"Nu sînt şi ei, monştrii, oameni ca toţi ceilalţi?" - interviu cu Tudor BANUŞ

Publicat în Dilema Veche nr. 515 din 24-30 decembrie 2013
"Nu sînt şi ei, monştrii, oameni ca toţi ceilalţi?"   interviu cu Tudor BANUŞ png

De unde dorinţa de a desena creaturi fantastice?

Creaturile fantastice nu sînt decît o mică parte din cele ce ne înconjoară şi „aşteaptă“ să fie reprezentate prin desen. De ele, ca de orice altceva, trebuie să te apropii cu simpatie. Plăcerea demiurgică de a înfăţişa prin desen ceea ce vezi în afara sau înăuntrul tău se supune aceloraşi „reguli ale meseriei“: volum, perspectivă, umbre şi lumini etc... care se învaţă!

Care sînt sursele creaturilor – şi antropomorfe şi zoomorfe – din desenele dumneavoastră (evident, pe lîngă imaginaţie…)?

Basm, folclor, mit, desigur. Dar şi simpla observaţie: strada, literatura, filmele, tratatul de zoologie, de alchimie şi mai ales gravura renascentistă din Europa Centrală. Ea te învaţă să exagerezi cu măsură.

Există cîteva... creaturi recurente? Ni le puteţi descrie, ne puteţi spune ceva despre ele?

E de ajuns să pui colţi, solzi, coarne, gheare şi alte cîteva accesorii, şi ai imediat un monstru banal, neinteresant, căci fără psihologie el nu „trăieşte“. Eventual, inspiră frică. Nu e îndeajuns. Nu sînt şi ei, monştrii, oameni ca toţi ceilalţi, pînă la urmă? Sau altfel spus: nu au ei, oamenii, cîte o fărîmă de monstru în ei, care de obicei rămîne ascunsă?

Acest tip de creaturi sînt înspăimîntătoare, sau mai curînd rafinate, unele intelectuale, altele umoristice…?

Putem acorda zmeilor aceeaşi varietate de tipologie ca speciei umane: e meritul imens al lui Mircea Cărtărescu de a fi fost descoperitorul acestei lumi. Unii monştri sînt cu adevărat răi, dar mulţi sînt veleitari, unii poeţi, alţii erudiţi sau golani... ba chiar şi buni!

Există, în spatele fantasticului lucrărilor dvs., trimiteri la realitate?

Desigur. Unele facile, cum ar fi telefoanele mobile pe care zmeii le poartă la centură sau în gheruţele lor. Altele legate de profesiile sau de înclinaţiile lor temperamentale sau de preferinţele lor sexuale. Am încercat să transpun cîteva trăsături în Enciclopedie.

Textul lui Mircea trimite el însuşi, în permanenţă, la realitate.

Aţi împărtăşit cu Mircea Cărtărescu un tip asemănător de imaginar?

Un imaginar a-temporal. „Modernul“ fiind doar o ultimă mărgea ce se adaugă pe firul creaţiei artistice, atît de lung! Oare se poate spune că e vorba de postmodernism? Nici nu mai ştim ce intră în această categorie, cu care, poate, Mircea nici nu e de acord... Aşa că mă abţin.

Lucrările dvs. creează o lume complicată şi incitantă. Ne-o puteţi descifra, măcar puţin?

Lumea însăşi e complexă şi nuanţată. Încerc să redau această textură, această imbricaţie subtilă, proprie, ce-i dă atîta farmec. Pericolul ce ne pîndeşte atît în postura de spectator, cît şi în cea de creator e plictisul. De el fug de cînd, copil, am găsit un creion şi o hîrtie. E un bun antidot. Am mai găsit, de asemenea, că există un fabulos trecut, o lume a literaturii şi a artei ce nu datează de ieri, de azi, şi fără de care nu sîntem decît nişte bieţi infirmi. Prezentul ne impune adesea o amnezie anesteziantă, pentru a ajunge la acea tabula rasa indispensabilă impunerii dominaţiei vidului nihilist atît de drag cinismului utilitar, consumerist. Creaţia poate fi, în unele cazuri, o baricadă de pe care se pot apăra anumite valori, ce nu au prea multă trecere în ochii celor ce se cred deja în viitor şi care nu sînt niciunde... dar care domină! E tirania soft a handicapaţilor „contemporani“. Sînt şi ei nişte bieţi monştri ca toată lumea!  

