ÔÇ×Nu putem salva ├«n ritmul ├«n care abandoneaz─â al┼úiiÔÇť - interviu cu Marilena CRISTIAN, pre┼čedintele Asocia┼úiei Robi

Publicat în Dilema Veche nr. 458 din 22-28 noiembrie 2012
ÔÇ×Nu putem salva ├«n ritmul ├«n care abandoneaz─â al┼úiiÔÇť   interviu cu Marilena CRISTIAN, pre┼čedintele Asocia┼úiei Robi jpeg

Nu doar ├«n Bucure┼čti sau ├«n marile ora┼če ale ┼ú─ârii avem problema animalelor f─âr─â st─âp├«n. Dup─â Revolu┼úie, problema a fost pus─â pe tapet de nenum─ârate ori, ├«ns─â f─âr─â rezultate reale. ├Än acest context, asocia┼úiile de protec┼úie a animalelor s├«nt de multe ori blamate c─â nu se implic─â ├«n mod real, ci ├«┼či protejeaz─â doar vizibilitatea (prin men┼úinerea c├«inilor pe strad─â ┼či prin mitinguri de protest la ini┼úiativele autorit─â┼úilor, ini┼úiative privind eutanasierea ca unic─â solu┼úie) pentru atrac┼úia de fonduri. Robi este o asocia┼úie mic─â, care nu dispune de fonduri generoase sau de vizibilitate, dar care reu┼če┼čte s─â rezolve, chiar ┼či punctual, c├«teva cazuri. Am discutat cu directoarea asocia┼úiei, pun├«nd ├«n balan┼ú─â subiectele tabu privind soarta c├«inilor maidanezi, cu reu┼čitele ├«nregistrate de ac┼úiunile voluntarilor din asocia┼úie.

Povesti┼úi-ne despre dumneavoastr─â, de la ├«nfiin┼úare p├«n─â ├«n prezent. Cine s├«nte┼úi ┼či ce proiecte desf─â┼čura┼úi pentru protec┼úia animalelor abandonate?  

Asocia┼úia Robi s-a ├«nfiin┼úat ├«n anul 2001 cu un scop precis: de a schimba legisla┼úia referitoare la protec┼úia animalelor ├«n Romania ┼či, desigur, de a salva c├«t mai multe dintre animalele f─âr─â st─âp├«n. Prin ÔÇ×salvatÔÇť nu ├«n┼úelegem doar luarea lor de pe str─âzi ┼či aducerea ├«n ad─âposturi, ci ┼či promovarea lor pentru adop┼úie ├«n familii responsabile. Totodat─â, ne-am propus s─â steriliz─âm c├«t mai multe animale, cu ┼či f─âr─â st─âp├«n, consider├«nd c─â aceasta e solu┼úia de mic┼čorare a num─ârului celor f─âr─â st─âp├«n.

