Nu mai tr─âim sub un glob de cristal

Oana POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
Nu mai tr─âim sub un glob de cristal jpeg

Jean a descoperit c─â via╚Ťa e nasoal─â, dur─â ╚Öi scurt─â. I-o mai spusese unul Thomas Hobbes (ÔÇ×nasty, brutish and shortÔÇť, Thomas Hobbes, Leviathan, 1651), dar ├«ntre timp pentru Jean via╚Ťa devenise mi╚Öto, lung─â ╚Öi prosper─â. A╚Öa c─â s-a g├«ndit c─â ori b─âtea ─âla c├«mpii, ori nu mai are rost s─â bagi ├«n seam─â azi ce a zis unul acum 400 de ani.

Nu ├«nceteaz─â s─â m─â mire capacitatea omului alb de a crede c─â istoria ├«ncepe cu el, c─â geografia e c├«t vezi cu ochii ├«ntre sta╚Ťiunea de schi din Austria ╚Öi plaja din Grecia. ├Än Rom├ónia, omul alb e adesea parlamentar, corporatist sau intelectual ╚Öi r─âm├«ne cu gura c─âscat─â c├«nd vede c─â, la c├«teva sta╚Ťii de cartierul lui cu gr─âdini╚Ť─â, sal─â de sport, mall, piscin─â ╚Öi paz─â la poart─â, ni╚Öte noncet─â╚Ťeni tr─âiesc ├«n cutii de carton, s├«nt analfabe╚Ťi, mor de tuberculoz─â, iar copiii lor n-au mai v─âzut o portocal─â de anul trecut. De regul─â, vede asta ├«n campania electoral─â sau c├«nd compania ├«l duce ├«n vreun program de CSR ÔÇô altfel, el crezuse c─â ─â╚Ötia locuiesc doar ├«n televizor. ├Än Europa, omul alb credea c─â atentatele, ca ╚Öi r─âzboaiele, au loc doar la televizor ╚Öi pe net, iar s─âr─âcia e o chestie interesant ambalat─â ╚Öi prezentat─â pe Discovery. Cum se vede ╚Öi din reac╚Ťiile isteroide la valul de refugia╚Ťi, ├«n timp ce lumea devine din ce ├«n ce mai conectat─â, o mare parte din europeni s├«nt mai provinciali ca niciodat─â. Cu c├«t au v─âzut mai rar oameni ╚Öi realit─â╚Ťi diferite de a lor, cu at├«t mai abitir cred c─â ele nici nu exist─â ÔÇô ba chiar ├«╚Öi doresc ca realitatea obiectiv─â s─â nu le tulbure narativul produc╚Ťie proprie ├«n care tr─âiesc.

Scriu acest text pe terasa unui restaurant coreean din Kreuzberg, cartierul p├«n─â mai ieri r─âu famat al Berlinului, care amenin╚Ťa s─â devin─â noul ghetou de tip Molenbeek. L├«ng─â mine miroase dulce-fructat, de la cafeneaua libanez─â de al─âturi. Peste drum, ni╚Öte motocicli╚Öti tatua╚Ťi ascult─â un pu╚Öti jamaican cu codi╚Ťe care c├«nt─â la un fel de banjo. Pe jos, l├«ng─â el, zace un viking blond, beat mort, cu un pahar de plastic ├«n m├«n─â. Un tip elegant, ├«n costum, trece gr─âbit pe skateboard, c─âr├«nd vreo patru plase de supermarket. Pe o banc─â, un tip t├«n─âr, cu ochelari de soare, barb─â lung─â, cipilic─â pe cap ╚Öi moac─â de jihadist, cite╚Öte. Are adida╚Öi colora╚Ťi, de hipster. O lume de o diversitate exploziv─â, care se tolereaz─â ╚Öi se place ╚Öi nu se arunc─â ├«n aer. Din cartierul periculos de emigran╚Ťi, Kreuzberg a devenit cea mai r├«vnit─â destina╚Ťie a Berlinului, pentru locuit sau ie╚Öit cu prietenii, gra╚Ťie atmosferei pe care acest ora╚Ö ÔÇô p├«n─â la urm─â prusac ÔÇô nici nu visase vreodat─â s-o aib─â. Un amestec boem de arti╚Öti, hipsteri, punki╚Öti, turi╚Öti, emigran╚Ťi, unde pe alocuri plute╚Öte un discret miros de marijuana, ├«n unele zone se vorbe╚Öte mai mult turc─â dec├«t german─â ╚Öi g─âse╚Öti cele mai bune restaurante, cele mai tari baruri ╚Öi cluburi, magazine de haine sau de muzic─â. Dac─â vi se pare c─â e vreo colonie de hippio╚Ťi, care tr─âiesc la marginea societ─â╚Ťii, nu voteaz─â ╚Öi nu conteaz─â, o s─â v─â povestesc mirarea exprimat─â la Bucure╚Öti de un ├«nalt oficial c─â la concertul de metali╚Öti de la Colectiv, ├«n ÔÇ×undergroundÔÇť, era ÔÇ×at├«ta lume bun─â!ÔÇť: corporati╚Öti, tineri IT-i╚Öti, studen╚ŤiÔÇŽ

