Noul pa┼čoptism ┼či ecua┼úia ├«ntoarcerii acas─â

Sebastian BURDUJA
Publicat în Dilema Veche nr. 311 din 28 ianuarie - 3 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am plecat la studii ├«n Statele Unite ├«n 2004, mai ├«nt├«i pentru patru ani la Stanford, ├«n California, ┼či apoi pentru ├«nc─â trei la Harvard. De la mii de kilometri dep─ârtare, Rom├ónia se vede astfel: o ┼úar─â cu un poten┼úial imens, ├«n criz─â de lideri; o economie lipsit─â de prospe┼úime ┼či baze juridice solide, ├«n c─âutare de investitori; o politic─â instabil─â ┼či imprevizibil─â, ├«n lipsa unei viziuni durabile. Dup─â 20 de ani de e┼čecuri, tenta┼úia abandonului este aproape irezistibil─â, transform├«ndu-se ├«ntr-un cinism continuu, de┼či experien┼úa 1989 arat─â c─â ├«ntre satura┼úie ┼či revolu┼úie distan┼úa este de numai o sc├«nteie. Astfel, de la mii de kilometri dep─ârtare, pare c─â ne apropiem de un punct de inflexiune ├«n evolu┼úia societ─â┼úii noastre: fie demar─âm ├«mpreun─â modernizarea real─â a Rom├óniei postcomuniste, fie r─âm├«nem izola┼úi ├«n deziluziile ei cotidiene.

Mihail Kog─âlniceanu spunea: ÔÇ×├Äntreba┼úi istoria ┼či ve┼úi ┼čti cine s├«ntem, de unde venim ┼či unde mergemÔÇť. Dac─â contextul prezent ni se pare dificil, ar fi util s─â ne amintim situa┼úia critic─â de la mijlocul secolului al XIX-lea, c├«nd Rom├ónia nu exista pe harta Europei. ┼ó─ârile rom├óne erau ├«nc─â sub domina┼úie str─âin─â ┼či se confruntau cu mari fr─âm├«nt─âri politice ┼či sociale: s─âr─âcie, boli, corup┼úie. ├Äns─â c├«┼úiva tineri rom├óni, mai pu┼úini de 100 cu totul, aveau pentru prima oar─â ┼čansa s─â studieze la marile ┼čcoli din str─âin─âtate ÔÇô ├«n Viena, Berlin ┼či Paris. Ceea ce a urmat se ┼čtie bine: dup─â ani de studiu, pa┼čopti┼čtii au revenit acas─â cu un spirit nou dob├«ndit ├«n Occident ┼či au pus bazele statului na┼úional rom├ón modern.

Ast─âzi, s├«ntem peste 50.000 de studen┼úi rom├óni ├«n str─âin─âtate. Se pun c├«teva ├«ntreb─âri esen┼úiale: c├«┼úi dintre noi vom reveni ├«n ┼úar─â pentru a pune um─ârul la dezvoltarea Rom├óniei? Iar dac─â ├«ntoarcerea noastr─â acas─â devine o posibilitate real─â, cum ne va primi societatea rom├óneasc─â ┼či ├«n ce condi┼úii vom putea face o diferen┼ú─â?

Pe 6 ianuarie 2010, la Gala Studen┼úilor Rom├óni din Str─âin─âtate, am c─âutat r─âspunsuri la astfel de ├«ntreb─âri, al─âturi de 300 de studen┼úi ┼či absolven┼úi rom├óni din str─âin─âtate ┼či peste 100 de jurnali┼čti, academicieni, politicieni ┼či lideri de opinie din mediul corporatist. Dinspre noi, cei pleca┼úi la studii peste hotare, s-au conturat c├«teva concluzii fundamentale.

├Än primul r├«nd, ├«ntoarcerea acas─â r─âm├«ne un deziderat important. Nu pentru noi to┼úi, fiindc─â ├«n unele cazuri str─âin─âtatea e singura op┼úiune viabil─â: spre exemplu, pentru cei care studiaz─â ┼čtiin┼úele exacte ┼či care au oportunitatea de a face cercetare ├«n cele mai performante laboratoare din lume. Ace┼čtia vor r─âm├«ne acolo unde ├«┼či pot valorifica poten┼úialul ┼či tot ceea ce le putem cere este s─â nu uite c─â s├«nt ambasadorii Rom├óniei pe plan mondial, modele de excelen┼ú─â pe care trebuie s─â le promov─âm ┼či ├«n r├«ndul tinerilor din ┼úar─â care pot s─â le calce pe urme.

