Noțiunea se potrivește mai bine aspirațiilor părinților noștri

Ioana și Vlad PRIBIAG Andrei MANOLESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 1003 din 29 iunie – 5 iulie 2023
image

Ioana și Vlad Pribiag sînt profesori la Universitatea din Minnesota Twin Cities. Ioana este profesoară asociată de Literatură Franceză și Francofonă, iar Vlad este profesor asociat la catedra de Fizică și Astronomie. I-am întrebat care a fost traseul pe care l-au urmat pînă au ajuns aici, cîtă legătură este între acest parcurs și celebrul „vis american” și în ce măsură acest concept mai este actual. (A. M.)    

Vlad: Amîndoi am plecat din România cu părinții înainte de 18 ani (Ioana avea 5 ani și eu 15). În cazul meu, părinții au ales de fapt să meargă în Canada, care avea un sistem de imigrare foarte eficient, care garanta o oarecare siguranță economică pînă la integrarea completă în forța de lucru. Pentru mine, venirea în Statele Unite a urmărit o traiectorie cu două etape: mai întîi, am venit aici din Canada la doctorat, atras de prestigiul universităților americane (am studiat fizica la Cornell). Deci un fel de vis american m-a adus aici, un vis care, de altfel, atrage oameni din lumea întreagă, inclusiv din țări vestice. Însă, după terminarea doctoratului (timp în care am cunoscut-o pe Ioana la Cornell și ne-am căsătorit), am decis să încercăm viața în Europa pentru cîțiva ani  eu aveam o poziție de cercetător la o universitate în Olanda, iar Ioana și-a făcut o parte din lucrul pentru teza ei doctorală în literatură francofonă la Paris). După cîțiva ani în Europa, am decis să ne întoarcem în America. Unul din motive a fost familia  am vrut să fim mai aproape de ai noștri care locuiau în Canada și California. Dar și din punct de vedere profesional (amîndoi începîndu-ne cariera de profesori universitari), sistemul american ni s-a părut și mai flexibil, și mai bine remunerat decît în Europa. Deci un fel de vis american.

Ioana: Mi se pare că noțiunea de „vis american” se potrivește mai bine pentru aspirațiile părinților noștri, deși și noi sîntem imigranți de primă generație. Ei au lăsat totul, plecînd în necunoscut cu copii mici ca să își reconstruiască viața de cealaltă parte a Atlanticului și să ne poată oferi cît mai multe oportunități nouă. Părinții mei, deși aveau diplome de facultate din România, a trebuit să o ia de la capăt cînd au ajuns în Los Angeles. Amîndoi au lucrat întîi la Pizza Hut în timp ce și-au echivalat diplomele aici, după care au reușit în sfîrșit să intre pe făgaș în cariere de inginerie și finanțe. Pe lîngă ei, și datorită sacrificiilor pe care le-au făcut ei, noi am avut o viață de adulți stabilă și privilegiată.

Împreună: Desigur, părinții noștri și noi am beneficiat într-o oarecare măsură de un aspect al „visului american”: idea că munca grea și perseverența sînt recompensate. Însă este important să nu uităm că, pentru cei mai mulți, acest concept nu este decît un vis, statistic de neatins. În general, recompensa pentru muncă este tipic plafonată și foarte des decuplată de intensitatea și utilitatea muncii. Acest fapt este clar exemplificat pe de-o parte de tratamentul acordat celor numiți „essential workers” în timpul pandemiei, cărora li s-au impus programe de lucru inumane fără o ajustare a compensației corespunzătoare; și pe de altă parte de compensațiile astronomice ale anumitor persoane, mai ales în domeniul financiar, care pot fi de sute sau chiar de mii de ori mai mari decît cele ale angajaților de rînd. Calificările și utilitatea aportului pe care le au titularii acestor poziții „de lux” sînt adeseori neclare, iar compensația nu este neapărat corelată cu performanța. Diferențele economice sînt flagrante și greu de justificat din punct de vedere etic. Genul acesta de inegalități există cu siguranță în multe alte țări și pare a se întări, inclusiv în Europa.

Această situație are ca rezultat o concentrare extraordinară a puterii economice și politice, mai ales dat fiind sistemul electoral ultra-financiarizat din America. În aceste condiții este destul de evident că „visul american” al oportunității egale pentru toți este o iluzie. Prosperitatea unora este într-un mod complex bazată pe exploatarea altora. Prin definiție, într-un sistem piramidal (cu mari inegalități), majoritatea oamenilor nu pot ocupa poziții de vîrf. Deoarece „visul american” este un vis de succes individual sau familial, această structură încurajează o competiție feroce care se răspîndește prin toate aspectele societății. Țesătura socială americană fiind oricum fragmentată de trecutul (și prezentul) colonial, și de chiasme culturale și ideologice, ea mai este dezmembrată și prin transformarea fiecăruia în ceea ce filozoafa Wendy Brown numește „homo oeconomicus”. (Vezi și arta distopică a lui Steve Cutts pe acest subiect.) Mai mult, „visul american” este o utopie care nu ține cont de faptul că mediul socio-economic la naștere, în practică, determină foarte mult, în combinație cu alți factori precum rasa, sănătatea fizică și mentală sau pur și simplu șansa.