Am luat metroul cinci sta╚Ťii ╚Öi am continuat s─â scriu articolul ├«n lobby-ul hotelului de 5 stele (al unui turc!) de pe Unter den Linden, acest Champs-├ëlys├ęes berlinez. Un domn ├«n v├«rst─â, foarte distins, c├«nt─â la pian, iar ├«n jurul meu domni ╚Öi doamne la costum beau coniac ╚Öi prosecco. Dac─â e╚Öti turist ╚Öi vrei s─â vezi doar Berlinul din filme ╚Öi din mintea ta, nimic nu te opre╚Öte; istoria lui deopotriv─â sumbr─â ╚Öi solemn─â este ╚Öi istoria Europei. Dac─â vrei s─â-i ├«n╚Ťelegi ├«ns─â prezentul ╚Öi viitorul ÔÇô al lui ╚Öi al Europei ÔÇô va trebui s─â faci efortul de a lua metroul cinci sta╚Ťii. Cineva remarca recent c─â zborul Bucure╚Öti-Beirut dureaz─â dou─â ore, mai pu╚Ťin dec├«t p├«n─â la Londra, Bruxelles sau Paris, ╚Öi totu╚Öi at├«t de pu╚Ťini au f─âcut acest drum vreodat─â.

Europa nu e ├«n r─âzboi. C├«╚Ťiva scelera╚Ťi nu ├«nseamn─â r─âzboi. Ne alint─âm. Nu, nu s├«nt cinic─â ╚Öi nici nu m─â las─â rece tragedia vie╚Ťilor pierdute la Paris, Bruxelles sau, acum c├«╚Ťiva ani, la Londra ╚Öi Madrid. Dar via╚Ťa arat─â fix a╚Öa, ur├«t─â, dur─â ╚Öi scurt─â, ├«n 70% din lume. Cei mai boga╚Ťi 85 de oameni ai lumii posed─â tot at├«ta avere c├«t toat─â jum─âtatea mai s─ârac─â a planetei. Noi avem Coca-Cola, libertate, locuri de munc─â, Hollywood, asisten╚Ť─â medical─â, sc─âdere demografic─â; ei au r─âzboaie, foame, holer─â, dictatur─â, mul╚Ťi copii. Cam c├«t de greu era s─â te g├«nde╚Öti ÔÇô m─âcar dup─â legile fizicii ÔÇô c─â ÔÇ×eiÔÇť se vor scurge ├«ncoace?! Ne-am obi╚Önuit s─â tr─âim ├«n coconul confortului occidental, ne-a pl─âcut globalizarea c├«nd ea a ├«nsemnat bunuri ieftine din China, bani din Dubai sau Doha, inteligen╚Ť─â din India sau for╚Ť─â de munc─â ieftin─â din Filipine, vacan╚Ťe exotice. Am crezut c─â lumea hobbesian─â ├«╚Öi va consuma dramele departe de universul nostru high-end. C├«nd am descoperit, recent, c─â P─âm├«ntul e rotund, iar globalizarea func╚Ťioneaz─â ╚Öi de la est la vest, ne-am mirat c─â d─â buzna peste noi, cu bune ╚Öi cu rele.