Pictor, grafician, ilustrator de cărţi şi reviste, Tudor Banuş trăieşte la Paris din 1972. A lucrat pentru numeroase edituri şi pentru 50 de ziare şi reviste, printre care Le Monde, The New York Times, Die Zeit, L’Express, Le Point, Le Figaro Magazine, New York Magazine. În 1979 a cîştigat Premiul pentru Cea mai Frumoasă Carte pentru Copii, cu Muzicanţii din Bremen. A ilustrat Enciclopedia zmeilor a lui Mircea Cărtărescu.

a consemnat Iaromira POPOVICI 

Foto: T. Banuş

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Eugen Sechila, Calin Georgescu si Elena Puiu Sechila, foto Facebook jpg
Ce spune bodyguardul lui Georgescu, Eugen Sechila despre controlul judiciar: Nu fugeam din țară, trebuia să ajung la muncă
Eugen Sechila, garda de corp a lui Călin Georgescu, care a fost săltat de ofițerii de la Crimă Organizată în drum spre aeroport, a explicat pentru Adevărul de ce voia să plece din țară.
Nicu Sârghea, toboșarul trupei VUNK Foto   Vunk   Facebook jpg
De ce a murit Nicu Sârghea, toboșarul trupei Vunk, la doar 48 de ani
Nicu Sârghea, toboșarul trupei Vunk, a decedat joi, la 48 de ani, în urma unui accident vascular cerebral. Artistul a fost unul dintre membrii fondatori ai formației.
Orhidee roz jpg
Ce trebuie să faci pentru ca orhideele tale să înflorească mai des. Ai nevoie de un aliment banal
Cu toții știm că iaurtul este bun pentru sănătate, însă doar foarte puțini români știu că acest produs este util și pentru plante! Deși poate suna neobișnuit, iaurtul ne poate ajuta orhideele să înflorească mult mai spectaculos!
Romania nationala fotbal (Sportpictures) jpg
România speră la Campionatul Mondial, după o pauză de 26 de ani
Naționala României se pregătește de preliminarii.
Bashar al-Assad FOTO EPA-EFE
Ce avere are Bashar al-Assad și cât va plăti pentru azilul primit de la Vladimir Putin
Fostul președinte sirian, Bashar al-Assad, înlăturat de la putere, se află acum în exil în Rusia, având o viață de lux, dar și o „factură politică” pe măsură către Vladimir Putin.
china romania foto ambasada chinei jpg
China și România sărbătoresc 75 de ani de relații diplomatice: O nouă eră în cooperarea economică și comercială
Anul 2024 marchează 75 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între China și România, un parteneriat solid care a evoluat de-a lungul decadelor.
image png
Patru dintre agresorii care s-au bătut în orașul Pantelimon, trimiși în judecată. Alți nouă și-au recunoscut vinovăția
Pedepsele aplicate celor 8 inculpați, în urma încheierii acordurilor de recunoaștere a vinovăției, au fost cuprinse între 2 ani și 4 luni și 2 ani și 9 luni închisoare a căror executare a fost suspendată. Unul dintre agresori ajunge după gratii.
Ianis Hagi (Sportpictures) jpg
vremea la munte Foto Salvamont Arges jpg
Trei ucraineni au fost salvați de salvamontiștii maramureșeni după ce au trecut granița pe munte
Salvamontiștii și polițiștii de frontieră au salvat vineri trei ucraineni care au trecut granița pe munte în România prin Munţii Maramureşului, a informat directorul Serviciului Public Judeţean (SPJ) Salvamont Maramureş, Dan Benga.