Nu ne-am ├«nfiin┼úat de dragul fondurilor, ci ca s─â ajut─âm animalele ┼či totodat─â s─â contribuim la solu┼úionarea unei probleme a oamenilor. ├Äns─â f─âr─â fonduri nu ne putem desf─â┼čura activitatea, a┼ča c─â orice dona┼úie f─âcut─â asocia┼úiei este important─â, oric├«t de mic─â ar fi ea. ┼×i cu siguran┼ú─â va fi folosit─â doar ├«n scopul destinat ei. De implicat ne implic─âm cu adev─ârat ┼či asta se poate vedea, site-ul nostru fiind actualizat aproape zilnic, paginile de Facebook s├«nt, de asemenea, o m─ârturie a activit─â┼úii noastre. C├«t ├«i prive┼čte pe cei care blameaz─â ONG-urile, nu s├«nt ├«n cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â. Nu numai c─â fac minuni cu fonduri insuficiente, dar tot ONG-urile ofer─â autorit─â┼úilor solu┼úii viabile pentru rezolvarea problemei c├«inilor ┼či a pisicilor f─âr─â st─âp├«n. Din p─âcate, putem afirma cu din ce ├«n ce mai mult─â convingere c─â autorit─â┼úile nu s├«nt interesate, ba chiar depun toate eforturile s─â nu rezolve problema. Chiar azi (13 noiembrie) am fost convoca┼úi la Prim─âria Municipiului Bucure┼čti la o ┼čedin┼ú─â organizat─â de Comisia pentru Rela┼úii cu Organiza┼úii Neguvernamentale ┼či al┼úi Parteneri Sociali. Am propus impunerea obligativit─â┼úii steriliz─ârii animalelor cu st─âp├«n (cu excep┼úiile de rigoare), iar unul dintre reprezentan┼úii Prim─âriei ne-a spus clar c─â se va opune unei astfel de hot─âr├«ri pe motiv c─â ├«┼či va pierde masa electoral─â. Aceasta este ├«nc─â o dovad─â c─â problema c├«inilor f─âr─â st─âp├«n are conota┼úii politice ┼či c─â, de┼či exist─â solu┼úii, cei care au capacitatea de a le impune n-o fac de team─â c─â pierd ceea ce au c├«┼čtigat ├«n func┼úiile lor publice.

Revenind la primul nostru obiectiv, putem afirma cu mîndrie că am realizat o schimbare care a căpătat denumirea de Legea nr. 9/2008 privind protecţia animalelor, schimbare datorată fericitei noastre întîlniri cu Marius Marinescu, senator în vremea în care l-am cunoscut. Împreună, am pus bazele unor amendamente aduse Legii 205/2004 privind protecţia animalelor.

Problema animalelor f─âr─â st─âp├«n a existat ┼či ├«n alte ┼ú─âri europene. Care a fost solu┼úia europenilor ├«n a nu mai avea animale pe strad─â ┼či de ce ├«n Rom├ónia nu putem aplica acele metode?  

Solu┼úia aplicat─â nu doar de europeni, ci ├«n multe state ┼či ora┼če civilizate din toat─â lumea este una singur─â ┼či se refer─â la eradicarea cauzei, adic─â la stoparea abandonului animalelor din proprietate privat─â pe domeniul public. Dac─â nici un cet─â┼úean n-ar abandona vreun animal, problema c├«inilor ┼či a pisicilor f─âr─â st─âp├«n nu ar exista. ├Än acest sens, prima m─âsur─â care trebuie luat─â este controlul ├«nmul┼úirii animalelor aflate ├«n proprietate privat─â, de unde s├«nt abandonate animalele ├«n exces. C├«t─â vreme aceast─â problem─â nu este rezolvat─â, nici problema animalelor f─âr─â st─âp├«n nu poate avea rezolvare.

Foarte mul┼úi oameni se las─â cuprin┼či de sentimentalism c├«nd vine vorba de c├«inii vagabonzi. Sub lozinci de genul ÔÇ×c├«inele mu┼čc─â doar dac─â e┼čti om r─âuÔÇť se ascunde ├«ns─â de multe ori o implicare doar pe jum─âtate, ┼či m─â refer aici la hr─ânitul haitelor de c├«ini pe strad─â sau la clamarea ÔÇ×drepturilor animalelorÔÇť, dar mai pu┼úin la o ac┼úiune direct─â, de exemplu la adoptarea respectivelor patrupede. Care este mentalitatea rom├ónilor ├«n ceea ce prive┼čte adop┼úia ┼či cum se implic─â Asocia┼úia Robi ├«n construirea acestei mentalit─â┼úi?  

