Nu este despre manual

Magda GR─éDINARU
Publicat în Dilema Veche nr. 712 din 12-18 octombrie 2017
Nu este despre manual jpeg

ÔÇ×Mam─â, s─â te faci medic c├«nd vei fi mare. E o profesie tare bun─â ╚Öi respectat─âÔÇť; apoi, cu un u╚Öor n─âduf: ÔÇ×Parc─â totu╚Öi e╚Öti prea slab─â de ├«nger. Mai bine s─â te faci profesoar─â. Nimeni nu e mai important dec├«t a╚Ötia doi, medicul ╚Öi profesorulÔÇť. Astfel sunau sfaturile p─ârin╚Ťilor c─âtre copiii din genera╚Ťia mea. Rareori se strecura c├«te un agronom ├«n bagajul de acas─â. Pe umerii profesorului se a╚Öeza toat─â responsabilitatea de a educa, cu sau f─âr─â manuale. Atunci c├«nd manualele primite la ╚Öcoal─â puteau fi r─âsfoite, iar h├«rtia nu se topea pur ╚Öi simplu ├«ntre degete, unii colegi ├«ncercau s─â dovedeasc─â profesorul ╚Öi s─â ├«nve╚Ťe o lec╚Ťie ├«n avans. Apoi venea stupoarea c─â manualul a gre╚Öit sau c─â a omis c├«te ceva. Erau anii manualului unic.

Un profesor bun te salvează de un manual de impostură, suplinindu-i lacunele, corectîndu-i greșelile și punînd între paranteze groase alegeri editoriale paradoxale. Cum e cu manualul? Poate un manual să suplinească un profesor nu tocmai potrivit catedrei?

Pe vremea mea ÔÇô post-35, nu mai ridici o spr├«ncean─â auzind magica formul─â ÔÇô, profesorul de literatur─â universal─â a ie╚Öit victorios din confruntarea cu programa ╚Öi manualul. Pite╚Ötii lui Ierunca ╚Öi Margareta lui Bulgakov nu f─âcuser─â obiectul vreunei analize ministeriale, dar LUI, cum ├«i spuneam noi, nu ar fi conceput ora de literatur─â f─âr─â aceste ├«nt├«lniri deloc arogante, dar purt├«nd ├«n ele un hybris care s-a v─âzut pesemne la celelalte ore. Pentru el, ╚Öi apoi pentru mine, rostul lui Ierunca a r─âmas unul universal, pentru c─â temele binelui pervertit ╚Öi cea a r─âului care dezumanizeaz─â nu se ├«nchid ├«ntre grani╚Ťele unei intraductibile culturi. LUI nu avea un manual formal, dar avea o list─â pe care nu o negocia ╚Öi f─âr─â de care nu ai fi ├«n╚Ťeles mai t├«rziu, ne spunea el, nimic din ce se va scrie ├«n literatur─â. Nu ├«mi amintesc ast─âzi toate numele de pe list─â, dar ├«mi amintesc coperta de culoarea untului a Sufletelor moarte, pentru c─â uneori, ne├«ncrez─âtor c─â unul sau altul chiar a citit cartea despre care f─âcuse un referat, ne ├«ntreba astfel de detalii n─âstru╚Önice, ca ╚Öi cum cartea aceea ar fi avut trup ╚Öi chiar semne de r─âni vechi.

Tot pe atunci, am beneficiat din plin de pia╚Ťa editorial─â liber─â ╚Öi mi-am cump─ârat ceea ce ast─âzi s-ar putea numi un manual alternativ. Mirarea filozofic─â a recuperat orele de logic─â dintr-a IX-a, c├«nd nu aveam unde s─â ├«l a╚Öez pe Aristotel ÔÇô dar asta e alt─â discu╚Ťie, despre program─â ÔÇô, ╚Öi a economisit banii de medita╚Ťie din buzunarul p─ârin╚Ťilor. De fapt, dac─â e s─â m─ârturisesc, am min╚Ťit-o pe mama c─â iau ore de filozofie cu profesorul de la clas─â ╚Öi am dat banii pe alte c─âr╚Ťi ale mir─ârii, cele trecute de Jeanne Hersch ├«n notele de subsol. Datorit─â acestei mir─âri, alternativ─â la manualul de pe catedr─â, am intrat la Filozofie, lu├«nd o not─â de trecere la logic─â ╚Öi una nea╚Öteptat de mare la filozofie.

