â la ora 6, Un film cu o fat─â fermec─âtoare, Meandre, Reconstituirea, Prea mic pentru un r─âzboi at├«t de mare, Nunta de piatr─â-Duhul aurului, O sut─â de lei, Filip cel bun, Cursa ┼č.a.m.d. (fiindc─â apoi au ├«nceput involu┼úiile).

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.