"Nu poti face cultură cu ţeava spartă la poartă"

Publicat în Dilema Veche nr. 430 din 10-16 mai 2012
"Nu poti face cultură cu ţeava spartă la poartă" jpeg

- trei întrebări pentru Mircea HAVA -

Care s├«nt priorit─â┼úile dumneavoastr─â ├«n ceea ce prive┼čte sus┼úinerea programelor ┼či a institu┼úiilor culturale din ora┼č?

La Alba Iulia s├«ntem ├«nc─â ├«ntr-o faz─â de start-up, dac─â vre┼úi, ├«n ceea ce prive┼čte o agend─â cultural─â permanent─â, cunoscut─â ┼či recunoscut─â cel pu┼úin la nivel na┼úional. Pentru c─â, de ce s─â fim ipocri┼úi, ├«nainte de a avea acces la cultur─â, oamenii au nevoie de acces la lucruri mult mai pragmatice. Adic─â nu po┼úi face cultur─â cu ┼úeava spart─â la poart─â. Odat─â rezolvate acestea ÔÇô ┼či ├«n propor┼úii cov├«r┼čitoare s├«nt rezolvate ÔÇô, ne-am ar─âtat, de fiecare dat─â, deschiderea total─â fa┼ú─â de orice ini┼úiativ─â cultural─â ┼či am sus┼úinut-o f─âr─â rezerve. Fiecare institu┼úie cultural─â local─â are bugetul s─âu ┼či planurile sale; ├«ns─â, ori de c├«te ori am avut posibilitatea, am sus┼úinut extra, de la noi, din bugetul local al Prim─âriei, ac┼úiunile lor. Avem, din fericire, ┼či parteneri serio┼či ├«n zona culturii, institu┼úii ┼či oameni dedica┼úi, pe care cont─âm ├«n crearea aici, la Alba Iulia, a unui pol cultural real. Asta ├«nseamn─â sus┼úinere total─â fa┼ú─â de orice ini┼úiativ─â cultural─â, indiferent din partea cui ar veni, at├«ta timp c├«t ajut─â, prin valoarea ideii, la dezvoltarea ora┼čului.

De ce susţineţi iniţiativele culturale?

Nu po┼úi face ÔÇ×cultur─â de performan┼ú─âÔÇť, cum o numea Noica, ├«n condi┼úiile ├«n care nu ai infrastructura minimal─â pentru a┼ča ceva: oper─â, filarmonic─â, teatru etc. Alba Iulia, din p─âcate, nu se poate m├«ndri (cu c├«teva excep┼úii notorii ÔÇô ca Biblioteca Batthyaneum, de exemplu) cu spa┼úii 100% culturale de tradi┼úie. ├Äns─â asta nu ├«nseamn─â c─â ne-am resemnat ┼či-am acceptat ideea c─â ÔÇ×nu se poate, n-avem undeÔÇť. Avem argumentul uria┼č, ┼či la figurat, ┼či la propriu, al Cet─â┼úii Alba Carolina ca spa┼úiu multicultural generos. Cultura nu se mo┼čtene┼čte, se cucere┼čte ÔÇô am ├«n┼úeles asta la timp, a┼ča c─â am compensat lipsa infrastructurii prin evenimente culturale excep┼úionale ┼či am creat lucruri minunate, de la Festivalul de Teatru ÔÇ×Pove┼čtiÔÇť p├«n─â la Congresul Spiritualit─â┼úii Rom├óne┼čti, Festivalul Dilema veche sau, cel mai aproape de momentul vorbirii, S─ârb─âtoarea Muzicii, ├«ntre 11 ┼či 13 mai 2012, un festival cu o participare interna┼úional─â absolut fabuloas─â: Nouvelle Vague (Fran┼úa) sau grupuri a capella Cantabile ÔÇô The London Quartet (Anglia), Die Medlz (Germania), Jukebox Trio (Rusia) ┼či chiar Vocal Tempo (Cuba), celebre ├«n high-life-ul mondial. De altfel, asta e ┼či tema central─â de anul acesta a festivalului: a capella, o idee despre care nu ┼čtiu s─â se mai fi ├«nt├«mplat, la acest nivel, ├«n Rom├ónia.

Cum ve┼úi reu┼či s─â mobiliza┼úi bani din bugetul local pentru aceste ini┼úiative?

Din fericire, r─âspunsul la aceast─â ├«ntrebare e la... trecut: ne-am dorit. At├«ta timp c├«t ├«┼úi dore┼čti s─â faci ceva cu adev─ârat pentru a-┼úi ÔÇ×scoate ora┼čul ├«n lumeÔÇť ÔÇô vorbim de lumea bun─â a culturii, ├«n toate formele ei ÔÇô, se g─âsesc ┼či bani. Doar S─ârb─âtoarea Muzicii, despre care vorbeam mai devreme, ne cost─â 100.000 de euro; ├«ns─â, la amploarea evenimentului, am putea considera c─â s├«ntem ni┼čte negociatori excep┼úionali ┼či c─â am reu┼čit s─â facem asta cu minimum de resurse financiare. Nu s├«nt foarte multe moduri de a atrage turi┼čtii, tot mai selectivi, ├«n ora┼če mici, ca Alba Iulia, ├«ns─â acesta este unul dintre ele. Unul ├«n care credem ┼či s├«ntem dispu┼či s─â investim pentru asta, pentru c─â nimeni nu este at├«t de naiv ├«nc├«t s─â-┼či imagineze c─â se poate crea durabil f─âr─â o baz─â solid─â, respectiv f─âr─â o investi┼úie serioas─â ┼či constant─â.

Mircea Hava
este primarul municipiului Alba Iulia.

a consemnat Matei MARTIN

Foto: Adev─ârul

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.