Paradoxul Americii este că aici, în același timp, mulți au acces la o nutriție excelentă și printre cele mai bune sisteme de educație și sănătate, iar (mult mai) mulți alții nu își pot asigura hrana în mod stabil, sau mănîncă nesănătos (din motive economice sau de educație), sau nu au acces la servicii medicale de bază ori la o educație de calitate. Ca rezultat, în spatele poveștilor de succes, cîteodată spectaculoase, se afla nenumărate povești nespuse, ale oamenilor care nu își pot depăși condiția socio-economică. Visul american nu este însă numai un mit sau o ficțiune anodină. Ideea seducătoare a mobilității sociale bazate pe libertate și autosuficiență este de fapt ceea ce permite perpetuarea unui sistem inegal și injust, bazat pe exploatare atît în cadrul național, cît și în cel mondial. Speranța de succes sau recompensă individuală într-un cadru competitiv practic inhibă motivația de a schimba ordinea socială. Funcția principală a acestui discurs este de fapt în mare parte una normativă, care încurajează fragmentarea și pasivitatea politică.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

tren oprit la intrarea in radauti o masina bloca sinele iar calatorii au mutat o satui de atata asteptare 980864 jpg
Tren blocat de o mașină parcată lângă calea ferată. Cum au reacționat călătorii, sătui să aștepte
Un tren de călători care circula pe ruta Suceava-Putna a stat blocat mai bine de o oră, duminică dimineață, la intrarea în Rădăuți, din cauza unei mașini parcate pe linia ferată.
Rachete iraniene israel FOTO EPA EFE jpg
De ce și-a păstrat Iranul capacitatea de a lansa rachete balistice după atacurile aeriene ale Israelului
În pofida atacurilor aeriene israeliene susținute, Iranul a avut capacitatea de a lansa în continuare rachete balistice asupra Israelului, o performanță care poate fi atribuită doctrinei militare a Republicii Islamice, infrastructurii descentralizate și tacticilor modernizate de supraviețuire.
articol inaugurare 2004 jpg
Autostrada Transilvania a fost lansată în 2004 cu Vivaldi și elicoptere. În ce stadiu este după 21 de ani
Lansat cu aplauze și muzică de Vivaldi, proiectul Autostrăzii Transilvania trebuia să lege România de Europa în doar 8 ani. Au trecut 21. În loc de o autostradă completă, avem porțiuni disparate, costuri uriașe și un contract
mircea lucescu razvan lucescu fb jpeg
De ce refuză Răzvan Lucescu să asiste la meciurile naționalei. În loc Austria-România, antrenorul a preferat să meargă la un botez
Răzvan Lucescu, 56 de ani, este antrenor la PAOK Salonic, echipă învinsă de FCSB în sezonul trecut de cupe europene.
ion iliescu jpg
Ion Iliescu, diagnosticat oficial cu cancer pulmonar. Mesajul medicilor de la spitalul unde este internat
Fostul președinte Ion Iliescu a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, iar medicii au intervenit pentru a-i menține căile respiratorii deschise.
electrocasnice care ne spioneaza jpg
Electrocasnicul care îți goleşte buzunarul! Consumă cât cinci maşini de spălat odată!
Facturile la energie electrică tot cresc, de la 1 iulie când se scoate plafonarea o să fie și mai mari, iar tot mai mulți români caută soluții eficiente pentru a-și reduce consumul și a diminua impactul asupra bugetului
Aeronava Tarom foto Loredana Cioclei jpg
TAROM prelungește suspendarea zborurilor către Tel Aviv, Beirut și Amman, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu
TAROM a anunțat luni, 16 iunie, că prelungește suspendarea zborurilor comerciale către și dinspre Tel Aviv (TLV), Beirut (BEY) și Amman (AMM), pe fondul conflictului dintre Israel și Iran.
branza branzeturi istock jpg
Trucurile banale care te ajută să păstrezi brânza proaspătă mai mult timp. Ce trebuie să eviți și cum să o depozitezi corect
Brânza este un aliment nelipsit din bucătăria românească, fie că este consumată la micul dejun, în salate sau ca ingredient de bază în diverse preparate. Cu toate acestea, păstrarea brânzei proaspete poate deveni o provocare, mai ales în sezonul cald.
nicusor dan la intalnirea cu sindicatele de la palatul cotroceni  Foto Presidency jpg
Sindicatele cer soluții pentru echilibru fiscal și protejarea lucrătorilor
Sindicatele afiliate BNS au cerut luni președintelui României, în cadrul discuțiilor purtate la Palatul Cotroceni să impună găsirea unor soluții care să aducă un echilibru fiscal și protejarea lucrătorilor.