A╚Öadar, r─âspunsul este simplu, dar incomod pentru dezbaterea de ast─âzi, c├«nd ministrul Educa╚Ťiei propune re├«ntoarcerea la manualul unic, tocmai c├«nd ar fi avut posibilitatea de a a╚Öeza pe b─âncile elevilor manuale ale vremii lor, care s─â-i scoat─â din lehamite ╚Öi s─â-i fac─â s─â cread─â c─â educa╚Ťia e ╚Öi o experien╚Ť─â pe cont propriu. E ceea ce fiica mea a ├«nt├«lnit ├«n manualele (alternative) de limba ╚Öi literatura rom├ón─â, ╚Öi anume spa╚Ťiul de a (se) ├«ntreba mai multe. O trimitere la ╚śerban Foar╚Ť─â, cu ironia limpede din ÔÇ×Balada baionetei din BayonneÔÇť, care se potrive╚Öte at├«t de bine cu r─âzvr─âtirile adolescentine. Un text din Huizinga, din care s-a ├«nc─âp─â╚Ť├ónat s─â nu re╚Ťin─â cuv├«ntul ludens, dar dup─â disputa asta s─â se ├«nchid─â ├«n camera ei cu Harari ╚Öi Sapiens-ul proasp─ât adus din libr─ârie. La geografia dintr-a ╚Öasea, dup─â tradi╚Ťionalele ÔÇ×b─â╚Ťul ╚Öi hartaÔÇť, vecini ╚Öi ape, a citit ├«ntr-o doar─â ├«n manual c─â tinerii portughezi locuiesc ├«n mediul rural, dup─â ce ├«╚Öi termin─â studiile, tr─âind din agricultur─â, cu oceanul la o arunc─âtur─â de b─â╚Ť. Prilej bun s─â ierarhizeze ╚Ť─ârile europene ├«n func╚Ťie de dorin╚Ťa tinerilor de a r─âm├«ne ├«n propria ╚Ťar─â, de╚Öi ai fi crezut c─â genera╚Ťia asta e lipsit─â de interes politic. ├Än pofida deziluziilor p─ârin╚Ťilor, copiii care s├«nt ast─âzi ├«n b─âncile ╚Öcolii s├«nt mai exigen╚Ťi cu informa╚Ťia ╚Öi nu s├«nt dispu╚Öi s─â ╚Öi-o asume f─âr─â context. ├Än a doua s─âpt─âm├«n─â din clasa a IX-a, copila ne-a cerut s─â se re├«nscrie la ora de religie. Manualul este la fel de ├«ngust, dar profesoara a ales s─â le vorbeasc─â mai ├«nt├«i despre zeii dup─â chipul ╚Öi asem─ânarea omului, apoi despre monoteism. Am scos u╚Öor din bibliotec─â Istoria lui Delumeau, c├«t s─â se ├«mpidice de ea ╚Öi s─â cread─â c─â e ideea ei s─â o r─âsfoiasc─â ├«n autonomia propriei camere. A func╚Ťionat.

Se poate face ╚Öcoal─â ├«n lipsa unui manual? Sau cu un singur manual? ├Äntreb─ârile acestea s├«nt p─âguboase. Un manual nu e o carte ÔÇô asta nu a ├«n╚Ťeles, se pare, ministrul Educa╚Ťiei, care s-a gr─âbit s─â pun─â ├«n ghiozdanele elevilor din clasa a V-a un Compendiu ÔÇ×12 ├«n 1ÔÇť ÔÇô ╚Öi nici o ciorn─â a profesorului de la catedr─â nu este.

Nu este despre manual, a╚Öadar. 

Magda Gr─âdinaru este jurnalist─â.

Foto: Eduard Enea, Adev─ârul

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.