Dac─â Rom├ónia va pierde cu siguran┼ú─â aceste c├«teva v├«rfuri ca urmare a lipsei de investi┼úii ├«n educa┼úie ┼či cercetare, nu acela┼či lucru se poate spune despre majoritatea rom├ónilor educa┼úi ├«n str─âin─âtate. Exist─â ast─âzi din ce ├«n ce mai multe posibilit─â┼úi de afirmare profesional─â ├«n Rom├ónia, ├«n special ├«n cadrul firmelor multina┼úionale, de┼či nivelul salariz─ârii este ceva mai sc─âzut dec├«t ├«n Europa de Vest ┼či Statele Unite. O solu┼úie ar fi crearea unor perspective profesionale atractive pentru studen┼úii rom├óni de excep┼úie. Ar fi necesar─â implementarea unui sistem de tipul ÔÇ×up-or-outÔÇť, prin care cei mai buni angaja┼úi s─â poat─â avansa rapid spre pozi┼úii executive ┼či de leadership. Aceasta ar fi ├«n interesul companiilor private care ├«┼či doresc, ├«n mod firesc, s─â performeze ├«n raport cu alte firme, inclusiv prin atragerea absolven┼úilor rom├óni de valoare ┼či printr-un management coerent al resurselor umane. Av├«nd speran┼úa unor promov─âri rapide ┼či certitudinea unor salarii relativ competitive, tinerii rom├óni educa┼úi la universit─â┼úi de prestigiu ar analiza cu mai mult entuziasm posibilitatea revenirii ├«n ┼úar─â.

├Än plus, beneficiile materiale nu reprezint─â dec├«t o singur─â variabil─â ├«n ecua┼úia ├«ntoarcerii acas─â. P─ârin┼úii, prietenii ┼či sentimentul unic al apartenen┼úei la cultura ┼či societatea rom├óneasc─â c├«nt─âresc mult ├«n balan┼úa op┼úiunilor profesionale, chiar ├«ntr-o lume global─â despre care se spune c─â tinde s─â reduc─â importan┼úa identit─â┼úii individuale. Conform acestei teorii, patriotismul e un termen ├«nvechit, iar datoria de a contribui la dezvoltarea societ─â┼úii ├«n care ne-am format este nul─â. Nimeni nu poate nega tendin┼úele de globalizare, ├«ns─â o lume plat─â nu ├«nseamn─â neap─ârat o lume complet uniform─â. Din contr─â, tinerii rom├óni din str─âin─âtate pot depune m─ârturie c─â dep─ârtarea ┼či dorul de ┼úar─â cap─ât─â de multe ori expresia m├«ndriei de a fi rom├ón, iar stabilitatea identit─â┼úii noastre na┼úionale devine un reper fundamental ├«n societ─â┼úile diverse ├«n care studiem ┼či muncim.

Astfel, riscul ca studen┼úii ┼či absolven┼úii rom├óni din str─âin─âtate s─â ├«ntoarc─â complet spatele Rom├óniei r─âm├«ne redus. Adev─âratul risc e ca Rom├ónia s─â ├«ntoarc─â spatele acestor tineri valoro┼či, o amenin┼úare la adresa celor care au succes f─âr─â a avea merite, ├«n special ├«n institu┼úiile publice. ┼×i totu┼či, modernizarea Rom├óniei ar trebui s─â ├«nceap─â tocmai dinspre sectorul de stat, prin voin┼ú─â politic─â pentru implementarea unor reforme curajoase ┼či aplicarea legilor. Or, aceste schimb─âri, de altfel esen┼úiale, depind ├«n mare parte chiar de beneficiarii actualului sistem. ├Än ce condi┼úii ar renun┼úa ace┼čtia de bun─âvoie la puterea acumulat─â?

Probabil c─â m─âcar 100 dintre noi, noii pa┼čopti┼čti, vom avea curajul de a reveni ├«n Rom├ónia pe termen mediu ┼či lung, ├«n sectorul privat ┼či ├«n cel public, cu dorin┼úa de a ac┼úiona pe baza altor valori, cu integritate, competen┼ú─â ┼či profesionalism. Din motivele expuse mai sus, misiunea noastr─â nu va fi una u┼čoar─â, ├«ns─â contextul ne poate fi favorabil. Se spune c─â puterea nu se ofer─â, ci se ia. ├Äns─â mai degrab─â puterea se negociaz─â, ├«n special ├«n clipele decisive din istoria unui popor. De la mii de kilometri dep─ârtare, Rom├ónia pare c─â se apropie de un astfel de moment.

Sebastian Burduja este pre┼čedintele Ligii Stude┼úilor Rom├ąni din Str─âin─âtate.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.