├Än general, oamenii adopt─â un animal pentru c─â au nevoie de un c─â┼úel sau pisoi ├«n curtea sau ├«n via┼úa lor, dar exist─â ┼či oameni pentru care adop┼úia are alt─â valoare... ┼či o fac din compasiune pentru animal, chiar dac─â nu aveau nevoie de ├«nc─â un c├«ine sau un pisoi ├«n via┼úa lor. Noi ├«ncerc─âm s─â schimb─âm mentalitatea celor care se folosesc de animale ┼či s─â-i determin─âm s─â vad─â ├«n ele ni┼čte prieteni, care trebuie respecta┼úi ca orice membru al familiei. Promovarea c─â┼úeilor ┼či a pisoilor de care ne ocup─âm (cule┼či to┼úi de pe strad─â) este una dintre principalele preocup─âri ale voluntarilor Robi. Noi am ini┼úiat ┼či campania de adop┼úii numit─â Adopet, desf─â┼čurat─â s├«mb─ât─â de s├«mb─ât─â ├«n parcul din fa┼úa Prim─âriei Sectorului 2, campanie care a fost preluat─â, ca idee, de multe alte ONG-uri din toat─â ┼úara.

Cît de greu financiar este să susţii funcţionalitatea unui adăpost pentru animalele fără stăpîn?

Este cumplit de greu. ├Äntreaga noastr─â activitate se bazeaz─â pe dona┼úii, 2% ┼či sponsoriz─âri sporadice. Practic, nu avem siguran┼úa zilei de m├«ine ┼či niciodat─â suficiente fonduri pentru a ne realiza toate obiectivele ┼či asta ne ├«mpiedic─â s─â ob┼úinem realiz─ârile la care speram.

Asocia┼úiile de protec┼úie a animalelor lucreaz─â ├«mpreun─â, ave┼úi deschidere ┼či colabora┼úi unele cu celelalte? ┼×i legat de aceasta ÔÇô care este rela┼úia cu autorit─â┼úile statului?

Asocia┼úiile de protec┼úie a animalelor lucreaz─â ├«mpreun─â ├«n mod special la capitolul legisla┼úie, altfel fiecare are obiectivele ei pe care le realizeaz─â ├«n func┼úie de posibilit─â┼úi. Rela┼úia cu autorit─â┼úile nu e nici bun─â, nici rea, mai degrab─â nu exist─â. Adic─â noi vorbim, noi auzim ┼či cam at├«t.

S├«nte┼úi formatorii unor cercuri concentrice? Ave┼úi ecouri c─â ac┼úiunile Asocia┼úiei Robi au creat aceste cercuri concentrice?  

Recunoa┼čtem cu m├«ndrie c─â Asocia┼úia Robi a constituit un exemplu pentru multe alte ONG-uri, prin c├«teva dintre ideile ┼či ac┼úiunile desf─â┼čurate de-a lungul timpului. A dat roade insisten┼úa cu care am sus┼úinut ideea c─â problema animalelor de pe str─âzi nu poate fi rezolvat─â dac─â nu se stopeaz─â abandonul animalelor de c─âtre st─âp├«nii lor ÔÇô o boal─â nu se vindec─â dac─â tratezi doar simptomele ┼či nu te ocupi de cauz─â. Noi adun─âm azi doi c├«ini de la un col┼ú de strad─â, iar la col┼úul cel─âlalt un proprietar care nu ┼či-a sterilizat c─â┼úelu┼ča abandoneaz─â vreo ┼čase pui. Nu putem noi steriliza ┼či salva ├«n ritmul ├«n care abandoneaz─â al┼úii. Ideea c─â trebuie rezolvat─â aceast─â cauz─â a problemei a fost ├«n┼úeleas─â ┼či preluat─â de mul┼úi oameni ┼či de alte organiza┼úii. Alte exemple urmate de mul┼úi dintre colegii no┼čtri: Adopet-ul ┼či mai ales campania de colectare de hran─â pentru animalele din ad─âposturi, numit─â de noi ÔÇ×Doneaz─â o conserv─â!ÔÇť ÔÇô a fost preluat─â de multe alte asocia┼úii.  

a consemnat Stela GIURGEANU

Foto: Asociaţia Robi

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.