Vulnerabilitatea noastr─â vine tocmai din prosperitate. Tot ce facem are drept scop s─â ne fac─â via╚Ťa mai frumoas─â, mai u╚Öoar─â, mai lung─â, mai pl─âcut─â ÔÇô scop legitim, de altfel. Avem a╚Ötept─âri din ce ├«n ce mai mari, pentru c─â viteza progresului tehnologic este f─âr─â precedent. Pre╚Ťuim via╚Ťa, pentru c─â ne ofer─â din ce ├«n ce mai mult. Solda╚Ťii no╚Ötri nu mai merg la r─âzboi s─â moar─â pentru patrie, ci s─â c├«╚Ötige, pe c├«t posibil din aer, sau chiar din birou, de la butoanele computerului care controleaz─â drona. De aceea ne punem steaguri belgiene sau franceze la poza de profil c├«nd s├«ntem ├«mpro╚Öca╚Ťi cu s├«nge ├«n universul nostru pacifist ╚Öi lini╚Ötit, dar nu ╚Öi atunci c├«nd acela╚Öi lucru se ├«nt├«mpl─â ├«n Ankara sau Lahore. ╚śtim c─â, pentru cei de acolo, asta face parte cumva din cotidian, violen╚Ťa nu ni se pare nefireasc─â. Tocmai de aceea s├«ntem slabi ├«n fa╚Ťa celor care au mult mai pu╚Ťin de pierdut, o tradi╚Ťie cultural─â mai pu╚Ťin individualist─â ╚Öi lideri oportuni╚Öti care le vor exploata vulnerabilit─â╚Ťile pentru a-i transforma ├«n arme umane.

Avem acum acela╚Öi reflex de a ne re┬şfugia ├«n explica╚Ťii ╚Öi solu╚Ťii sim┬şpliste ╚Öi inadecvate. Am ├«m┬şbr─â┬ş╚Ťi┬ş╚Öat multiculturalismul, dar l-am dezbr─âcat de substan╚Ť─â: dialogul ├«ntre culturi, ca┬ş re s─â duc─â la respect, ├«n╚Ťelegere ╚Öi ac┬şcep┬ştare reciproc─â, la conlocuire, dar pe ba┬şza unor principii comune, a respect─ârii legii ╚Öi valorilor europene ╚Öi ├«n scopul i┬şden┬şti┬şfi┬şc─ârii ╚Öi consolid─ârii a ceea ce avem ├«n comun. ├Än schimb, am preferat s─â lucr─âm superficial, doar asupra formei, s─â reprim─âm manifest─âri publice ╚Öi s─â impunem tabuuri de limbaj, f─âr─â a le explica ╚Öi discuta, iar ├«n rest s─â ne ignor─âm reciproc, confund├«nd asta cu toleran╚Ťa. Acum ne am sup─ârat pe o no╚Ťiune, pe multiculturalism, ├«n loc s─â ne sup─âr─âm pe modul ├«n care s-a f─âcut abuz de ea ├«n practic─â. S├«ntem tenta╚Ťi s─â declar─âm multiculturalismul inamic, tocmai pentru c─â ne gr─âbim s─â ne declar─âm ├«n r─âzboi; ╚Öi ├«ntruc├«t (iar!) nu ne-am f─âcut o analiz─â ╚Öi nu ╚Ötim cu cine s├«ntem ├«n r─âzboi, apare tenta╚Ťia natural─â de a ne inventa du╚Ömani imaginari, ├«n loc s─â-i identific─âm corect pe cei reali. Experien╚Ťa ÔÇ×r─âzboiului ├«mpotriva terorismuluiÔÇť al pre╚Öedintelui George W. Bush ar fi trebuit s─â ne ├«nve╚Ťe c─â nu po╚Ťi niciodat─â s─â c├«╚Ötigi lupta cu o abstrac╚Ťiune. ╚śi ri╚Öti s─â ├«╚Ťi define╚Öti foarte prost obiectivele ╚Öi ce anume consideri c─â po╚Ťi numi ÔÇ×victorieÔÇť. Deci nu, nu s├«ntem nici ├«n r─âzboi cu terorismul.

