"Nu s├«nt ┼či ei, mon┼čtrii, oameni ca to┼úi ceilal┼úi?" - interviu cu Tudor BANU┼×

Publicat în Dilema Veche nr. 515 din 24-30 decembrie 2013
"Nu s├«nt ┼či ei, mon┼čtrii, oameni ca to┼úi ceilal┼úi?"   interviu cu Tudor BANU┼× png

De unde dorinţa de a desena creaturi fantastice?

Creaturile fantastice nu s├«nt dec├«t o mic─â parte din cele ce ne ├«nconjoar─â ┼či ÔÇ×a┼čteapt─âÔÇť s─â fie reprezentate prin desen. De ele, ca de orice altceva, trebuie s─â te apropii cu simpatie. Pl─âcerea demiurgic─â de a ├«nf─â┼úi┼ča prin desen ceea ce vezi ├«n afara sau ├«n─âuntrul t─âu se supune acelora┼či ÔÇ×reguli ale meserieiÔÇť: volum, perspectiv─â, umbre ┼či lumini etc... care se ├«nva┼ú─â!

Care s├«nt sursele creaturilor ÔÇô ┼či antropomorfe ┼či zoomorfe ÔÇô din desenele dumneavoastr─â (evident, pe l├«ng─â imagina┼úieÔÇŽ)?

Basm, folclor, mit, desigur. Dar ┼či simpla observa┼úie: strada, literatura, filmele, tratatul de zoologie, de alchimie ┼či mai ales gravura renascentist─â din Europa Central─â. Ea te ├«nva┼ú─â s─â exagerezi cu m─âsur─â.

Există cîteva... creaturi recurente? Ni le puteţi descrie, ne puteţi spune ceva despre ele?

E de ajuns s─â pui col┼úi, solzi, coarne, gheare ┼či alte c├«teva accesorii, ┼či ai imediat un monstru banal, neinteresant, c─âci f─âr─â psihologie el nu ÔÇ×tr─âie┼čteÔÇť. Eventual, inspir─â fric─â. Nu e ├«ndeajuns. Nu s├«nt ┼či ei, mon┼čtrii, oameni ca to┼úi ceilal┼úi, p├«n─â la urm─â? Sau altfel spus: nu au ei, oamenii, c├«te o f─âr├«m─â de monstru ├«n ei, care de obicei r─âm├«ne ascuns─â?

Acest tip de creaturi s├«nt ├«nsp─âim├«nt─âtoare, sau mai cur├«nd rafinate, unele intelectuale, altele umoristiceÔÇŽ?

Putem acorda zmeilor aceea┼či varietate de tipologie ca speciei umane: e meritul imens al lui Mircea C─ârt─ârescu de a fi fost descoperitorul acestei lumi. Unii mon┼čtri s├«nt cu adev─ârat r─âi, dar mul┼úi s├«nt veleitari, unii poe┼úi, al┼úii erudi┼úi sau golani... ba chiar ┼či buni!

Există, în spatele fantasticului lucrărilor dvs., trimiteri la realitate?

Desigur. Unele facile, cum ar fi telefoanele mobile pe care zmeii le poartă la centură sau în gheruţele lor. Altele legate de profesiile sau de înclinaţiile lor temperamentale sau de preferinţele lor sexuale. Am încercat să transpun cîteva trăsături în Enciclopedie.

Textul lui Mircea trimite el ├«nsu┼či, ├«n permanen┼ú─â, la realitate.

A┼úi ├«mp─ârt─â┼čit cu Mircea C─ârt─ârescu un tip asem─ân─âtor de imaginar?

Un imaginar a-temporal. ÔÇ×ModernulÔÇť fiind doar o ultim─â m─ârgea ce se adaug─â pe firul crea┼úiei artistice, at├«t de lung! Oare se poate spune c─â e vorba de postmodernism? Nici nu mai ┼čtim ce intr─â ├«n aceast─â categorie, cu care, poate, Mircea nici nu e de acord... A┼ča c─â m─â ab┼úin.

Lucr─ârile dvs. creeaz─â o lume complicat─â ┼či incitant─â. Ne-o pute┼úi descifra, m─âcar pu┼úin?

Lumea ├«ns─â┼či e complex─â ┼či nuan┼úat─â. ├Äncerc s─â redau aceast─â textur─â, aceast─â imbrica┼úie subtil─â, proprie, ce-i d─â at├«ta farmec. Pericolul ce ne p├«nde┼čte at├«t ├«n postura de spectator, c├«t ┼či ├«n cea de creator e plictisul. De el fug de c├«nd, copil, am g─âsit un creion ┼či o h├«rtie. E un bun antidot. Am mai g─âsit, de asemenea, c─â exist─â un fabulos trecut, o lume a literaturii ┼či a artei ce nu dateaz─â de ieri, de azi, ┼či f─âr─â de care nu s├«ntem dec├«t ni┼čte bie┼úi infirmi. Prezentul ne impune adesea o amnezie anesteziant─â, pentru a ajunge la acea tabula rasa indispensabil─â impunerii domina┼úiei vidului nihilist at├«t de drag cinismului utilitar, consumerist. Crea┼úia poate fi, ├«n unele cazuri, o baricad─â de pe care se pot ap─âra anumite valori, ce nu au prea mult─â trecere ├«n ochii celor ce se cred deja ├«n viitor ┼či care nu s├«nt niciunde... dar care domin─â! E tirania soft a handicapa┼úilor ÔÇ×contemporaniÔÇť. S├«nt ┼či ei ni┼čte bie┼úi mon┼čtri ca toat─â lumea!  

Pictor, grafician, ilustrator de c─âr┼úi ┼či reviste, Tudor Banu┼č tr─âie┼čte la Paris din 1972. A lucrat pentru numeroase edituri ┼či pentru 50 de ziare ┼či reviste, printre care Le Monde, The New York Times, Die Zeit, LÔÇÖExpress, Le Point, Le Figaro Magazine, New York Magazine. ├Än 1979 a c├«┼čtigat Premiul pentru Cea mai Frumoas─â Carte pentru Copii, cu Muzican┼úii din Bremen. A ilustrat Enciclopedia zmeilor a lui Mircea C─ârt─ârescu.

a consemnat Iaromira POPOVICI 

Foto: T. Banu┼č

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.