A╚Öijderea, nu s├«ntem ├«n r─âzboi cu musulmanii sau cu refugia╚Ťii. Putem cel mult s─â lupt─âm pentru controale adecvate la frontiere ╚Öi pentru o gestionare colectiv─â real─â a siguran╚Ťei noastre comune, ├«n ceea ce este un spa╚Ťiu european de liber─â circula╚Ťie a orice, mai pu╚Ťin a informa╚Ťiilor adecvate ├«ntre structurile de securitate. Putem lupta pentru o abordare european─â real─â, nu multiple ╚Öi conflictuale abord─âri na╚Ťionale ÔÇô inclusiv pentru eforturi comune de politic─â extern─â, c─âci conflictul din Siria ╚Öi succesul ISIS se datoreaz─â ╚Öi inac╚Ťiunii occidentale. Putem ├«ncepe s─â facem ceva pentru reintegrarea comunit─â╚Ťilor marginalizate ╚Öi alienate ÔÇô ╚Öi nu vorbim doar de Molenbeek-urile de l├«ng─â noi, ci ╚Öi de tinerii afla╚Ťi ├«n ╚Öomaj (├«n unele state p├«n─â la 40% din totalul popula╚Ťiei de aceea╚Öi v├«rst─â), de cei care tr─âiesc ├«n s─âr─âcie, f─âr─â acces la educa╚Ťie ╚Öi ├«n condi╚Ťii precare de s─ân─âtate. Cu c├«t lumea e mai globalizat─â, iar tehnologia face mai u╚Öor vizibil─â oferta uria╚Ö─â la dispozi╚Ťia celor care au posibilitatea de a o accesa, cu at├«t cei care stau doar cu nasul lipit de geam se vor radicaliza ╚Öi se vor manifesta, iar cei care ├«i manipuleaz─â ├«n scopuri politice vor avea la dispozi╚Ťie un narativ conving─âtor. S─â nu uit─âm c─â Europa este dominat─â de ceva timp de for╚Ťe politice de dreapta, ba chiar de extrem─â dreapt─â. Ne lipsesc politicile sociale adecvate, ne lipsesc solidaritatea ╚Öi ├«ncrederea intrasocietal─â, ne lipsesc liderii care s─â lanseze proiecte conving─âtoare ╚Öi mesaje charismatice care s─â ÔÇ×v├«nd─âÔÇť beneficiile (reale!) apartenen╚Ťei la cea mai de succes construc╚Ťie politic─â a omenirii, dar actualmente ╚Öi cea mai complexat─â ╚Öi hulit─â.

Nu noi am produs problema, s─â nu ne autoflagel─âm excesiv. Nu interven╚Ťiile din Irak ╚Öi Afganistan au generat fenomenul. Dar l-au amplificat. ╚śi nici nu ÔÇ×ne ur─âscÔÇť, funciar ╚Öi implacabil. S├«ntem ├«n mijlocul unor transform─âri globale, asupra c─ârora avem o influen╚Ť─â limitat─â. E cazul s─â accept─âm c─â nu mai tr─âim sub un glob de cristal. Ceea ce avem ÔÇô stil de via╚Ť─â, democra╚Ťie, libertate, prosperitate ÔÇô nu (mai) este un dat, s├«nt cuceriri pe care trebuie s─â ne mobiliz─âm s─â le ap─âr─âm ├«n mod activ: de la a ne comporta ├«n acord cu valorile europene la a continua ╚Öi consolida construc╚Ťia politic─â ini╚Ťiat─â acum peste o jum─âtate de secol. N-o putem face ├«ns─â r─âm├«n├«nd deconecta╚Ťi de restul lumii ╚Öi ignoran╚Ťi, nici dezvolt├«nd o mentalitate de asediu.

Oana Popescu este director la Centrul Global Focus și analist de politică externă.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.